fbpx

Despăgubiri de peste 13 milioane de euro ca efect al constatării caracterului leonin al unui produs bancar

Produsul financiar oferit de către bancă a fost apreciat de către instanță, ca fiind leonin.

Curtea Supremă a Spaniei a obligat recent o bancă, să repare prejudiciul de peste 13 milioane de euro cauzat unui grup de antreprenori, prin aprobarea unui produs bancar complex.

După opt ani de luptă juridică, un grup de oameni de afaceri a fost despăgubit pentru prejudiciile suferite, obținând despăgubiri de peste 13 milioane de euro de la BBVA, banca finanțatoare a unui proiect de edificare a unei universități corporative pentru o mare companie spaniolă ,,Telefonica”, relatează Confilegal.

Lupta juridică s-a dus pentru ca companiile să poată avea aceleași drepturi ca și consumatorii, atât în ​​noile acorduri (hărțuire financiară), cât și în „swap-urile” plasate în mod arbitrar de către entitățile bancare.

Conform presei spaniole, sentința este definitivă din data de 4 ianuarie 2021, dată la care recursul băncii a fost respins, iar BBVA a plătit deja despăgubirea ratificată de decizia Camerei civile a Curții Supreme.

Hotărârea Curții Supreme confirmă deciziile anterioare ale primei instanțe și ale Curții Provinciale din Barcelona, obligând totodată BBVA să plătească 13 milioane de euro pentru semnarea a două acorduri de novație ale produsului financiar inițial, novații care au produs prejudicii companiei care a achiziționat produsul financiar al băncii.

BBVA (Banco Bilbao Vizcaya Argentaria) este un grup bancar multinațional basc care a fost format în 1999 prin fuzionarea a două bănci, Banco Bilbao Vizcaya și Argentaria.

Povestea a început prin participarea companiei (Parc de Belloch) la un concurs pentru construirea unei universități corporative pentru Telefónica în Catalonia, grupul de antreprenori câștigând concursul. De fapt, compania (Parc de Belloch ) a fost creată tocmai cu scopul de a lansa această inițiativă de afaceri.

Partenerul companiei ,,Telefónica” a fost BBVA, bancă care urma să se ocupe de finanțare. Această bancă s-a ocupat de toată partea financiară. Au existat o serie de produse financiare pe care această entitate le-a impus antreprenorilor reclamanți, problemele începând la nivelul finanțării.

O finanțare complicată

În ceea ce privește produsul financiar oferit de bancă și pe care l-a achiziționat compania reclamantă, avocatul Marcelino Tamargo, care a reprezentat compania în proces, a relatat sursei citate că a fost vorba despre o „finanțare de proiect”, finanțare structurată, care se face chiar de către bancă fără ca clientul să poată decide nimic despre finanțarea menționată.

Avocatul a menționat că initial, costul financiar al operațiunii era de 2% din total, dar apoi a crescut până la 9%. Dacă nu ar fi finalizat proiectul ,,Universitatea”, firma contractantă ar fi fost distrusă de penalitățile prevăzute pentru întârzieri și nerespectarea contractului. Conform avocatului, la doi ani de la semnarea finanțării, BBVA însăși a propus semnarea unei novații de către reprezentanții companiei create pentru lansarea Universității, însă condițiile erau inacceptabile.

Primul proces a fost intentat în 2014. Compania de construcții, a primit finanțare pentru înființarea universității corporative Telefónica, iar proiectul a fost realizat folosind formula „Project Finance”, banca a acționat în calitate de consilier financiar și finanțator al proiectului.

„În această procedură, BBVA a fost banca agent care a plasat un produs structurat în scopuri de acoperire a dobânzii (SWAP). Patru ani mai târziu, din inițiativa băncii, antreprenorii au fost forțați să semneze o altă novație prin care au fost modificate toate condițiile contractuale dar și împrumuturile obținute. Confruntați cu această situație, acești antreprenori aproape că au ajuns în ruină “, a explicat Tamargo sursei citate.

Tamargo a subliniat că prin hotărârea Tribunalului de Primă Instanță 52 din Barcelona, ​​din 26 ianuarie 2015, a judecătorului Remei Vergés Cortit, „s-au anulat creditele ipotecare subscrise de către companie. S-au anulat deoarece banca a forțat semnarea celei de-a doua novații datorită situației de epuizare financiară în care s-a ajuns pentru că au fost modificate condițiile inițiale ”.

În ciuda inconvenientelor, profesioniștii companiei de construcții, au continuat, apelând simultan la consiliere juridică pentru că au văzut că nu au capacitatea financiară de a duce la bun sfârșit misiunea care li s-a încredințat.

Ulterior, un alt magistrat, Raquel Alastruey, tot de la Tribunalul de Primă Instanță 52 din Barcelona a emis o hotărâre de paralizare a produsului financiar, menținând măsurile de precauție propuse de către antreprenori. Avocatul companiei a susținut că hotărârea instanței a fost în premieră față de acest tip de produs financiar și mai ales față de cuantumul ridicat al sumelor aflate în joc.

Prin hotărârea menționată, instanța a solicitat adoptarea unor măsuri de precauție constând în acordul de a înceta provizoriu decontările provenite din produsele derivate (SWAP) care fac obiectul litigiului principal.

Ca și garanție, a oferit suma corespunzătoare a zece luni de decontări în favoarea băncii, echivalentă cu 1.433.974 euro, care să fie consolidată prin constituirea unei garanții ipotecare pentru suma respectivă asupra activelor imobiliare deținute de compania de construcții, fără taxe și sarcini, și fără evaluare oficială anterioară.

Deși banca s-a opus, prin hotărâre s-a dispus suspendarea provizorie a plății decontărilor periodice ale contractelor swap din 13 iulie 2007 și 10 martie 2009.

„Aceasta a fost ca o sticlă de oxigen pentru clientul nostru care, fără a fi nevoit să efectueze acele plăți, a reușit să finalizeze universitatea”, a mai precizat avocatul pentru sursa citată.

După pronunțarea soluției de suspendare provizorie menționate, s-a ivit ideea de a se invoca  invalidarea contractelor de confirmare a produselor structurate și a contractelor-cadru de operațiuni. În mod subsidiar, s-a solicitat anularea lor și, de asemenea, s-a exercitat acțiunea în răspundere contractuală și extracontractuală, acțiuni care au și fost promovate și exercitate pentru încălcarea obligațiilor cu obligarea la compensarea daunelor. În cele din urmă, instanța a stabilit responsabilitatea băncii pentru neglijență și s-a dispus despăgubirea companiei pentru daunele și pierderile suferite.

În hotărârea Curții Supreme sunt dezvoltate trei aspecte legate de inadmisibilitatea acțiunii: în primul rând s-a constatat că nu există nicio încălcare a reglementărilor legale, așa cum a susținut banca. Banca a susținut prescripția dreptului de a acționa în instanță, însă instanța a respins argumentul băncii:„Fiind o angajare inițială și apoi o novare a aceleiași activități, nu a existat o situație de caducitate, fiind în prezența unui caz de angajare continuă în timp”.

Curtea Supremă a subliniat că acest aspect a fost stabilit prin hotărârea 89/2018, a plenului, din 19 februarie 2018 și ulterior în hotărârea 527/2019, din 9 octombrie, și în hotărârea 553/2020, din 23 octombrie.

În ceea ce privește al doilea motiv de inadmisibilitate, Curtea Supremă subliniază că abordarea băncii implică o revizuire completă a complexității faptice și juridice a litigiului, ceea ce ar însemna transformarea acestuia într-o a treia instanță care excede funcției de casare.

În ceea ce privește cel de-al treilea motiv, Curtea Supremă a amintit că, înainte de emiterea hotărârii finale, a acordat băncii posibilitatea de a-și apăra din nou poziția.O finanțare complicată

Avocatul antreprenorilor a declarat sursei citate că hotărârea Curții Supreme „anulează finanțarea inițială și novarea care a fost făcută ulterior, pentru motivul că a fost leonină”.

Reamintim că în jurisprudenţa românească, clauza leonină, a fost considerată  drept acea „înţelegere care îi favorizează pe unii asociaţi (parteneri într-o societate comercială) în detrimentul celorlalţi, iar fundamentul acestei interdicţii îşi are izvorul în încălcarea altui principiu care consacră egalitatea părţilor în tratarea unei afaceri comerciale”.

Conform definiției date de art. 1902 alin. (3), (4) și (5) C. civ., clauza leonină este acea stipulație statutară care stabilește partea de câștig altfel decât proporțional cu contribuția la pierderi, iar această disproporție este nerezonabilă în raport cu împrejurările. În vechiul Cod civil, art. 1513 interzicea atât contractele prin care un asociat îşi stipulează totalitatea câştigurilor, cât și convenţiile prin care se hotărăşte scutirea unora dintre asociaţi de la participarea la pierdere. Sancţiunea prevăzută de textul din vechiul cod pentru încălcarea dispoziţiilor imperative era nulitatea convenţiei.

Clauza leonină presupune așadar, fie o împărțire vădit disproporționată a profitului sau chiar o preluare integrală, fie o neparticipare sau o participare vădit disproporționată la pierderi, fie ambele împreună. Conform noului Cod civil, o astfel de clauză nu duce la nulitatea societății ci pur și simplu este considerată nescrisă (art. 1902 alin. (5) C. civ.).

Conform investopedia un ,,swap”, în finanțe, este un acord între două contrapartide pentru a schimba instrumente financiare sau fluxuri de numerar sau plăți pentru un anumit timp. Instrumentele pot fi aproape orice, dar majoritatea swap-urilor implică numerar în baza unei sume principale noționale.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns