fbpx
Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Decizia CCR privind supravegherea tehnică nu va produce prea multe consecințe

Decizia CCR privind supravegherea tehnică nu va produce prea multe consecințe

Consider că Decizia Curţii Constituţionale din 16.02.2016 nu va produce prea multe consecinţe în practica organelor judiciare, fiindcă ,,celelalte organe specializate” pot în continuare să realizeze activităţi specifice de supraveghere tehnică.

Ca să fiu mai bine înţeles, trebuie arătat că la acest moment sunt în vigoare mai multe acte normative care reglementează si permit supravegherea tehnică a unei persoane. Reglementarea de bază este cuprinsă în Codul de procedură penală în art. 138 si urmatoarele.

Mai există însă Legea privind siguranţa naţională a Romaniei (Legea nr. 51/1991) si celelalte acte normative care permit ,,celorlalte organe specializate” să supravegheze tehnic anumite persoane, în baza unui mandat emis de judecatorul desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceste mandate pot fi emise doar dacă se constată existenţa unor ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, aşa cum acestea sunt enumerate în art. 3 din Legea 51/1991 cu modificările şi completările ulterioare. Chiar anul acesta, prin Legea 2/2016, din 11 ianuarie 2016,  în art. 3 din Legea 51/1991, a fost introdusă o nouă literă (litera m) potrivit căreia constituie ameninţare a adresa siguranţei naţionale ,,orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse, precum şi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional”. Prin urmare, SRI, SIE şi celelalte organe specializate pot pune în executare, independent de prevederile Codului de procedură penală, astfel de mandate emise în baza legii speciale.

Eu consider că această posibilitate a serviciilor secrete de a supraveghea tehnic orice persoană nu trebuie privită, în abstract, ca fiind un fapt negativ. Mă bucur că trăiesc într-un stat în care lucrătorii serviciilor secrete pot cunoaşte orice despre orice persoană. Acest fapt crează o stare de confort, de siguranţă. M-aş îngrijora dacă aş şti că organele statului nu au posibilitatea de a supraveghea persoanele care pot leza interesele cetăţenilor şi ţării în care trăiesc.

Cu toate acestea, pentru a păstra un echilibru între ideea de siguranţă naţională, pe de-o parte şi, pe de altă parte, dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces echitabil, aceste interceptări obţinute în baza legii speciale nu ar trebui să poată fi folosite în orice condiţii în cauzele penale, aşa cum permite actualul Cod de procedură penală care a instituit principiul libertăţii în alegerea mijloacelor de probă. Din practica organelor judiciare pot să vă spun că foarte multe dosare complexe se bazează pe astfel de interceptări, obţinute prin intermediul acestei proceduri prevăzute de legea specială. Astfel, cu siguranţă în practică vom întâlni în continuare dosare penale, mai ales privind fapte de corupţie, fundamnetate pe interceptări obţinute în baza Legii siguranţei naţionale. Aşadar, ,,celelalte organe specializate” vor putea efectua în continuare activităţi de interceptare, înregistrare sau de supraveghere tehnică care vor fi utilizate în dosarele penale, chiar dacă dispoziţia cuprinsă în art. 142 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală a fost declarată neconstituţională.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina