Acasă » CONTENCIOS » Cum au învins Primăria romii de pe Coastei. Motivarea instanței DOCUMENT

Cum au învins Primăria romii de pe Coastei. Motivarea instanței DOCUMENT

Instanța Tribunalului Cluj arată în motivarea sentinței că 270 de romi au fost evacuați de pe strada Coastei din Cluj-napoca cu încălcarea Legii construcților, a Codului de Procedură Civilă și a Declarației Universale a Drepturilor Omului. CLUJUST.ro – singurul portal de Justiție din Cluj vă prezintă pasaje din motivarea secției de contencios a Tribunalului din dosarul în care persoanele mutate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât au dat în judecată Primăria.

”Prin dispoziția emisă de primarul Municipiului Cluj-Napoca, s-a dispus desființarea construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu, executate pe terenul situat în Cluj-Napoca, strada Coastei, aflat în domeniul privat al municipiului Cluj-Napoca fără emiterea unei autorizații de desființare, fără sesizarea instanțelor judecătorești, potrivit procedurii prevăzute de art.33 din Legea nr.50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 17.12.2010. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei dispoziții s-a încredințat Direcția Poliția Comunitară, Direcția Tehnică și Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca.”, se arată în sentință.

evacuarea tiganilor de pe coastei (2)”În referatul ce a precedat emitrea Dispoziției se arată că, deși încă de la începutul anului 2010 cetățenilor care locuiesc în acest locuințe improvizate li s-a pus în vedere să le desființeze, acestea fiind improprii pentru locuit, fiind un focar de infecție pentru zonă și constituind un real pericol pentru cei care locuiesc în ele, aceștia nu s-au conformat până în prezent. Cu toate acestea, din răspunsul nr.5 din interogatoriu (filele 43-49 volumul II al dosarului) se reține că o parte dintre ei au achitat chiria pentru locuințele din strada Coastei pentru întreaga lună decembrie 2010. Această împrejurare se corelează cu faptul că din documentația care a stat la baza Dispoziției nu rezultă faptul că toate construcțiile au fost edificate ilegal”

Ce a fost pe strada Coastei: 56 de gospodării; 64 de familii; 270 de persoane (106 minori); 143 persoane cu domiciulul în Cluj-Napoca (93 pe str.Coastei); 18 persoane cu lipsă spațiu; 91 copii care locuiau cu părinții

Potrivit prevederilor cuprinse în articolul 578 indice 1 Cod Procedură Civilă, ”Nicio evacuare din imobile cu destinația de locuință nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie și până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că, în sensul dispozițiilor legislației locavive, el și familia sa nu au la dispoziție o locuință corespunzătoare ori că debitorul și famiia sa au o altă locuință corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată”.

În vederea respectării art.578 Cod procedură civilă, și anume evitarea măsurii de evacuare a reclamanților în timpul iernii, în luna decembrie, aplicarea dispoziției trebuia să se facă ulterior datei de 1 martie.

”În realitate nu a avut loc o mutare a reclamanților, cât timp pârâtul nu a reușit să ofere reclamanților condițiile minime legale pentru locuit, ci o evacuare a lor din locuințele de pe strada Coastei. În luna decembrie 2010, când afară erau minus 10 grade Celsius, au fost mutate 270 de persoane în 40 de camere cu acces la 4 băi într-o zonă care nu corespunde standardelor europene de mediu”

locuinte modulare”Condițiile de supraaglomerare prejudiciază în mod evident viața de familie, dreptul la intimitate, drepturi protejate de articoul 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Prejudiciile asupra vieții de familie și dreptului la intimitate constau în faptul că, dat fiind condițiile de locuit, reclamanții sunt nevoiți să locuiască în spații supraaglomerate, să aștepte și câte o oră la rând pentru a merge la baie, să spele sau să-și schimbe hainele”, a reținut instanța.

De asemenea, instanța reține și efectele evacuării de pe strada Coastei asupra dreptului la sănătate al reclamanților. Dat fiind faptul că noile locuințe se află la o depărtare de 18 km de oraș, serviciile medicale sunt inaccesibile la Pata Rât, iar legătura cu medicul de familie a fost pierdută. În cazul urgențelor medicale, ambulanța,  în timpul iernii, nu ajunge la Pata Rât sau ajunge prea târziu.

Dreptul la viață privată include și dreptul la mediu sănătos. Acesta a fost consacrat prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin hotărârea din 23 noiembrie 1994 în cauza ”Lopez Ostra contra Spaniei”, în care a reținut că ”atingerile grave aduse mediului pot să afecteze bunăstarea unei persoane și să o priveze de folosința liniștită a domiciliului său, de manieră a aduce dreptului său la viață familială și privată.”

România a fost condamnată în mai multe rânduri pentru nerespectarea dreptului la un mediu sănătos. În cauza Brândușe contra României (cererea 6.586/03 hotârârea din 7.04.2009) Statul Româna a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la un mediu sănătos al reclamantului care era deținut într-o închisoare aflată în proximitatea unui depozit de deșeuri menajere sub cerul liber pe raza municipiului Arad.

”În speța de față, chiar pârâtul (Primăria – n.red.) recunoaște că închiderea rampei mepata ratnajere este prevăzută oficial pentru una aprilie 2013, deci după mai mult de doi ani de la mutarea reclamanților în Pata Rât. Locuințele modulare unde reclamanții au fost aduși sunt plasate la aproximativ un kilometru distanță de rampa de gunoi de la Pata Rât. Rampa de gunoi se întinde pe o suprafață de 9 hectare și este de mai mulți ani în atenția Comisiei Europene și a altor instituții, având în vedere că nu respectă standardele de mediu europene. Autoritățile au avut la dispoziție din partea Comisiei Europene un termen pentru a o închide și ecologiza, termen care a fost prelungit.”, precizează instanța.

Rampa de gunoi nu a fost închisă în totalitate nici în ziua de azi.

Locuințele în care au fost aduși se află la mai puțin de 300 de metri distanță de depozitul de deșeuri toxice al companiei Terapia Ranbaxy. Conform documentelor furnizate de Agenția de Mediu Cluj, în acea locație se depozitează deșeuri clasificate ca fiind deșeuri periculoase. Depozitul de deșeuri este prevăzut cu unul sau două canale de ventilație, prin care sunt evacuate gazele care rezultă din procesele de descompunere a deșeurilor depozitate acolo.

Fiecare reclamant din dosar a primit despăguniri de câte 2.000 de euro, în ciuda faptului că ceruseră câte 20.000 – 30.0000 de euro.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs de primărie.

 

Comments

comentarii

3 comentarii

  1. Pai si ce or sa faca cu 2000 de EURO? Trebuie sa le puna la dispozitie alte locuinte sociale, care sa nu fie intre o groapa de gunoi si un depozit de deseuri toxice. Ce au in cap si oamenii aia din Primaria Cluj, nu stiu. Dar nu prea multe cu siguranta.

  2. Aia din Primaria Cluj sunt niste oameni fara inima!Dar Dumnezeu nu bate cu parul, vezi nenorocirile care se abat asupra Serbiei!

Lasă un răspuns