Acasă » PROCESE » Cum au fost achitați doi foști candidați de la concursul pentru INM care au încercat să fraudeze testul grilă

Cum au fost achitați doi foști candidați de la concursul pentru INM care au încercat să fraudeze testul grilă

Doi foști candidați de la concursul de admitere la INM din 2014 au fost achitați de Tribunalul București într-un dosar disjuns din cel în care au fost condamnați fostul procuror stagiar Dumitru Cazan și sora lui, Loredana Cazan, fost notar stagiar, cei care au pus la cale planul de fraudare a testului grilă de verificare a cunoștințelor juridice.

Cei doi foști candidați, care trebuia să beneficieze de fraudă, au fost inculpați pentru constituirea de grup infracțional organizat alături de cei doi Cazan.

Dosarul cu candidații a fost disjuns, iar în primul dosar, Dumitru Claudiu și Loredana Cazan, primul fost procuror stagiar, iar ea fost notar stagiar, au fost condamnați definitiv în 2017 pentru contituirea unui grup infracțional organizat la câte 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de 3 ani, plus 60 de zile de muncă neremunerată. După cum se poate vedea în dosar, cei doi au avut un plan bine pus la punct pentru a scoate subiectele din locația examenului, dar candidații beneficiari au fost prinși că erau echipați cu aparatură.

Culmea, în dosarul disjuns, cei doi foști candidați au fost achitați pe motiv că nu se poate vorbi de un grup infracțional organizat. Ba mai mult, fapta pentru care ar fi fost constituit grupul infracțional organizat nu era incrminată la acea vreme, ci doar după intrarea în vigoare a noului Cod penal.

Potrivit motivării sentinței Tribunalului București, cei doi foști candidați pot fi acuzați cel mult de intenția de a copia la examenul de admitere.

Dosarul a ajuns în apel la Curtea de Apel București, unde urmează pronunțarea în această lună.

Extras din Sentința penală nr. 864/2019 a Tribunalului București:

În cauza dedusă judecății, instanța reține că acuzațiile formulate de Ministerul Public împotriva inculpaților DDC și DCR constau în fapt:  (…)

DetaliatMinisterul Public a arătat în actul de sesizare a instanței că, în cursul anului 2013, inculpații Cazan Loredana și Cazan Dumitru Claudiu au inițiat și constituit un grup infracțional organizat la care au aderat, la sfârșitul anului 2013 și  începutul anului 2014, S. O.-I., D. D-C, N. R-D și D.C.R, grup care a fost sprijinit de B.G.-A. Scopul grupului infracțional organizat îl constituia săvârșirea infracțiunilor de divulgare fără drept a unor informații care nu sunt destinate publicității de către cel care ia cunoștință de acestea (prev. de art. 304 alin. 2 teza a II–a C.p.) și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității (prev. de art. 12 alin. 1 lit. b teza I din Legea nr. 78/2000), respectiv scoaterea în mod fraudulos a grilei cu întrebări în timpul examenului și comunicarea către/primirea de către candidații N.R.D, S.O.I D.D.C și D.C.R, în timpul concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii – proba de verificare a cunoștințelor juridice care se susținea la 31.08.2014, a răspunsurilor corecte de la această grilă, astfel încât aceștia să promoveze în mod fraudulos această probă a concursului. Anterior datei de 31.08.2014, inculpata Cazan Loredana a falsificat o ștampilă cu însemnele Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii pe care se menționa pe lângă denumirea acestor instituții și „ Nr. 2 Concurs de admitere la Institutul Național al Magistraturii august 2014”, asemănătoare cu ștampilele folosite de Consiliului Superior al Magistraturii la concursurile de admitere la Institutul Național al Magistraturii.

Cu privire la modalitatea de fraudare, a arătat Ministerul Public că, în timpul susținerii probei de verificare a cunoștințelor juridice din 31.08.2014 de la examenul de admitere la INM, inculpata Cazan Loredana (care figura drept candidată la examen) trebuia să scoată din sala de examen, în cel mai scurt timp, chestionarul cu subiecte pe care să îl lase la toaleta din Universitatea Nicolae Titulescu unde aceasta susținea examenul. După ce lăsa la toaletă chestionarul cu subiectele de examen, inculpata Cazan Loredana se întorcea în sala de examen unde, după o perioadă scurtă de timp, preda grila de examen și un chestionar fals plăsmuit anterior examenului întrucât la momentul părăsirii sălii de examen înainte de expirarea timpului regulamentar candidații au obligația de a preda și chestionarul cu subiectele de examen. De la toaletă, chestionarul urma a fi luat de fratele ei Cazan Dumitru Claudiu (ce avea funcția de procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești la acea dată) și scos din sediul universității. Pentru ca acesta să aibă acces în sediul universității, a solicitat să participe ca supraveghetor la examenul de admitere la INM sau la examenul de admitere în magistratură care se susțineau în aceeași zi. Întrucât în calitate de supraveghetor la examenul de admitere în magistratură inculpatul Cazan Dumitru Claudiu ar fi trebuit să se afle în ziua de 31.08.2014 într-o altă locație (sediul Universității Româno-Americane situat în sectorul 1 București), acesta a anunțat comisia de examen că nu mai poate supraveghea în sala unde a fost desemnat și a părăsit clădirea fără a anunța, deplasându-se la sediul Universității Nicolae Titulescu (situată în București, zona Timpuri Noi) unde se afla sora lui. Pentru a-și motiva prezența în această clădire în timpul examenului, ar fi invocat calitatea lui de supraveghetor la examen. După ce inculpatul Cazan Dumitru Claudiu scotea din sediul Universității Nicolae Titulescu chestionarul cu subiectele de examen, alte persoane trebuiau să rezolve subiectele, după care acesta sau sora lui Cazan Loredana (care între timp plecase din sala de examen) urmau să transmită prin mijloace tehnice de transmitere la distanță candidaților care aderaseră la grupul infracțional organizat răspunsurile la grilele de examen (ar fi citit începutul întrebării pentru a putea fi identificată în grila cu subiecte și apoi varianta de răspuns corect) și care se aflau încă în sălile de examen. Pentru ca acești candidați să știe cum să folosească tehnica de transmitere la distanță în timpul examenului, aceștia și-au achiziționat aparatura necesară sau le-a fost dată de Cazan Lorendana și împreună cu aceasta au făcut teste pe parcursul anului 2014.

A arătat Ministerul Public că rolul inculpatului Cazan Dumitru Claudiu a constat în conducerea și coordonarea membrilor grupului direct sau prin intermediul surorii lui, inculpata Cazan Loredana, acesta stabilind, totodată, și modalitatea de fraudare a probei de verificare a cunoștințelor juridice din cadrul concursului de admitere la INM și a făcut toate demersurile pentru realizarea scopului propus, achiziționând o parte din tehnica necesară de transmitere la distanță pentru candidații ce făceau parte din grupul infracțional organizat și pe care nu și-o achiziționaseră singuri (stații de emisie-recepție, telefoane mobile de generație veche, smartphone-uri).  De asemenea, Cazan Dumitru Claudiu trebuia să scoată din sediul Universității Nicolae Titulescu grila cu subiectele de la examen, grilă pe care Cazan Loredana urma să o înlocuiască în sala de examen și să o lase la toaleta universității.  După ce obțineau și răspunsurile corecte la grila de examen, inculpatul Cazan Dumitru Claudiu sau inculpata Cazan Loredana urmau să le transmită candidaților, în timpul aceluiași examen, prin folosirea de mijloace electronice de transmitere la distanță.

Totodată, Ministerul Public a arătat că inculpata Cazan Loredana a folosit o ștampilă falsificată cu însemnele Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii pe care se menționa pe lângă denumirea acestor instituții și „Nr. 2 Concurs de admitere la Institutul Național al Magistraturii august 2014” asemănătoare cu ștampilele folosite de Consiliului Superior al Magistraturii la concursurile de admitere la Institutul Național al Magistraturii pe care a aplicat-o pe o grilă de examen ce conținea mențiunea „Admitere INM -31 august 2014-” asemănătoare grilelor de admitere la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii pentru a crea aparența că este grila de examen de la proba de verificare a cunoștințelor juridice de la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii din 31.08.2014.

La 31.08.2014, cu ocazia susținerii probei de verificare a cunoștințelor juridice de la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, inculpatul DDC a pus în executare intenția de a săvârși infracțiunea de folosire, în mod direct, de informații ce nu sunt destinate publicității prin deținerea asupra sa, în timpul examenului, a unui mijloc de comunicare la distanță, respectiv a unei de stații de emisie-recepție tip walkie-talkie, a unui dispozitiv electronic aferent pentru ureche și a unui dispozitiv tip hands free de culoare albă cu mufă tip jack, microfon vorbire și un fir ce se continuă de la microfon, executare care a fost însă întreruptă datorită măsurilor luate pentru evitarea fraudării concursului de către comisia de organizare a concursului pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii și găsirea asupra acestuia, în timpul examenului, a mijloacelor tehnice de comunicare menționate anterior.

Conform art. 367 alin(1) C.pen., „ Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi .”

De asemenea, potrivit alin(6) al art. 367 C.pen., „ Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane , constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.”

Infracțiunea de constituire grup infracțional organizat este una cu conținut alternativ, al cărei element material al laturii obiective poate consta în inițierea sau constituirea, respectiv aderarea sau sprijinirea.

Constituirea implică asocierea și înțelegerea mai multor persoane în scopul de a ființa în timp și de a pregăti și organiza infracțiuni prevăzute de lege.

Inițierea presupune nu numai concepția, ci și activități de materializare a ideii, respectiv lămurire, întruniri, consfătuiri, planuri, etc.

Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimțământului unei persoane de a face parte din structura infracțională, în timp ce sprijinirea grupului presupune furnizare de asistență, ajutor sau sfaturi în vederea săvârșirii infracțiunilor.

Sub aspectul laturii subiective , fapta este săvârșită cu intenție directă, calificată prin scop, în sensul că persoana trebuie să știe și să fie de acord cu înființarea, aderarea și sprijinirea grupului, știind că urmează a fi comise infracțiuni grave și trebuie să urmărească comiterea uneia sau mai multor infracțiuni.

Din prevederile legale menționate rezultă că pentru a fi în prezența unui grup infracțional organizat este necesar a fi îndeplinite, în mod cumulativ, mai multe condiții.

În primul rând, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane , să funcționeze pe o anumită perioadă de timp și în mod coordonat . Cu privire la modul coordonat de funcționare, este nevoie ca în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică , prestabilită, în sensul că trebuie prevăzut rolul fiecărui membru în parte în comiterea infracțiunii. De asemenea, caracterul coordonat presupune planificare, organizare, control cât și procurarea de instrumente, mijloace specifice, folosirea de combinații, etc.

Deopotrivă, după cum doctrina și jurisprudența au reținut, pentru existența unui grup infracțional organizat este necesar ca persoanele care îl compun să se supună unei anumite discipline interne, unor anumite reguli privind ierarhia, rolurile membrilor și planurile de activitate, realizându-se, prin consensul mai multor persoane, un nucleu autonom, în scopul de a ființa în timp și de a pregăti, organiza și duce la îndeplinire săvârșirea de infracțiuni.

Asadar, conditia esențială pentru existența grupului infracțional organizat este ca acesta să nu aibă un caracter ocazional, ci să fie constituit pe baza unui „studiu” prealabil care să aibă în vedere anumite calități, însușiri și specializări ale membrilor acestuia.

În fapt, grupul trebuie să aibă o structură determinată, adică să aibă anumite componente cu sarcini complementare în realizarea activității infracționale, o așa zisă diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite și reguli de comportare specifice unei unități structurate.

În atare condiții, examinând acuzațiile formulate față de inculpații DDC și DCR, instanța consideră că faptele de care aceștia sunt acuzați nu se circumscriu modelului general abstract, prevăzut de art. 367 alin(1) C.pen. cu referire la alin(6) al aceleiași dispoziții legale.

Astfel, instanța consideră că, în raport de formularea acuzației în prezenta cauză, de descrierea faptelor, așa cum a fost reținută anterior, faptele de care sunt acuzați inculpații DDC și DCR nu sunt tipice, întrucât grupul infracțional la care sunt acuzați că au aderat a fost inițiat și constituit de doar două persoane, Cazan Dumitru și Cazan Loredana, contrar dispozițiilor alin(6) al textului de incriminare.

Ministerul Public susține în descrierea faptelor că la acest grup pretins organizat au aderat după o perioadă și alte persoane, inclusiv inculpații judecați în prezenta cauză, însă față de împrejurarea că elementul material alternativ- aderarea și sprijinirea- presupune preexistența unui grup infracțional organizat în sensul alin(6) al art. 367 C.pen., instanța consideră că nu se poate reține aderarea inculpaților DDC și DCR la un grup infracțional organizat din doar din două persoane. În acest sens, s-a reținut că aderea și sprijinirea unui grup infracțional organizat poate avea loc doar după ce grupul s-a constituit, fiindcă nu se poate adera la o asociere inexistentă și nici nu se poate sprijini un grup care nu există încă.( Explicații teoretice ale codului penal român, vol IV,  pag. 616, Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice, Vintilă Dongoroz )

Pe de altă parte, chiar dacă, în absența unei cerințe esențiale pentru a reține existența unui grup infracțional constituit, analiza oricăror alte elemente este superfluă, instanța nu a identificat din cuprinsul actului de sesizare și nici din actele de cercetare probe din care să rezulte care au fost în concret acțiunile inculpaților DDC și DCR, în interiorul grupului infracțional. A reținut Ministerul Public că inculpatul Cazan Dumitru a condus și coordonat membrii grupului direct sau prin intermediul inculpatei Cazan Loredana, însă nu a arătat ce atribuții au îndeplinit în cadrul grupului ceilalți inculpați, și cu precădere care a fost rolul inculpaților DDC și DCR. Împrejurarea că urmau să fie beneficiarii mecanismului de fraudare a examenului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, că și-au achiziționat propria aparatură pentru o eventuală fraudare, fără a efectua acte concrete sub coordonarea inculpatului Cazan Dumitru Claudiu, nu poate conduce la concluzia că cei doi inculpați au acționat în alt scop decât cel mult de a copia la examenul de admitere. Esențial de menționat este că alin(6) al art. 367 C.pen., prevede cerința ca membri grupului să acționeze în mod coordonat, însă în prezenta cauza nu s-a arătat și dovedit cum inculpații D.D.C și D.C.R au acționat pentru ca inculpații Cazan Dumitru și Cazan Loredana să săvârșească faptele penale pe care și le-a u propus.

Pe de altă parte, instanța reține că, din actul de acuzare, nu rezultă structura ierarhică a grupului, nu se indică, în concret, în ce consta planul infracțional, nu se descrie existența unei structuri organizate, care acționează coordonat și după reguli bine stabilite.

Probatoriul adus ca suport pentru acuzația formulată este concentrat pe tot ce s-a întreprins pentru fraudarea examenului- comunicarea prin cască dintre candidații la examen și cel care urma să transmită răspunsurile la subiecte și nicidecum pe împrejurările privind rolul inculpaților DD.D.C și D.C.R în cadrul grupului, cunoașterea de către aceștia, la momentul aderării la pretinsul grup, a modalității în care urma să se folosească informațiile nedestinate publicității, pentru a avea reprezentarea că împreună cu celelalte persoane implicate urmează să acționeze coordonat în vederea săvârșirii unor fapte prevăzute de legea penală.

Cel mai important, pentru a fi întrunite cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii de constituirii de grup infracțional organizat, este necesar ca membri care compun grupul să acționeze în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu poate fi vorba de o pluralitate constituită, ci de o pluralitate ocazională.

În continuare, analizând situația de fapt de care sunt acuzați inculpații D.D.C și D.C.R, instanța consideră că și dacă Ministerul Public ar fi descris și dovedit că grupul organizat pretins infracțional ar fi fost inițiat și constituit ab initio din trei sau mai multe persoane și ar fi fost dovedită structura și coordonarea grupului, instanța reține că fapta nu este tipică și din perspectiva infracțiunilor scop.

În acest sens, instanța reține că la data la care Ministerul Public susține că s-a constituit grupul infracțional și chiar momentul la care au aderat și alte persoane, anul 2013, începutul anului 2014, fapta de divulgare fără drept a unor informații care nu sunt destinate publicității de către cel care ia cunoștință de acestea prevăzută de art. 304 alin(2) teza a II a C.pen. nu era incriminată. Sub acest aspect, esențial de reținut este că, așa cum rezultă din expunerea de motive a Codului penal din 2009, intrat în vigoare la 01.02.2014, art. 304 alin(2) C.pen., nu are corespondent în reglementarea penală anterioară, nici în Codul penal din 1968 și nici într-o altă lege penală specială. Așadar, întrucât legiuitorul a înțeles să incrimineze divulgarea de informații care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea, doar în Codul penal din 2009, la momentul inițierii, constituirii și aderării, aceasta neconstituind infracțiune, instanța consideră că infracțiunea prevăzută de art. 367 alin(1) C.pen. nu este tipică nici sub acest aspect , în raport de aplicarea legii penale mai favorabile, obligatorie a fi aplicată atunci când de la data săvârșirii faptei și pănă la judecarea definitivă sunt incidente în mod succesiv două legi penale .

În ceea ce privește infracțiunea scop, prevăzută de art. 12 lit. b teza I din Legea nr. 78/2000- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității- , instanța consideră că pentru reținerea tipicității acesteia este necesar ca subiectul activ al infracțiunii să fie calificat, respectiv să facă parte din persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 78/2000 și să acționeze în această calitate ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Dintre persoanele pentru care s-a formulat acuzația de constituire și aderare la grup infracțional organizat, singura persoană care putea deține calitatea prevăzută de art. 1 din Legea nr. 78/2000 și implicit în sarcina căreia se putea reține tipicitatea faptei prevăzută de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, este Cazan Dumitru . Că infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 presupune un subiect activ calificat rezultă și din acțiunea legiuitorului care în Codul penal din 2009, intrat în vigoare la 01.02.2014, a incriminat faptele de divulgarea de informații nedestinate publicității, independent de calitatea subiectului activ, în art. 304 alin(2) C.pen.

Cu toate acestea, așa cum a arătat și anterior, instanța consideră că Ministerul Public nu a indicat și dovedit în ce a constat planul infracțional al inculpaților Cazan Dumitru și Cazan Loredana, dacă cumva acesta ar fi implicat și acțiuni care să se circumscrie infracțiunii prevăzute de legea specială. Cu referire la inculpații D.D.C și D.C.R, Ministerul Public nu a prezentat dovezi concrete din care să rezulte că aceștia au cunoscut eventualul plan al inculpatului Cazan Dumitru Claudiu, că acesta urma să se înscrie, în calitate de procuror stagiar, supraveghetor, la examenul de admitere la Institutul Național al Magistraturii. De altfel, din descrierea faptelor, acțiunea inculpatului Cazan Dumitru de preluare a subiectelor de la inculpata Cazan Loredana, nu era săvârșită din calitatea de procuror stagiar/supraveghetor. Este adevărat că textul art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 incriminează folosirea în orice mod de informații nedestinate publicității, însă instanța consideră că pentru reținerea tipicității faptei este necesar ca subiectul activ să fie unul calificat și să acționeze în legătură cu această calitate. În cauză nu s-a reținut că inculpatul Cazan Dumitru Claudiu, în exercitarea atribuțiilor de procuror stagiar și/sau supraveghetor la examenul de admitere, urma să folosească fără drept informațiile nedestinate publicității la care ar fi avut acces în această calitate, ci că acesta urma să folosească informațiile nedestinate publicității, după ce părăsea sala de examen și clădirea unde avea loc examenul, moment în care nu mai acționa în calitate de supraveghetor ori procuror stagiar , informații le fiind primite de la sora acestuia, inculpata Cazan Loredana.

Pentru a aprecia astfel, instanța are în vedere că spre deosebire de dispozițiile art. 304 alin(2) C.pen., care prevăd că divulgarea fără drept de informații care nu sunt destinate publicității poate fi reținută în sarcina oricărei persoane care ia cunoștință de acestea, dispozițiile art. 12 lit. b teza a II a din Legea nr. 78/2000 pot fi săvârșite doar de persoanele prevăzute la art. 1 din aceeași lege.

Având în vedere că în situația de fapt descrisă în rechizitoriu nu se regăsesc nici condițiile numărului de persoane necesar pentru constituirea unui grup infracțional organizat și nici acțiunile structurate și coordonate pentru o anumită perioadă de timp, elemente definitorii pentru existența grupului infracțional organizat, dar și că infracțiunile scop nu erau prevăzute de legea penală, instanța apreciază că faptele inculpaților D.D.C și D.C.R nu sunt prevăzute de legea penală.

Față de argumentele deja expuse, nu mai apare ca fiind necesar verificarea întrunirii condițiilor privind latura subiectivă a infracțiunii.

Pe cale de consecință, în baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b teza I C.proc.pen., va achita pe inculpatul D.D.C și D.C.R sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin(1) C.pen.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina