fbpx

De ce nu poate procurorul șef SIIJ să retragă căile de atac exercitate de alte parchete. Motivarea CCR

Judecătorii Curții Constituționale au motivat Decizia nr.547/2020 prin care au declarat neconstituțională prevederea din Legea de organizare judiciară ce dădea dreptul procurorului șef SIIJ să retragă căile de atac exercitate de alte parchete în dosare cu magistrați trimiși în judecată. Sesizarea CCR a fost făcută în dosarul în care judecătorul Damian Dolache din Prahova a rămas cu amânarea pedepsei de 10 luni închisoare pentru că a condus băut, după ce șefa SIIJ Adina Florea a retras apelul.

Până în prezent, o cale de atac promovată de către un parchet din țară într-un dosar în care era inculpat un magistrat pentru orice fel de infracțiune putea fi retrasă de către procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției (S.I.I.J), deși între cei doi nu exista niciun fel de raport de subordonare. Curtea Constituțională a stabilit că este neconstituțional textul de lege care permite o astfel de interpretare a competențelor.

Prin Decizia nr. 547/2020, Curtea constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiile art.88/1 alin.(6) și ale art.88/8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul Curţii Constituţionale nr.1721D/2019, autorul susține că ”procurorul-șef al S.I.I.J. are dreptul de a declara și de a retrage căile de atac exercitate de alte parchete, deși nu participă la judecata cauzelor. Această reglementare încalcă principiul controlului ierarhic și al legalității, întrucât, deși procurorii din cadrul P.Î.C.C.J. – Secția judiciară sau din alte parchete competente nu sunt subordonați procurorului-șef al S.I.I.J., acesta din urmă are dreptul să dispună asupra activității lor. Secția are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, având ca atribuții efectuarea urmăririi penale, sesizarea instanței, precum și exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența acestei secții. Însă procurorii din cadrul S.I.I.J. nu participă la ședințele de judecată în cauzele de competența secției, participarea revenind procurorilor din cadrul Secției judiciare a P.Î.C.C.J”

Asupra noțiunii de „procuror ierarhic superior” –, Curtea a constatat că ”aceasta încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J. Or, este evident că, stabilind structura ierarhică din cadrul P.Î.C.C.J., legea nu poate crea raporturi de conducere/subordonare decât în plan vertical, iar nu și în plan orizontal între diferitele secții/direcții ale P.Î.C.C.J. Principiul subordonării ierarhice este aplicabil în interiorul fiecărei structuri, procurorii fiind supuși controlului exercitat de procurorul ierarhic superior, toate aceste structuri fiind subordonate procurorului general al P.Î.C.C.J”

Citește toată motivarea deciziei AICI

Comments

comentarii

Lasă un răspuns