fbpx

De la 2 ani cu suspendare la fond, la 8 ani și jumătate cu executare în apel pentru fostul europarlamentar PDL Marian Zlotea, care a plecat din țară înainte de decizie

Fostul europarlamentar PDL a fugit din ţară înainte de pronunțarea soluției din apel, deși la fond fusese condamnat cu suspendare.

Pentru instigare la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, (14 acte materiale) și de luare de mită, în formă continuată, (28 acte materiale), Tribunalul București l-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani de închisoare cu suspendarea simplă a executării pedepsei.

Cele aproape 1300 de pagini ale sentinței tribunalului nu au fost prea convingătoare în fața Curții de Apel București, care a admis apelul parchetului și l-a condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare în regim de detenție.

Ce făceau inspectorii DSVSA București este halucinant!

Marian Zlotea, într-o postare pe facebook, scria recent:„În 4 decembrie 2020 am fost amenințat că dacă nu voi renunța la monitorizarea procesului electoral din 6 decembrie voi primi o condamnare cu executare în acest dosar. Motiv pentru care nu am mai participat și am plecat din țara și nu am asistat la monitorizarea electorală pe care o desfășuram in calitate de președinte al ATRNU! În acest moment, știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească am părăsit Romania și, la fel ca fostul meu coleg din Parlamentul European, spaniolul Carles Puigdemont, am cerut statut de refugiat politic în altă țară.”În cursul zilei miercuri, acesta posta pe rețeaua de socializare:,,Sunt nevinovat iar aceasta este o sentință nedreaptă dată într-un dosar bazat în totalitate pe două denunțuri neîntemeiate date sub presiune de doi inculpați arestați care, ulterior denunțurilor, au fost eliberați.
Toată povestea s-a creionat în jurul acțiunilor sociale organizate pe lângă biserici în campania electoral din 2009. Faptele au fost catalogate de DNA ca fapte de corupție și trafic de influență fără nicio probă în acest sens.
Instanta de fond a Tribunalului Bucuresti a dispus în ceea ce mă privește o pedeapsa de 2 ani cu suspendare pe care bineînțeles că am considerat-o nedreaptă și am atacat-o. Instanța de apel nu a respectat nici un drept la apărare pe tot parcursul procesului schimbând în penultimul termen al pronunțării încadrarea în trafic de influență fără ca acest lucru să se fi solicitat de vreuna dintre părțile implicate.
Consider că această sentință este nedreaptă și este o plată politică pentru simplul fapt că nu am fost de acord ca, la un moment dat, cineva să preia PDL.”

Soluția de la fond-Tribunalul București, în ceea ce-l privește pe Zlotea:

1.În baza art.7 alin.1 din Legea 78/2000 raportat la art.254 al.2 cu aplic. art.41 al.2 Cod penal, art.74 lit. a Cod penal şi art.76 alin.1 lit. c Cod penal şi aplic. art.5 Cod penal condamnă pe inculpatul ZLOTEA MARIAN la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (mai puţin cazul Selgros). În baza art.65 Cod penal aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art.25 Cod penal raportat la art.7 alin.1 din Legea 78/2000 raportat la art.254 al.2 Cod penal cu aplic. art.41 al.2 Cod penal, art.74 lit. a Cod penal şi art.76 alin.1 lit. c Cod penal şi aplic. art.5 Cod penal condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la luare de mită în formă continuată. În baza art.65 Cod penal aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art.33 – 34 Cod penal contopeşte pedepsele aplicate urmând ca inculpatul ZLOTEA MARIAN să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal. Face aplicarea art.71 – 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal. În baza art.81 – 82 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 4 ani. În baza art.71 al.5 Cod penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării pedepsei. În baza art.396 al.1 Cod pr.pen. cu referire la art.16 lit. b Cod pr.pen., achită pe inculpatul Zlotea Marian pentru infracţiunea prev. de art.7 din Legea 39/2003 cu aplic. art.5 Cod penal (pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracţional organizat). Dispune confiscarea sumei de 120.000 lei de la inculpatul Zlotea Marian. Menține măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța din 5.02.2015 asupra imobilului inculpatului situat in București, XXXXXXXXXXX suprafață totală duplex 293,46mp + dependințe, până la concurența sumei de 120.000 lei – vol. 24, fila 241.

Soluția din apel:

Solutia pe scurt: Decizia penală nr. 8/A din data de 13.01.2021 – În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C.proc.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantul inculpat Zlotea Marian, de apelanta inculpată Lupu Doina Constanţa, de apelanta inculpată Podosu Mădălina, de apelantul inculpat Hofman Marius, de apelantul inculpat Hofman Iulian Alexandru, de apelanta inculpată Hofman Andreea Vicenţia, de apelantul inculpat Bejan Robert George, de apelantul inculpat Porumbel Bogdan, de apelanta inculpată Drăghici Elena, de apelanta inculpată Păuna Aida-Gabriela, de apelanta inculpată Sfetcu Ionica, de apelanta inculpată Mitrana Aurica, de apelanta inculpată Dulgheriu Maria, de apelanta inculpata Macarie Gabriela şi de apelantul inculpat Stanciu Ciprian Ştefăniţă împotriva sentinţei penale nr. 2613/28.12.2017 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în dosarul nr. 5811/3/2015. În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. admite apelul declarat de apelantul Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 2613/28.12.2017 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în dosarul nr. 5811/3/2015, desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond:

1.1. În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C.pen. (1968) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. (1968) şi art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul ZLOTEA MARIAN la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (28 acte materiale). În baza art. 65 C.pen. (1968) aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C.pen. (1968) aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) de la data pronunţării prezentei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. 1.2. În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (2) C.pen. (1968) cu aplic. art. 5 C.pen. condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. (cazul Selgros). În baza art. 65 C.pen. (1968) aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C.pen. (1968) aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) de la data pronunţării prezentei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. 1.3. În baza art. 25 C.pen. (1968) raportat la art.7 alin. (1) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 254 alin. 2 C.pen. (1968) cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (1968) şi art.5 C.pen. condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la luare de mită în formă continuată(15 acte materiale). În baza art. 65 C.pen. (1968) aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C.pen. (1968) aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) de la data pronunţării prezentei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. 1.4. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 5 C.pen. condamnă pe acelaşi inculpat la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. În baza art. 65 C.pen. (1968) aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C.pen. (1968) aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) de la data pronunţării prezentei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. (1968) şi a art. 35 alin. (3) C.pen. (1968) contopeşte pedepsele aplicate urmând ca inculpatul ZLOTEA MARIAN să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită la 8 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968). În baza art. 71 C.pen. (1968) aplică alăturat pedepsei rezultante principale pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen. (1968) de la data pronunţării prezentei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. Pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare se va executa în regim de detenţie. Dispune confiscarea sumei de 263.000 lei de la inculpatul Zlotea Marian. Menţine măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa din 5.02.2015 asupra imobilului inculpatului situat în (date), până la concurenta sumei de 263.000 lei.

Reproducem din sențința Tribunalului București, hotărâre care are aproape 1300 de pagini!

,,În rechizitoriu s-au reținut următoarele: Marian Zlotea a fost  numit, la data de 17.02.2009, în funcția de președinte al A.N.S.V.S.A. din postura de lider al unei filiale de partid. Acesta  era un politician prea abil să lase să-i scape posibilitatea de a transforma instituția pe care o conducea, într-o anexă de partid, orientată spre colectarea de la agenții economici controlați, de bunuri folosite pentru ample acțiuni sociale de atragere a alegătorilor cu pomeni electorale, pentru susținerea unor evenimente, pentru asigurarea protocolului A.N.S.V.S.A., dar și al altor instituții.

Pentru atingerea acestor obiective, pentru a câștiga influență, vizibilitate, prestigiu M.Z. și-a numit în funcții cheie persoane care puteau da dovadă nu doar de loialitate, ci și de randament în colectarea de produse; detaliile acțiunilor sociale erau puse la punct în ședințele filialei de partid, apoi liste cu produse de procurat ajungeau la angajații instituției; cine nu obținea produsele necesare își pierdea locul de muncă, ori era transferat la „câini și pisici”  sub diverse pretexte. În acest mod, Z.M., care știa că erau rare cazurile în care cineva se angaja în A.N.S.V.S.A. pentru a trăi din salariu, i-a determinat pe subordonații săi să împartă cu partidul, produsele pe care ei le obțineau regulat de la agenții economici controlați. Astfel, inculpatul Z.M. i-a numit în funcții de conducere pe inculpatul L.D. – director coordonator și apoi director executiv, și pe inculpatul H.M. – șef Serviciu Inspecție și Control în cadrul D.S.V.S.A. București și pe inculpatul P.M.I. – director coordonator la D.S .V.S.A. I, și apoi, în repetate rânduri, le-a dat dispoziții să procure cele necesare pentru organizarea diferitelor acțiuni (în scop electoral, mese festive pentru delegații străine, mese festive pentru angajați, produse necesare protocolului A.N.S.V.S.A. etc.). Cei trei inculpați mai sus menționați, datorând numirea pe funcție președintelui A.N.S.V.S.A., s-au conformat și, întrucât pretențiile erau foarte mari (acțiunile cu scop electoral fiind din ce în ce mai ample, ajungând la prepararea a 6.000 de porții de mâncare), au apelat la rândul lor la subalternii care aveau atribuții de control (inspectorii de la Serviciul Inspecție și Control și Serviciul Igienă) pentru a procura produsele necesare acestor acțiuni. Atât conducerea A.N.S.V.S.A., cât și conducerea D.S.V.S.A., cunoșteau faptul că inspectorii care procurau produsele pentru acțiuni și / sau protocoalele A.N.S.V.S.A., se foloseau de calitatea lor de inspector la D.S .V.S.A. Disponibilitatea comercianților de a oferi „protocoale” este legată în mod clar de controalele sanitar – veterinare, în sensul că aceste controale să nu le provoace probleme, prin conduita celor veniți în control sau prin natura celor constatate. În schimbul acestor bunuri necuvenite, cărora atât inculpații, cât și reprezentanții agenților economici le denumesc cu titlul generic de „protocol”, conducerea D.S.V.S.A. București oferea protecție comercianților. Această protecție se manifesta sub diverse forme: exceptarea, avertizarea, anunțarea controalelor D.S.V.S.A., intervenirea în actul de control al subalternilor în favoarea agentului economic controlat (pentru a nu-i aplica sancțiuni sau a-i aplica o amendă minimă). Inculpații L.DC, H.M. și P.M.I. au săvârșit fapte de corupție în aproape toate modalitățile posibile: au utilizat abuziv prerogativele ce derivă din funcția  publică deținută, în scopul obținerii, pentru sine ori pentru altul, de foloase necuvenite; au favorizat anumiți agenți economici; au uzat de funcția deținută prin intermedierea de tranzacții comerciale; au avut interese în societăți comerciale incompatibile cu rolul și îndatoririle oficiale. Ceilalți inspectori ofereau și ei protecție agenților economici anunțând comerciantul înainte de a merge în control, neefectuând control sau efectuând un control superficial, neaplicând sancțiuni sau chiar intervenind asupra unui coleg aflat în control la societatea protejată. Deci, reprezentanții agenților economici nu dădeau protocoale doar de dragul gestului, ci pentru protecție, pentru a-și permite să-i abordeze direct pe conducătorii sau inspectorii direcțiilor județene sanitar – veterinare pentru a interveni în favoarea lor și a le cere ajutorul de a scăpa dintr-o încurcătură legată de nerespectarea standardelor sanitar – veterinare. Nu există nici un dubiu cu privire la protecția acordată unor agenți economici de către inculpații L.D.C., H.M.și P.M.și nici cu privire la motivul protecției. Acest aspect rezultă inclusiv din discuțiile, pline de reproșuri, privind protejarea comercianților, în special al celor care au sprijinit consistent diferitele acțiuni, purtate de P.M. cu H.M. și L.D.C. Însă, așa cum am mai spus, președintele A.N.S.V.S.A. – inculpatul Z.M. știa că inspectorii D.S.V.S.A. pretind / primesc/ acceptă bunuri de la agenții economici, iar inculpatul doar a profitat și a exploatat la maxim această situație de fapt. Dar și inspectorii D.S.V.S.A. au profitat de această situație ambiguă (ba li se spunea să dea amenzi, ba să ocolească societatea sau să aplice o sancțiune modică – avertisment / amenda minimă), astfel încât controalele sanitar veterinare efectuate la agenții economici erau doar pretextul pentru angajații D.S.V.S.A. București de a obține bunuri sau foloase necuvenite. Comportamentul angajaților D.S.V. S.A. București veniți în control era diferit: astfel unii deliberau cu voce tare în fața reprezentanților magazinului dacă să aplice sau nu o sancțiune, amintindu- și în acela și timp ce anume produse ar avea nevoie; alții mergeau prin magazin și își luau produse, simțindu-se ca la ei acasă, ca și cum era firesc să- și aleagă bunuri cu care să iasă din spațiul de vânzare fără să- și pună problema plății; adică de la sugestii ori cereri directe de bunuri se ajungea până la bâlci cu ridicări de ton, în fața clie  ilor sau chiar până la veritabile puneri în scenă, cu roluri iscusit jucate, totul ca reprezentanții magazinelor să înțeleagă că trebuie să ofere ceva. Mai mulți martori susțin că angajații D.S.V.S.A. București veniți în control aveau interpretări extensive ale legislației de specialitate, că exagerau  niște banalități identificate, că uneori veneau să- și facă norma la amenzi, că erau abuzivi ș i pătrunși de importanța funcției. În acela și timp un control brutal, menit să găsească neapărat ceva, se putea încheia cu o revenire la sentimente mai bune, cu o concesie, cu sancțiuni mai mici, cu tolerarea unor abateri insignifiante, dar care inițial păreau inacceptabile, cu o deplasare cu pungi pline la autovehiculul cu care angaja ț ii D.S.V.S.A. București au venit. Este indubitabil faptul că prin acest comportament angajații D.S.V.S.A. București lăsau să se înțeleagă pentru ce solicitau produse: pentru a nu constata abateri, pentru a nu aplica sancțiuni. În scopul evitării acestei experiențe cu ocazia controalelor sanitar veterinare reprezentanții agenților economici ofereau produse chiar și în afara activității de control, dar în considerarea funcției solicitanților. Interceptările convorbirilor telefonice, efectuate în cauză, atestă că angajații D.S.V.S.A. București își dădeau reciproc ponturi cu privire la modul de abordare al celor controlați, dacă era sau nu cazul să se „dea la ei” ori cu privire la generozitatea acestora; se părea că gândul le stătea la ce, cât și de la cine pot obține, nu la îndeplinirea serviciului în slujba statului, a cetățenilor. De multe ori controalele sanitar veterinare erau anunțate  și deveneau formale, inutile. Cei controlați trebuiau să priceapă că „erau la mâna” angajaților D.S.V.S.A. București; unii își făceau un titlu de glorie din faptul că au închis câte un hipermarket, împrejurare pe care țineau să o reamintească atunci când simțeau că nu li se ș tie respectuos de frică; era cartea lor de vizită, reputația lor – cei controlați nu trebuiau să excludă posibilitatea de a li se închide magazinul, trebuiau să conștientizeze pericolul care-i putea aștepta. Însă prin oferirea unor „protocoale”, totul se tempera.Au fost însă și cazuri în care solicitarea și primirea de produse pentru încălcarea atribuțiilor de serviciu s-a desfă ș urat banal, expres, clar, fără detalii de culoare.

Aproape invariabil, atunci când contactau telefonic un comerciant, inspectorii își declinau identitatea, funcția și instituia unde lucrează (de ex.: „Sunt doctorul x de la D.S .V.”), pentru ca agentul economic să știe cu cine are de-a face și a nu refuza solicitarea organului de control. Repertoriul abordărilor este foarte variat ­ și poate fi ilustrat cel mai bine prin reproducerea distinct, pentru fiecare inculpat în parte, a unor convorbiri telefonice și a declarațiilor reprezentanților agenților economici audiați în calitate de martor. Întreba ț i de ce ofereau bunuri „de protocol”, reprezentanții agenților economici au răspuns că au apreciat că așa „ar fi bine” ori că au urmărit „o bună colaborare”; alții au recunoscut că le era teamă – deducem că în toate cazurile era teama de consecințele unui control sanitar efectuat de un angajat D.S.V.S.A. nemulțumit. Explicația că, din proprie inițiativă, se ofereau produse angajaților D.S.V.S.A. București, veniți în control, pentru a le „promova”, e greu de acceptat. De asemenea, e greu de crezut că inspectorii veniți în control erau corecți în raport cu un anumit agent economic, dar abuzivi în relația cu altul.

Reprezentanții agenților economici, audiați în calitate de martor, și-au recunoscut și însușit conținutul convorbirilor telefonice purtate cu inspectorii din cadrul D.S.V.S.A., și cu toate acestea, unii dintre ei au făcut declarații în favoarea inculpaților – inspectorilor, încercând să diminueze atât comportamentul total inadecvat al inspectorilor, cât și valoarea produselor date ca „protocol” sau a serviciilor prestate în folosul acestora, iar alții, în special, aceia care au declarat că au o relație de prietenie cu inspectorul respectiv, au negat existența remiterii gratuite a bunurilor.

(…)În ceea ce privește activitatea infracțională concretă a inculpatului Z.M.:

Prin Decizia nr. 225 din 17.02.2009, Z.M. a fost numit în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al A.N.S.V.S.A. În toate documentele emise de A.N.S.V.S.A., semnate de inculpatul Z.M., erau trecute atât funcția, cât și rangul „P.– Secretar de Stat” Z.M. (vol. 22, fila 244)

În același timp, inculpatul Z.M.deținea și funcția de președinte al organizației P.D.L. sector 5.

Instigare la infracțiunea de luare de mită în formă continuată

Odată cu numirea în funcția de președinte al A.N.S.V.S.A., inculpatul Z.M. le-a cerut subordonaților săi, în special conducerii D.S.V.S.A. București, directorului coordonator L.D.C.și șefului Serviciului Inspecție și Control – H.M., să organizeze acțiuni sociale (în fapt, acțiuni cu scop electoral) în zona lăcașelor de cult de pe raza sectorului 5, în cadrul cărora să distribuie produse alimentare (gata preparate și / sau pachete).

Astfel de acțiuni au fost organizate de către conducerea D.S.V.S.A. București, la solicitarea expresă a inculpatul Z.M., până în luna mai 2010 (la data de 01 iulie 2010 Direcția Națională Anticorupție a dispus măsuri preventive față de mai mulți inculpați – inspectori D.S.V.S.A., inclusiv față de  conducerea acestei instituții), cu precizarea că în perioada octombrie – decembrie 2009 acțiunile sociale s-au înmulțit (aproape săptămânal și chiar de 2 ori pe săptămână) și au căpătat amploare (s-au distribuit în cadrul unei acțiuni chiar și 6.000 de pachete ce conțineau produse alimentare).

Pentru procurarea produselor alimentare (carne, preparate din carne, produse de patiserie / panificație, apă, sucuri etc.), necesare realizării acțiunilor sociale, conducerea D.S.V.S.A. București (directorul coordonator L.D.și șeful Serviciului Inspecție și Control – H.M. apela, la rândul ei, la subalterni, în special la inspectorii din cadrul Serviciului Inspecție și Control și Serviciului Igienă.

Inspectorii din cadrul celor două servicii menționate aveau printre principalele atribuții efectuarea de controale de specialitate la agenții economici din municipiul București, deci aveau posibilitatea / oportunitatea de a procura diverse produse alimentare (în funcție de obiectul de activitate al agenților economici), folosindu-și influența derivată din funcția de inspector D.S.V.S.A.

Agenții economici care îi ajutau pe inspectorii D.S.V.S.A., dându-le produsele alimentare pe care aceștia le cereau, erau favorizați ulterior prin controale blânde sau chiar exceptarea de la controale (de ex.: convorbirile telefonice dintre (…).

Inculpatul Z.M. a mai solicitat conducerii D.S.V.S.A. București organizarea de mese festive cu diverse ocazii sau pentru diferite delegații interne / externe (delegații ce au fost constituite și din 60 de persoane), produsele alimentare necesare organizării acestor mese (prânzuri, cine) fiind procurate, în același mod mai sus descris, de inspectorii D.S.V.S.A. și duse la restaurantele respective (de ex.: Diesel, Palatul Snagov, Jariștea, Hanul Berarilor, Restaurantul Viilor etc.) pentru pregătirea meniului (de ex. declarațiile inculpaților L.D., H.M., B. R. etc.).

Situația expusă este evidențiată și de depoziția martorului I.G.: „(…) în perioada 2008 – 2010 am fost membru PDL – sector 5 București, fiind președintele organizației de pensionari a partidului, ocupându-mă în același timp de administrarea și de gestionarea activității PDL de sector.

În calitatea pe care o dețineam, am participat la ședințele biroului permanent.

Arăt că în cadrul filialei de partid, condusă de M.Z., funcționa un birou permanent căruia îi erau subordonați, șefii colegiilor electorale, șefii centrelor de votare și șefii secțiilor de votare. (…)

Din câte cunosc eu, H.M., P.M. și L.D.C.erau șefi ai unor centre de votare și, în perioada campaniei electorale pentru funcția de președinte al României, au fost invitați să se alăture biroului permanent. Aceștia nu aveau drept de vot, din câte îmi amintesc eu. Nu știu exact calitatea acestora în biroul permanent, dar este cert că aceștia participau la ședințe, se implicau în discuții, dar nu votau.

Z.M. avea un cuvânt greu de spus în adoptarea deciziilor în cadrul biroului permanent, fiind președinte, dar acesta nu punea nimănui „pumnul în gură”, nu exercita presiuni pentru a-și susține punctul de vedere promovat de el.

În campania electorală din toamna anului 2009 s-a născut ideea unor acțiuni sociale, ce urmau a fi desfășurate pe raza sectorului 5 București. Nu cunosc de unde a plecat ideea acestor acțiuni sociale, dar despre organizarea lor s-au purtat discuții în cadrul biroului permanent.

Îmi amintesc că s-a decis ca acțiunile sociale să se desfășoare la 3 biserici de pe raza sectorului 5 București. Este vorba despre biserica de la intersecția străzii Toporași cu biserica de la capătul străzii Prelungirea Ferentari și de biserica de pe …constau în punerea la dispoziția posibililor alegători a unor pachete, care conțineau alimente și haine. Acestea se organizau duminica și la sărbătorile legale.

Din câte cunosc eu, s-au ales aceste biserici, întrucât erau în zone sărace, iar preoții care oficiau slujbe acolo aveau o atitudine binevoitoare față de noi și față de asemenea acțiuni.

Subliniez că au fost preoți care au refuzat să ne permită organizarea unor astfel de acțiuni sociale.

În cadrul biroului permanent s-a stabilit, după cum era și normal, ca de organizarea acțiunilor sociale să se ocupe șefii centrelor de vot în raza cărora se aflau aceste biserici. Din câte îmi amintesc eu, doi dintre șefii acestor centre erau H.M.și L.D.C.Cred că numirea acestora în funcția de șef de centru de votare a fost făcută și datorită faptului că aveau studii superioare și că președintele organizației de partid avea încredere în ei. Nu cunosc însă foarte exact motivele numirii lor. După părerea mea, în proporție de 75%, H.M. și L.D.C.nu ar fi fost numiți în funcțiile menționate dacă nu ar fi fost acceptați de Z.M.

De regulă, biroul permanent  își ținea ședințele din 2 în două săptămâni. La aceste ședințe se discuta, între altele, despre reușita acțiunilor sociale și se făceau propuneri pentru acțiunile sociale viitoare. Îmi amintesc că la unele ședințe Z.M.i-a felicitat sau i-a criticat pe H.M., L.D.C. sau pe alți membri de partid implicați, cu privire la acțiunile sociale care se desfășuraseră deja. De asemenea, Z.M. recomanda celor care organizau acțiunile sociale să-i vizeze pe cei mai săraci dintre posibilii electori.

Arăt că eu am fost și trezorierul organizație de partid sector 5 București și în consecință aveam cunoștință de cheltuielile pe care le făcea partidul.

Arăt că în cadrul biroului permanent nu s-a discutat niciodată de unde urmau să fie obținuți banii pentru finanțarea acțiunilor sociale. Nu cunosc care erau costurile acțiunilor sociale organizate, dar după bănuiala mea, circa 30 – 40 % din aceste costuri erau suportate din fondurile partidului. Nu cunosc, cum se asigura restul finanțării necesare organizării acțiunilor sociale.” (vol. 21, filele 9 – 11).

(…)Infracțiunea de luare de mită în formă continuată.

Inculpatul Z.M., folosindu-se de autoritatea și prerogativele funcției de președinte al A.N.S.V.S.A., a condiționat menținerea pe funcții și păstrarea locului de muncă la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București, a inspectorilor din cadrul Serviciului Inspecție și Control și Serviciului Igienă Veterinară, de plata unei sume lunare în cuantum de 3.000 lei de către fiecare inspector, plată care s-a și efectuat în perioada ianuarie – mai 2010.

(…)

În perioada ianuarie – mai 2010, suma totală strânsă cu titlul de „cotizație lunară” a fost de 120.000 lei.

(…)

În drept ca urmare a situației de fapt expusă mai sus reținută prin coroborarea materialului probator instanța constată că fapta inculpatului Z.M., constând în aceea că, în calitate de președinte al A.N.S.V.S.A., în perioada mai 2009 – mai 2010, în repetate rânduri, a determinat conducerea D.S.V.S.A. București, respectiv pe  directorul coordonator L.D.– C. și H.M. – șef Serviciu Inspecție și Control, să abuzeze de funcțiile deținute pentru procurarea produselor alimentare necesare realizării unor acțiuni sociale, cunoscând faptul că, la rândul lor, L.D.C.și H.M.își determină subalternii să se folosească de calitatea de inspector pentru a procura aceste produse de la agenții economici pe care îi controlau și autorizau pe linie sanitar veterinară și siguranța alimentelor, constituie instigare la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, prev. și ped. de art. 25 Cod penal raportat la art. 7 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C . pen. și art. 5 C . pen. (14 acte materiale, nereținându-se fapta de luare de mită în cazul Selgros)

De asemenea, fapta inculpatului Z.M., constând în aceea că, în calitate de președinte al A.N.S.V.S.A., folosindu-se de autoritatea și prerogativele ce derivă din funcția publică deținută, a condiționat menținerea pe funcții și păstrarea locului de muncă la Direcția Sanitar – Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (D.S.V.S.A.) București a inspectorilor din cadrul Serviciului Inspecție și Control și Serviciului Igienă Veterinară, de plata unei sume lunare în cuantum de 3.000 lei de către fiecare inspector, plată ce s-a efectuat în perioada ianuarie – mai 2010, constituie infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, prev. și ped. de art. 25 Cod penal raportat la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 al.2 C.pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C . pen. și art. 5 C . pen. (28 acte materiale). (…)”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina