fbpx

Cum se modifică OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

Guvernul a prezentat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile, între care și OUG 21/2004, pe baza căreia urmează să se declara starea de alertă.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera f) se abrogă.

2. La articolul 2, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

„n) coordonarea operațională – totalitatea măsurilor dispuse și a acțiunilor desfășurate de către factorii de decizie premergător și pe timpul gestionării unei situații de urgență, în vederea organizării intervenției și utilizării capabilităților disponibile într-o concepție unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite.”

3. La articolul 4 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) declararea stării de alertă;”

4. La articolul 4, alineatele (2)-(6) se abrogă.

5. După articolul 4, se introduc șase noi articole, art.4/1-4/6, cu următorul cuprins:

Art. 4/1. – Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor

iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.

Art. 4/2. – (1) Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului București, județean sau național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situație de urgență, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(2) Stare de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(3) Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat.

(4) În aplicarea alin. (1) – (3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:

a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, al municipiului București, județean sau național;

b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;

c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;

d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;

e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.

Art. 4/3. – (1) Comitetul local pentru situații de urgență declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.

(2) Comitetul județean pentru situații de urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localități din județ ori la nivelul întregului județ, precum și prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului București.

6. La articolul 6, după litera a) se introduce o nouă literă, lit.a1), cu următorul cuprins:

(3) Comitetul național pentru situații de urgență declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor județe ori la nivel național, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.

(4) Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 41 de către grupurile de suport tehnico – științific constituite pe tipuri de risc.

Art. 4/4. – La declararea stării de alertă și pe durata acesteia comitetele pentru situații de urgență hotărăsc aplicarea, în condițiile legii, a uneia sau mai multor măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Art. 4/5. – Hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind:

a) baza legală;

b) perioada stării de alertă;

c) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri;

d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.

Art. 4/6. – (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.4/4 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 4/1.

„a/1) Departamentul pentru Situații de Urgență;”

7. La articolul 7, alineatul (1), litera a/1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a/1) Comitetul național pentru situații de urgență.”

8. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.”

9. Articolul 8/1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.”

„(1) În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie și funcționează Comitetul național pentru situații de urgență, denumit în continuare Comitetul național, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de președinte.

(2) Comitetul Național are trei vicepreședinți, după cum urmează:

a) ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne;

b) ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice;

c) șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Comitetul Național este un organism interinstituțional format din miniștri sau secretari de stat desemnați de aceștia și conducători ai instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, în funcție de tipurile de risc gestionate sau funcțiile de sprijin repartizate în competență în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

(4) În cazul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului Național se asigură prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției.

(5) Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național.”

10. La articolul 8/1, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) și (7), cu următorul cuprins:

11. La articolul 15, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

12. Articolul 15/1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(6) Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, au calitatea de membri ai Comitetului Național.

(7) Organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

„(1) La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, al municipiilor – cu excepția municipiului București -, orașelor, sectoarelor municipiului București și comunelor se constituie centre operative pentru situații de urgență, denumite în continuare centre operative.

(2) La Secretariatul General al Guvernului, precum și la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.”

Art.15/1 (1) – Atunci când comandantul acțiunii este șeful Departamentului pentru Situații de Urgență sau persoana desemnată de acesta, coordonarea operațională a situațiilor de urgență la nivel național se realizează prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției, care asigură suportul decizional pentru Comandantul acțiunii la nivel național și pentru Comitetul Național.

(2) Organizarea, funcționarea și componența Centrul național de coordonare și conducere a intervenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

13. La articolul 20, literele a) și c) se abrogă.

14. La articolul 20, după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o), cu următorul cuprins:

15. La articolul 20, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

16. La articolul 22, litera c) se abrogă.

17. La articolul 23, litera c) se abrogă.

18. La articolul 24, litera c) se abrogă.

19. După articolul 24, se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins:

„o) propune Guvernului spre aprobare, Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență / la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

„f) hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României.”

Art. 24/1 – Departamentul pentru Situații de Urgență îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) coordonarea, în sistem integrat, a acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență;

b) informarea operativă a ministrului afacerilor interne, a prim-ministrului României și a președintelui României, după caz, asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență sau a producerii situațiilor de urgență;

c) monitorizarea, controlul operațional și inspecția activității structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională;

d) coordonarea activităților, la nivel național, în domeniul rezilienței comunităților;

e) integrarea acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență;

f) implementarea proiectelor cu finanțare externă în domeniul situațiilor de urgență, protecției civile și al cooperării civil-militare;

g) implementarea managementului calității în sistemul național de urgență;

h) coordonarea metodologică și evaluarea activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu Ministerul Sănătății;

i) colaborarea cu instituțiile abilitate în asigurarea coordonării metodologice și evaluării activităților de formare profesională și de educație continuă în domeniul intervențiilor de salvare montană și în mediul subteran speologic;

j) coordonarea activităților de acordare, solicitare și/sau primire a asistentei / sprijinului internațional în cazul situațiilor de urgență de amploare;

k) elaborarea și supunerea spre aprobarea organismelor competente strategia națională de dezvoltare a Sistemului National de Management al Situațiilor de Urgență;

l) coordonarea activității metodologice de formare în unitățile de învățământ din cadrul structurilor aflate în coordonare;

m) comunicarea publică în domeniul situațiilor de urgență și al dezastrelor, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, potrivit domeniilor de competență ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională.”

20. La articolul 25, litera o) se modifică și va avea următorul cuprins:

„o) coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență la nivel național.”

21. La articolul 31, alineatele (1) și (2) se abrogă.

22. La articolul 35, alineatul (2) se abrogă.

23.Articolul 42 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 42. – (1) Hotărârile prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel județean sau al municipiului București, se publică în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective și intră în vigoare la data publicării.

(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) se aduc neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la adoptare și sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alerta.

(3) Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina