Eșec în primă instanță pentru DIICOT în mega-dosarul cu fostul șef Antidrog Cluj, Liviu Șipoș, și alți doi polițiști

Tribunalul București a decis achitarea tuturor celor șapte inculpați acuzați de fapte grave, inclusiv șantaj, interceptări ilegale și acces la informații clasificate. Grupul era condus, potrivit DIICOT, de fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj, comisar (pensionat) Liviu Șipoș. Acesta a primit doar o amendă penală de 5.000 lei pentru violarea sediului profesional. Alți doi inculpați au primit amenzi de câte 1.800 de lei pentru aceeași infracțiune. În dosar sunt inculpați și doi polițiști activi, unul de la Înmatriculări și Permise, iar celălalt de la Brigada de Combatere a Crimei Organziate (BCCO) Cluj. Sentința poate fi atcată cu apel.

Cazul vizează o presupusă rețea de criminalitate organizată ce ar fi operat în Cluj între 2019 și 2020, cu ramificații în instituții ale statului și acces la documente clasificate.

Potrivit procurorilor, grupul era condus de Șipoș Liviu, fost șef al Serviciului Antidrog Cluj, acuzat că a constituit un grup infracțional organizat împreună cu Neagu Nicolaie și Zahiu Ionel-Cosmin, sprijiniți de alți patru inculpați: Groșan Adrian, Lupea Emil-Iulian, Marian Octavian-Lucian (polițist la Înmatriculări) și Marc Dragoș-Călin (ofițer BCCO).

Aceștia au fost acuzați de constituirea unui grup ingracțional, șantaj, violarea sediului profesional și a vieții private, acces ilegal la sisteme informatice, șantaj, lipsire de libertate, dar și divulgare de informații clasificate, inclusiv documente cu marcajul “strict secret”.

Motive pentru care a fost achitat Șipoș

”În dezacord cu acuzarea, având în vedere că probatoriul administrat nu a descris împrejurări de fapt din care rezultă comiterea de către inculpatul Șipoș Liviu a unor acțiuni ce ar putea fi circumscrise noțiunilor de inițiere/constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, precum și modalitatea de funcționare, structura practicile, regulile de acțiune și eventualele roluri îndeplinite de membrii săi, Tribunalul, în temeiul art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 litera c din Codul de procedură penală va dispune achitarea inculpatului Sipos Liviu sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 367 ain. 1 și 3 din Codul penal. (…)

Analizând probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale, în raport și de explicațiile date de inculpatul Șipoș Liviu, nu apare ca fiind stabilit cu certitudine, dacă inculpatul Șipoș Liviu a deținut fără drept documentele identificate cu prilejul percheziției domiciliare.

Instanța notează că protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.

Or, din probatoriul administrat de către parchet, nu reiese dacă inculpatul Șipos Liviu a fost autorizat pentru a avea acces la informațiile clasificate și date privind angajamentul de confidențialitate.

Probatoriul administrat a conturat că inculpatul și-a desfășurat activitatea în cadrul UM 0215 București, respectiv UM 0962 București, în perioada 01.08.1995 – 15.01.2000, fără a se indica exact calitatea pe care a avut-o în cadrul acestor instituții.

Totodată, instanța a constatat o inadvertență, și anume dacă documentele erau înregistrate la nivelul MAI -UM 0215, instituție pe care inculpatul a părăsit-o în anul 2000, nu se precizează dacă documentele identificate în locuința inculpatului erau documente în original sau copii de pe documentul original.

În acest sens reține că, potrivit art. 24 din Legea 182/2002, documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum și mențiunea “personal”, când sunt destinate unor persoane determinate.

Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate pe documentul original.

Potrivit art. 28, accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Față de considerentele arătate, reținând că probatoriul pe care parchetul a înțeles să își fundamenteze acuzația, nu contrează elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prev. de art. 303 alin.2 din Codul penal, în temeiul art. 16 alin. 1 litera b teza I va dispune achitarea inculpatului, respectiv fapta nu este prev. de legea penală.”, se arată în motivarea sentinței.

Acuzație bazată pe declarația de martor în cazul polițistului Marc

Polițistul Dragoș Marc din cadrul BCCO Cluj, prin avocații Călin Budișan și Alexandru Corpodean din Barol Cluj, a obținut excluderea de la dosar a declarației lui.

”Evaluând probatoriul administrat, instanța reține că Parchetul și-a fundamentat acuzațiile cu privire la inculpat, plecând de la declarațiile acestuia, date în calitate de martor, declarație care a fost exclusă de către Curtea de Apel București cu prilejul verificării legalității administrării probelor în faza camerei preliminare.

Așadar, întreaga construcție juridică a procurorului s-a grefat pe declarațiile inculpatului, date în calitate de martor.

Constatând că a fost exclusă, instanța evaluând probatoriul cu privire la pretinsa infracțiune de mărturie mincinoasă, constată că lipsa de consistență a acestuia, ceea ce conduce la constatarea inexistenței infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 din Codul penal.

De aceea, din punctul de vedere al instanţei de fond temeiul în baza căruia va pronunţa achitarea va fi art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, deoarece nu s-a probat în cauză existenţa faptei de mărturie mincinoasă. (…)

Instanța conchide că materialul probator apare ca fiind insuficient, odată exclusă declarația dată de inculpat, în calitate de martor, iar pe de altă parte, cele rezultate în urma percheziției informatice nu conturează că datele transmise către inculpatul Șipoș Liviu au fost obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu aferente funcției de polițist în cadrul D.C.C.O. – B.C.C.O. Cluj-Napoca.

Față de aceste considerente, din punctul de vedere al instanţei de fond, temeiul în baza căruia va pronunţa achitarea va fi art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p., deoarece nu s-a probat în cauză existenţa faptei de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.”, se arată în motivare.

În cazul polițistului Marian, fapta nu este prevăzută de legea penală

Polițistul Octavian Marian de la Serviciu de Înmatriculări și Permise Auto a obținut achitarea cu ajutorul avocatului Mihai Giurgea din Baroul Cluj.

Potrivit motivării Tribunalului București, ”instanța apreciază că fapta inculpatului Marian Octavian Lucian de a interoga o bază de date la care se conectase în mod legal, nu este prevăzută de legea penală, considerente pentru care în temeiul art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lietra b teza I din Codul de procedură penală, va dispune achitarea inculpatului Marian Octavian Lucian.

Și cu privire la infracțiunile de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, reținută în forma autoratului pentru inculpatul Marian Octavian Lucian, respectiv sub forma participației penale a instigării pentru inculpatul Șipos Liviu, materialul probator administrat în cauză infirmă existența infracțiunii din perspectiva elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă pe care această infracţiune le presupune.

Potrivit art.12 lit.b din Legea nr.78/2000 este infracțiune folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În actul de sesizare parchetul a susținut că prin obținerea de date de la inculpatul Marian Octavian Lucian, inculpatul Șipos Liviu urmărea să își desfășoare în condiții de siguranță activitățile de supraveghere ilegale cu privire la persoane pe care le bănuia de comiterea de infracțiuni.

Pentru a întruni elementele de tipicitate ale infracţiunii reglementate de art. 12 lit. b din Legea nr.78/2000 este necesar ca inculpatul Marian Octavian Lucian să fi folosit informaţiile în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.

Prin rechizitoriu, s-a susţinut că inculpatul Marian Octavian Lucian, la instigarea inculpatului Șipos Liviu i-a furnizat datele obținute din baza de date DRPCIV, cu scopul ca inculpatul Sipos Liviu să își desfășoare în condiții de siguranță activitățile de supraveghere ilegale cu privire la persoane pe care le bănuia de comiterea de infracțiuni.

Așadar, se reține de către parchet că folosul necuvenit consta în desfășurarea în condiții de siguranță a activităților de supraveghere ilegale cu privire la persoane pe care le bănuia de comiterea de infracțiuni, de către inculpatul Șipos Liviu.

Or, astfel cum s-a arătat anterior, nu a existat nicio infracţiune de acces ilegal la un sistem informatic şi nicio instigare la comiterea unei atare infracţiuni, iar, pe de altă parte, chiar dacă ar fi existat, trebuie reţinută distincţia neechivoc şi constant decelată de doctrina şi practica judiciară, între noţiunea de obţinere de foloase necuvenite şi aceea de obţinere de foloase în mod necuvenit.

Astfel, cum în repetate rânduri s-a arătat, există situaţii în care legea incriminează obţinerea de foloase, chiar cuvenite, dacă modul de obţinere este unul necuvenit: o atare prevedere nu se regăşeşte însă în dispoziţiile art. 12 lit.b din Legea nr.78/2000, care face referire exclusiv la obţinere de foloase necuvenite.

În ceea ce priveşte noţiunea de folos necuvenit, instanța reţine decizia nr.400/2016 a Curţii Constituţionale a României, cu valoare orientativă, pentru decelarea conţinutul acestei sintagme. Astfel, în decizia antereferită, Curtea Constituţională a apreciat că folosul necuvenit presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, prestaţii de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu, dar şi avantaje nepatrimoniale, cu condiţia ca acestea să fie legal nedatorate. Prin urmare, cu titlu de principiu, este posibil ca un avantaj nepatrimonial să se circumscrie noţiunii de folos necuvenit.

Pe de altă parte, pentru a întruni calitatea de element de tipicitate al unei infracţiuni şi pentru a conduce la antrenarea răspunderii penale, acest folos trebuie să fie invocat de o manieră certă şi nu vagă ori probabilă.

În consecinţă, alegația parchetului că inculpatul Sipos Liviu urmărea să își desfășoare în condiții de siguranță activitățile de supraveghere pretins ilegale cu privire la persoane pe care le bănuia de comiterea de infracțiuni nu se conturează a fi suficientă pentru a aprecia existența unui folos necuvenit.

Având în vedere considerentele anterior enunțate, atât în ceea ce privește presupusa comitere a infracţiunii prevăzute de art. 360 alin.1, 2 și alin. 3 din Cod penal, cât şi în ceea ce priveşte presupusa săv.rşire a infracţiunii prevăzută de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, instanța va dispune achitarea inculpatului Marian Octavian Lucian, trimis în judecată în calitate de autor al celor două infracţiuni, ambele soluţii urmând a fi întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod penal, respectiv faptele nu sunt prevăzute de legea penală.”

Acuzațiile DIICOT

Potrivit DIICOT, în iulie 2020, membrii grupului au pătruns în sediile a două firme din Florești (jud. Cluj), unde au montat ilegal dispozitive de înregistrare audio, interceptând convorbiri private ale unor persoane vătămate, printre care Torino-Vladimir Sfârlea și Lucian Mihai Pisaltu. Discuțiile au fost înregistrate, divulgate și folosite în mod abuziv pentru obținerea de foloase necuvenite.

Pe lângă înregistrări, inculpații au accesat calculatoare protejate prin parole, din care au transferat date informatice. O parte dintre aceste acțiuni au fost sprijinite de un agent de poliție activ în cadrul Serviciului de Înmatriculări Cluj, Marian Octavian-Lucian, care a accesat ilegal bazele de date ale instituției, la cererea directă a lui Șipoș Liviu.

Printre  acuzații se numără și deținerea fără drept, de către Șipoș Liviu, a unor documente clasificate drept “secret de stat – nivel strict secret”, aparținând Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI). Conform dosarului, aceste documente, care ar putea afecta siguranța națională, au fost găsite într-un imobil din Cluj, în afara atribuțiilor de serviciu ale inculpatului.

Anchetatorii DIICOT au arătat că, în mai multe rânduri, membrii grupării au simulat acțiuni ale autorităților – pătrunzând în sedii, prezentându-se drept polițiști antidrog și amenințând victimele cu deschiderea unor dosare penale. În decembrie 2019, o victimă a fost sechestrată și constrânsă să faciliteze o întâlnire pentru remiterea a 200.000 euro în schimbul “mușamalizării” unei presupuse anchete.

Dosarul a fost trimis la instanță pentru judecare în februarie 2021.

Comments

comentarii