Clujust vă prezintă în exclusivitate cum a decurs ședința de judecată care a dus la sesizarea Inspecției Judiciare de către Baroul Cluj.
Disputa dintre avocatul Răzvan Anghel și judecătoarea Mihaela Ganema Rațiu a pornit de la o întrebare adresată inculpatuliui de către apărătorul persoanei vătămate. Redăm mai jos un extras relevant din încheierea de ședință:
”Apărătorul inculpatului intervine şi îi spune acestuia să nu răspundă.
Instanța intervine şi solicită apărătorului inculpatului să nu intervină şi să îl lase pe inculpat să răspundă la întrebarea ce i-a fost adresată.
În replică, apărătorul inculpatului arată că are dreptul de a interveni şi de a-l sfătui pe clientul său, drept urmare, îl sfătuiește să nu răspundă la această întrebare.
Instanța solicită apărătorului inculpatului să îl lase pe acesta să răspundă la întrebare.
În replică apărătorul învederează instanței că este dreptul său de avocat de a-l sfătui să răspundă sau nu, iar dacă el nu-l lasă să răspundă, inculpatul nu va răspunde deloc.
Instanța atrage atenția avocatului că i se va aplica o amendă judiciară în situația în care îl va sfătui pe inculpat să nu răspundă şi va împiedica astfel administrarea acestui mijloc de probă.
În replică, apărătorul arată că instanța este liberă să-l amendeze dacă este nevoie, dar apreciază că are dreptul de a-l sfătui pe clientul său să nu răspundă la întrebarea adresată.
Instanța îi aduce la cunoștință apărătorului că astfel de discuții apar de fiecare dată când acesta se prezintă la cauzele aflate pe rolul acestui complet şi posibil şi la alte cauze aflate pe rolul altor complete, însă din nou îi atrage atenția asupra rolului pe care îl are instanța în gestionarea cauzelor, a administrării probelor, ordinea adresării întrebărilor şi încuviințării acestora, drept urmare, solicită din nou inculpatului M.M.O să răspundă la întrebarea ce i-a fost adresată.
În replică, apărătorul inculpatului solicită acestuia să nu răspundă la întrebare.
Având în vedere atitudinea ireverențioasă a dlui avocat Anghel Răzvan, precum şi faptul că i s-a atras atenția să nu intervină şi să respecte măsurile dispuse de președintele completului de judecată, instanța dispune amendarea dlui avocat cu suma de 1000 lei, potrivit art. 283 alin. 4 lit. g din C.p.p.
În continuare, instanța solicită inculpatului M.M.O să răspundă la întrebarea ce i-a fost adresată.
Apărătorul inculpatului intervine şi solicită clientului său să nu răspundă.
Instanța solicită apărătorului să înceteze cu această atitudine.
În replică, apărătorul intervine şi învederează faptul că potrivit Codului de procedură penală are dreptul de a-l sfătui pe clientul său de a răspunde sau de a nu răspunde, decât dacă crede el decuviință şi este dreptul său, dar şi dreptul inculpatului, iar dacă instanța consideră necesar, poate să-l amendeze din nou.
Instanța solicită apărătorului să înceteze să mai vorbească şi solicită inculpatului să răspundă la întrebare.
Apărătorul inculpatului intervine şi din nou solicită acestuia să nu răspundă, deși inculpatul a răspuns la întrebarea instanței.
La următoarea întrebare adresată de instanță inculpatului: „Cine a dat acea declaraţei la poliție în cursul urmăririi penale?”, apărătorul din nou solicită acestuia să nu răspundă.
Instanța, față de atitudinea repetată şi ireverențioasă a apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, căruia i s-a atras atenția în repetate rânduri să nu mai intervină peste instanță şi să respecte solemnitatea ședinței de judecată şi măsurile dispuse de aceasta, dispune amendarea dlui av. Anghel Răzvan cu suma de 2000 lei conform acelorași dispoziții legale, respectiv art. 283 alin. 4 lit. g din C.p.p..
După amendarea sa, apărătorul inculpatului din nou solicită clientului său să nu răspundă la întrebare.
Instanța solicită apărătorului să nu intervină decât atunci când i se va acorda cuvântul.
Apărătorul inculpatului solicită instanței să consemneze în declaratei răspunsurile pe care le dă inculpatul, iar nu cele reformulate de instanță.
La finalul declarației inculpatului M.M.O, instanța îi aduce la cunoștință faptul că va analiza cererea de judecare a cauzei în procedura simplificată şi va aprecia dacă poziția acestuia este una de recunoaștere sau de nerecunoaștere.
Apărătorul inculpatului intervine şi subliniază că inculpatul nu a formulat o cerere de judecare a cauzei în procedura recunoașterii învinuirii, ci a fost întrebat de către instanță dacă dorește sau nu să urmeze o atare procedură.
Instanța amintește apărătorului inculpatului că președintele instanței prezidează şi conduce ședința de judecată, solicitându-i acestuia să nu intervină, iar dacă are nemulțumiri vis-a-vis de mersul procesului penal şi de ceea ce se consemnează în declarații sau în încheieri, va avea ocazia să atace aceste măsuri şi acte procesuale odată cu fondul cauzei. Instanța pune în discuție cererea de judecare a cauzei în procedura simplificată.
Reprezentanta parchetului, având în vedere declarația dată de inculpat la acest termen din care rezultă în mod cert că nu recunoaște fapta astfel cum a fost reținută prin actul de sesizare al instanței, apreciază că nu se poate da eficiență dispozițiilor privind judecarea cauzei în procedura abreviată, sens în care, solicită respingerea cererii.
Apărătorul inculpatului M.M.O solicită a se constata că nu a existat o solicitare de judecare a cauzei în procedura simplificată, prin urmare, o atare cerere este inadmisibilă.
Apărătorul persoanei vătămate arată că achiesează concluziilor reprezentantei parchetului.
Instanța, văzând că inculpatului nu recunoaște fapta astfel cum a fost reținută în cuprinsul rechizitoriului, respinge cerere formulată de către inculpat, dispune soluționarea cauzei potrivit procedurii de drept comun şi, prin urmare, pune în discuție probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi eventualele probe noi, în situația în care acestea există.
Apărătorul inculpatului arată că înțelege să conteste toate probele administrate în cursul urmăririi penale (…)”
Culmea, în același dosar, avocatul a mai fost amendat anterior cu 1000 de lei și obținut la alt judecător anularea amenzii.