Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » De ce au fost puși în libertate dealerii de etnobotanice arestați în premieră

De ce au fost puși în libertate dealerii de etnobotanice arestați în premieră

Clujust vă prezintă motivarea judecătorului care i-a pus în libertate pe cei șapte dealeri de etnobotanice, a căror arestare preventivă de către alt judecător a reprezentat o premieră în justiția clujeană. 

Judecătorul Claudia Ilieș de la Curtea de Apel Cluj, care a fost purtătorul de cuvânt al instanței o bună perioadă, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a admis contestația dealerilor de etnobotanice din rețeaua ”Blondu și Unguru” împotriva hotărârii de la Tribunalul Cluj și, după șase zile de la aceasta, a dispus punerea lor în libertate sub control judiciar. Judecătorul de la Curte a considerat că ancheta penală a DIICOT se poate realiza și cu inculpații în libertate. ”Raportat la persoana acestora şi gravitatea faptelor presupus a fi comise, măsura arestării preventive apare ca fiind disproporţionată, buna desfăşurare a procesului penal putându-se realiza şi prin luarea unei măsuri neprivative de libertate.”, scrie în motivarea din care redăm mai jos:

”Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul curţii de apel reţine următoarele:

Procedând la soluţionarea propunerii de arestare preventivă formulată de DIICOT-Serviciul Teritorial  Cluj faţă de inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Cluj a constatat în mod corect că sunt incidente dispoziţiile art.223 alin.1 C.pr.pen., în sensul că există la dosar date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele pentru care sunt cercetaţi, acestea fiind: procese verbale privind percheziţiile domiciliare la locuinţele inculpaţilor, procesele verbale de redare a conţinutului convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate, procesele verbale de prindere în flagrant, procesele verbale de efectuare a unor cumpărări autorizate de substanţe interzise, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică, procesele verbale încheiate de investigatorii acoperiţi, procesele verbale de identificare, declaraţiile martorilor, declaraţiile suspecţilor.

Faţă de inculpaţi s-a dispus începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale pentru  săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 al. (1) C. pen. şi efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 al. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplic. art. 35 al. (1) C. pen., ambele  în condiţiile art. 38 al. (1) C. pen (…)

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prev.de art.223 alin.1 C.pr.pen. cu privire la existenţa probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au comis infracţiunile reţinute în sarcina lor însă, în  ceea ce priveşte condiţiile prev.de art.223 alin.2 C.pr.pen. prin raportare la art.202 C.pr.pen., se apreciază că acestea nu sunt îndeplinite cauză, în sensul că la dosar nu există probe care să justifice că privarea de libertate  se impune pentru protejarea ordinii publice, iar, raportat la persoana acestora şi gravitatea faptelor presupus a fi comise, măsura arestării preventive apare ca fiind disproporţionată, buna desfăşurare a procesului penal putându-se realiza şi prin luarea unei măsuri neprivative de libertate.

Nevoia de a păstra ordinea publică şi de a asigura o bună desfăşurare a anchetei  fost deja recunoscute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului drept un motiv ce poate justifica luarea măsurii arestării preventive (Letellier împotriva Franţei şi Garycki împotriva Poloniei), însă s-a menţionat că scurta trimitere la gravitatea faptelor comise, la modul în care acuzatul le-a comis, perspectiva unei pedepse severe, nu sunt suficiente pentru a decide privarea de libertate dacă nu există motive suficiente şi probe din care să rezulte că ordinea publică ar fi efectiv ameninţată în cazul în care inculpatul ar fi liber.

Totodată refuzul instanţelor naţionale de a dispune punerea în libertate a unui inculpat din cauza atitudinii sale din timpul instrumentării de a nu recunoaşte anumite fapte a fost criticat de asemenea de Curtea Europeană. Nu numai că acest motiv nu poate justifica o măsura privativă de libertate, dar aduce atingere drepturilor de a nu face declaraţii şi de a nu contribui la propria incriminare, astfel cum sunt garantate de art. 6 din Convenţie (Ţurcan împotriva Moldovei din 23 octombrie 2007).

La menţinerea unei persoane în stare de detenţie, instanţele nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci şi la alte circumstanţe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea sa, la domiciliul sau profesia sa, resursele materiale şi legăturile cu familia (cauza Neumeister vs. Austria).

Evaluând toate aceste criterii, în raport de gravitatea faptelor, persoana inculpaţilor (vezi caracterizările dure din motivarea de la Tribunal, inclusiv faptul că un inculpat are antecedente penale, iar altul a stat nu demult în arest preventiv – nota Clujust) vârsta şi pregătirea  acestora, domiciliul, resursele şi legăturile familiale, lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală a acestora, cu luarea în considerare a dreptului de a nu se autoincrimina, judecătorul de drepturi şi libertăţi al Curţii de apel apreciază că buna desfăşurare a procesului penal nu va fi împiedicată de punerea în libertate cu luarea măsurii  controlului judiciar a inculpaţilor, iar măsura arestării preventive este mult prea gravă în raport de gravitatea acuzaţiilor şi persoana inculpaţilor.

Când se decide cu privire la luarea sau menţinerea arestării preventive, instanţele sunt obligate să ia în considerare posibilitatea luării unor măsuri alternative pentru a asigura prezenţa persoanei respective la proces (CEDO cauza Vrencev contra Serbiei), această posibilitate putând fi evaluată încă din primele faze ale arestării (CEDO cauza Mc.Kay contra Regatului Unit).

Pentru aceste considerente, contestaţiile formulate sunt întemeiate şi vor fi admise în baza art.204 C.pr.pen. urmând ca în conformitate cu art.227 alin.1 C.pr.pen. să se respingă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj cu privire la inculpaţii mai sus menţionaţi şi, în temeiul art. 227 alin. 2 rap. la art. 202 alin.4 lit.b din Codul de procedură penală să ia faţă de inculpaţi măsura preventivă a controlului judiciar prev.de art.215 C.pr.pen.

În baza art. 215 alin. 1 şi 2 C.p.p., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaţii trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a)       Să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b)       Să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c)       Să se prezinte la organul de poliţie din localitatea de domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;

d)       Să nu depăşească limita teritorială a ţării decât cu încuviinţarea organului judiciar;

e)       Să comunice periodic organului de poliţie desemnat cu supravegherea informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;

f)        Să se supună unor măsuri de îngrijire sau tratament medical în scopul dezintoxicării conform recomandărilor medicale de specialitate;

g)       Să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

h)      Să nu comunice direct sau indirect cu inculpaţii din prezenta cauză.

În baza art. 215 alin.7 C.p.p., atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.”

Alte articole din campania anti-etnobotanice

Ce substanțe conțin produsele distribuite de dealeri tinerilor și elevilor

Cum funcționa rețeaua de distribuție a etnobotanicelor

Ce argumente a adus DIICOT pentru arestarea preventivă

Motivarea judecătorului care i-a arestat preventiv

Comments

comentarii

Un comentariu

  1. cum DE CE?!, is pe o mână cu BCCO, DIICOT si ce mai vreti voi.

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina