fbpx

Cum văd patru studente de la drept implicațiile deciziilor UE în România. ESEURI

Patru studente de la Facultatea de Drept a UBB Cluj vor merge în toamnă într-un stagiu la Parlamentul European. Ele au fost alese pe baza unor eseuri cu tema ”Implicațiile deciziilor adoptate de către Uniunea Europeană în România.”

daniel buda (1)Europarlamentarul Daniel Buda a ales cele patru eseuri câștigătoare dintre toate lucrările trimise de studenții de la Facultata de Drept UBB Cluj, ca urmare a anunțului făcut de politician în luna iunie, la o conferință organizată de asociația studenților ELSA Cluj-Napoca. Câștigătorii vor merge în toamnă, pentru trei zile, la Parlamentul European, unde vor participa la lucrările Comisiei de Afaceri Juridice. ”Cred că este important să vedeți procesul de luare a deciziei la nivelul Parlamentului European”, le-a spus în mai Daniel Buda studenților.

Luiza Zus – anul III Facultatea de Drept UBB Cluj

luiza zus studenta”Structurile UE au evoluat constant, implicând din ce în ce mai multe persoane, instituţii, ţări. Nu este niciun secret că activitatea acestor instituţii influenţează în proporţii covărşitoare activitatea noastră de zi cu zi. Regulamentele, deciziile şi directivele chiar dacă se află încă în proces de implementare la nivel naţional, schimbă România şi celelalte ţări în mod constant.

Supuse unor studii de expertiză extinsă: economice, sociale, administrative etc., aceste hotărâri luate la nivelul Uniunii sunt gândite de aşa manieră încât să se plieze exact pe nevoile ţărilor cărora li se adresează. Observând o anumită problemă sau blocaj la un anumit nivel, sau autosesizându-se, Uniunea, prin instituţiile sale, concepe un plan pentru soluţionarea problemei. Acest plan, ar trebui să conţină un cadru legislativ, o idee de implementare, o soluţie pentru posibile impedimente si eventual un “plan” B.

Regulamentele, deciziile şi directivele au forţă diferită, sunt gândite şi structurate astfel încât să aibă o aplicabilitate mai extinsă, mai rapidă sau mai eficientă (axată pe o problemă singulară).

O problemă ce poate fi observată la nivelul Uniunii este cea în care, pentru mai multe ţări care prezintă caracteristici diferite, se oferă aceeaşi reglementare. Puterea de implementare a Germaniei, diferă de cea a Bulgariei, care diferă de cea a Croaţiei. Atunci când toate aceste ţări oferite ca exemplu vor fi egale în forţa de absorbţie a directivelor comunicate, cu siguranţă, scopul acestora va fi atins într-un mod eficace.

Există în aceeaşi măsură şi unele efecte ce au impact diferit decât cel scontat, sau din contră, care funcţionează foarte bine gândit ca piesele de Domino. Pentru a păstra exemplul cu cele trei state enumerate mai sus, ne putem imagina încă două variante ce pot exista raportat la impactul deciziilor UE la nivel de state membre. Prima, când una dintre regulamentele ce vizează în mod direct Germania, Bulgaria şi Croaţia, influenţează de o manieră neaşteptată alt stat, de exemplu România. Dacă acestor trei ţări li se interzice o anumită acţiune (exemplu prin absurd), iar acestea au relaţii cu România prin exact acea acţiune, România va fi sistată şi blocată în mod indirect. Un al doilea exemplu, este acela în care, în urma studiilor efectuate la nivelul UE, o astfel de decizie adresată altor state, reverberează într-un alt stat şi nu din întâmplare ci ca aplicaţie a efectului “fluture” sau într-o traducere pur românească “unde dai şi unde crapă”.

Eseul complet

Mădălina Crina Trif – anul II Facultatea de Drept UBB Cluj

madalina crina studenta”Unul dintre actele normative adoptate de  către Uniunea Europenenă cu relevanță în domeniul agriculturii este Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității. Această directivă a fost transpusă în legislația română prin H.G. nr. 408 din 28 aprilie 2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Prin această normă legală s-a acordat un ajutor de stat sub formă de rambursare pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, începând cu data intrării acesteia în vigoare şi până la 31 decembrie 2012.

În esență prin această măsură legislativă se oferă un sprijin producătorilor agricoli care pot beneficia în condițiile legii de un sprijin financiar în exercitarea activitățiilor desfășurate într-unul dintre domeniile mai sus menționate.

Cu scopul de a afla în ce măsură beneficiul acordat prin intermediul acestei hotărâri a fost cunoscut în rândul fermierilor, am realizat un interviu cu actori relevanți. În acest context, am intervievat un eșantion de 50 de producători agricoli, dintre care doar 30 aveau cunoștință despre posibilitatea de a obține acest ajutor de stat și doar 18 au beneficiat efectiv de el.

În scopul de a facilita accesul la informațiile de natura celor prevăzute de H.G. nr.408/2010 considerăm oportun realizarea unei campanii de informare. Instrumentul perfect pentru a transmite informațiile către grupul țintă este materialul informațional, respectiv flyer-ul. Pentru o mai bună coordonare a acestei campanii vom înființa un sediu. Pentru ca activitatea să se desfășoare în condiții bune sunt necesare următoarele: un calculator cu acces la internet pentru consultarea bazelor de date și a surselor oficiale de informare europeană, o imprimantă și un telefon.”

Eseul complet

Maria Cojocaru – anul II Facultatea de Drept UBB Cluj

A fi sau a nu fi  sănătos? Aceasta este întrebarea care şi-o pune conducerea europeană cu privire la cetăţenii ţării sale transfrontaliere.

Această preocupare a politicienilor relevă de fapt ideea conform căreia Uniunea Europeană nu este doar o entitate simplistă creată pentru a atinge nişte scopuri material-economice, ci aceasta funcţionează ca un organism viu în care fiecare parte a corpului este importantă, fiind necesară îngrijirea lui din diferite perspective realizând o entitate duală din corp şi personalitate, adică practic – o identitate. Identitatea Uniunii se formează treptat fiind necesară o perioadă îndelungată de timp pentru a o construi şi fundamenta, cum spunea şi Remo Bodei ”Identitatea colectivă a unui popor nu e niciodată simplă şi spontană”.

Evoluţia Uniunii schiţează tendinţa de rafinare a acesteia sub diferitele ei aspecte, devenind dintr-un simplu conglomerat de ţări care aveau la bază doar interese economice, o veritabilă ţară, depăşind limitele unei utopii. Depăşirea acestor limite este un proces dinamic care nu se opreşte până în prezent şi urmăreşte o continuă integrare a statelor şi o uniformizare a nivelului de trai.

Preocuparea politicienilor pentru uniformizarea dezvoltării sănătăţii arată de fapt că cetăţenii europeni fac parte dintr-o autentică ţară, deoarece la nivelul unei simple uniuni de state această preocupare şi grijă în domeniul sănătăţii este în principiu inexistentă datorită faptului că… în cele mai multe dintre cazuri nu prezintă un interes material.

Eseul complet

Florina Mihalache – anul III Facultatea de Drept UBB Cluj

”Următoarea întrebare ar fi: care este mecanismul de direcţionare a investiţiilor? Politica regională a UE este implementată de către organisme naționale și regionale, în parteneriat cu Comisia Europeană, în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de „gestiune partajată”.  Procesul cuprinde trei etape principale:bugetul și normele privind utilizarea acestuia se stabilesc de către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al UE (care reunește miniștrii naționali la nivel european), pe baza unei propuneri a Comisiei;apoi,Comisia colaborează cu țările UE în elaborarea „acordurilor de parteneriat”, care ilustrează prioritățile de investiții și nevoile lor de dezvoltare. De asemenea, țările UE prezintă proiectele de programe operaționale (PO), defalcând obiectivele pe domenii concrete de acțiune. Acestea pot viza întreaga țară și/sau anumite regiuni și pot include programe de cooperare între mai multe țări. Comisia negociază cu autoritățile naționale pe marginea conținutului final al acestor planuri de investiții. Toate nivelurile de guvernanță, inclusiv societatea civilă, ar trebui să fie consultate și implicate în programarea și gestionarea programelor operaționale;nu în ultimul rând,programele sunt apoi implementate de țările UE și de regiunile acestora.

Având în vedere toate menţiunile anterioare,doresc să precizez că produsul final al acestei cercetări este o analiză a politicii de dezvolare regională(menţionez că analiza nu este exhaustivă) prin surprinderea interacţiunii UE-România pe tărâmul teoretic şi empiric al  unei astfel de strategii.Din această analiză reiese că România este receptivă la deciziile UE,că există politici de dezvoltare regionale de succes,dar este nevoie de timp şi determinare pentru a ajunge la atingerea scopului vizat .De asemenea, aceste politici pot fi multiplicate prin fondurile puse la dispoziţia statelor memebre de către UE(FEDR),prin implementarea politicilor regionale care s-au bucurat de succes de la un nivel micro la un nivel macro.Prezentată succint structura analizei este următoarea:identificarea problemei/problemelor cheie care impun adoptarea unei politici regionale ,definirea scopului,obiectivelor generale ale strategiei,prezentarea beneficiarilor politicii,variante tehnice de soluţionare a problemelor existente si planul de acţiune al UE şi al României.

Conchid prin a prezenta planul meu de acţiune(care să poată fi implementat pe o perioadă de 3 luni) cu privire la  o politica de dezvoltare regională. Problema care ar necesita crearea unui astfel de plan este gradul de şomaj în ascensiune în rândul tinerilor.Activităţile prin care ar putea fi combătută această problemă sunt următoarele:desfăşurarea unor târguri de job-uri la care să participe câţi mai mulţi tineri interesaţi,organizarea de întâlniri/conferinţe în cadrul cărora angajatorii se vor întâlni cu tinerii care nu au un job sau cu studenţii care vor absolvi în viitorul apropiat pentru a le explica care este profilul unui viitor anjat în cadrul firmei/companiei lor,care sunt aşteptările unui recruiter.De asemenea,se vor oferi  internship-uri în cadrul unor companii/instituţii,se vor organiza ateliere de dezvoltare a abilitaţilor aferente  unor activităţi profesionale.

Resursele necesare sunt urmatoarele:resurse umane (traineri profesionişti) şi resurse economice.Consider că singura constrângere pe care ar fi posibil să o  întâmpin  este de natură financiară(în ipoteza în care nu vor exista destuli sponsori).Oportunitaţile de a desfăşura aceste activităti sunt încheierea unor parteneriate cu diverse companii,ong-uri,sponsori.Rezultatul anticipat al acestor actvitati se concretizează într-o scădere  încurajatoare a ratei de şomaj în rândul tinerilor.Prin desfăşurarea unor astfel activităţi în România,tinerii vor vedea în ele susţinerea şi interesul pe care statul îl arată ca noile generaţii să prospere în ţara lor,să-şi gaseasca locul în cadrul comunitaţii.Tinerii au nevoie de o legătură sinceră şi profesionistă cu cerinţele pieţei de muncă.Odata restabilită legătura între angajat şi anagajator,tinerii români nu vor mai studia la facultaţi care nu le rezervă niciun viitor profesional,ci vor studia în cadrul unor facultăţi al căror profil este solicitat pe piaţa de muncă.Participanţii la aceste activitaţi vor beneficia de o dezvoltare personală si profesională prin intermediul  trainerilor şi a activităţilor în care vor fi implicaţi activ.

Conchid prin a afirma că deciziile UE au un ecou din ce în ce mai puternic la nivel naţional.De asemenea,nu trebuie să uitam că,aşa cum a afirmat Valeriu Gafencu,”comunitățile trebuie să se dezvolte natural. E nevoie însă și de o conștiință a comunității universale și de un mod de participare la ea, dar nu prin dirijare și planificare centralizată, căci astfel se ajunge la tiranie.”

Eseul complet

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina