Nu mulți știu și nici în CV-ul decanului Facultății de Drept UBB Cluj nu apare că profesorul de drept penal Florin Streteanu a fost avocat în anii 90. Aceasta a ieșit definitiv din Baroul Cluj în 1999. La acea vreme nu se putea suspenda activitatea, cum au făcut alți ”avocați celebri” precum Emil Boc sau Alin Tișe.

Așa cum v-am obișnuit, Clujust.ro vă oferă informații interesante și inedite. Cunoscutul teoretician al dreptului penal, profesorul Florin Streteanu, care a lucra și la actualul Cod penal, a fost cândva și practician. Mai exact, a fost avocat în Baroul Cluj între anii 1995-1999. Informația nu apare nici pe site-ul Baroului, nici pe site-ul facultății de drept UBB Cluj.

Clujust.ro a stat de vorbă cu profesorul Streteanu despre perioada în avocatură. L-am întrebat de ce a renunțat și a ieșit din Barou? Răspunsul a fost unul simplu: ”Nu mi s-a potrivit. Atunci nu era suspendare, astfel că am cerut să ies de tot din Barou. Nu aveam nici timp pentru teza de doctorat. Plus că până terminam eu activitatea la facultate, se terminau cauzele la instanță. Clientul nu așteaptă că ai tu cursuri”, ne-a spus decanul facultății. Aceasta este doctor în drept penal din 1998.

A fost stagiar la Chirică

De ce nu apare activitatea de avocat în CV-ul de pe site-ul facultății? ”Nu am considerat că e ceva important, nu am avut o realizare în domeniu și nu mi-a adus satisfacție”, a mărturisit profesorul.

Acesta a precizat că în patru ani de avocatură, a avut cam 20 de cazuri. Tânărul Florin Streteanu din anii 90 a fost stagiar la temutul profesor de acum Dan Chirică, care predă contracte și succesiuni, dar Streteanu a lucrat doar în penal.

L-am întrebat pe decanul facultății dacă s-a gândit să revină în avocatură, iar acesta ne-a răspuns: ”La ritmul de azi, nu aș putea să le fac pe amândouă. Prefer să predau.”

S-a oferit să plătească prejudiciul produs de doi hoți pe care îi apăra din oficiu

La rugămintea absolvenților, Streteanu a povestit la cursul de suflet din 2017 momente amuzante din activitatea de avocat:

”N-am avut așa o experiență foarte bogată ca avocat și, în general, cauzele penale nu sunt neapărat amuzante, dar privind retrospectiv, sigur, poți să privești cu o anume detașare și chiar cu o notă de amuzament o discuție pe care am avut-o la un moment dat cu un distins domn procuror, în urma unei audieri a inculpatului pe care îl asistam, în care, după ce pe inculpat l-au arestat și preluat, mi-a spus procurorul: Dommu avocat, dvs. aveți niște lacune foarte serioase în pregătirea în penal, ar trebui să mai citiți. Am zis: Da, eu citesc tot timpul, asta mi-e într-un fel meseria.

Sau într-o altă cauză, fără niciun fel de notă peiorativă, dacă tot suntem la zona amuzantă. Era la mijlocul anilor 90, când nu prea știa lumea de CEDO, nu prea știa de garanțiile legate de un proces echitabil și la un moment dat, eram la Parchetul Tribunalului, cu o cauză de luare de mită, dacă nu mă înșel, și pentru că era primul contact pe care îl aveam cu clientul arestat, îi cer procurorului să-mi permită să stau un pic de vorbă cu el. Zice: Da, sigur, poftiți. Eu: Nu, nu, în absența dvs. El zice: Unde scrie treaba asta? E adevărat că la vremea respectivă în Codul de procedură penală nu scria, dar scria în forma de atunci a legii 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat. Procurorul: Asta e legea dvs. a avocaților, nouă nu ni se aplică.

Nu prea făceam oficii, nu aveam timp și când mi se repartizau, rugam ați colegi să intre, dar odată, nu știu de ce, m-am procopsit cu un oficiu, erau săracii doi oameni necăjiți care furaseră o căruță de varză din câmp. Fapta era comisă pe legea nouă, se modificase codul penal și era o dispoziție la vremea respectivă vă nu se mai putea da cu suspendare dacă nu se repara integral prejudiciul. Ăștia săracii nu aveau după ce bea apă, ce să plătească varza. Și tot solicitam instanței să mai dea un termen că mai adună un ban, să-i mai dea ceva la păgubit. După vreo cinci termene de genul acesta, și judecătorul era exasperat: domne hai să-l terminăm odată că până la urmă e un furt de o căruță de varză. Atunci am zis: Mai dați-mi încă un termen! Dacă nu plătesc, le dau eu banii, numai să plătească varza aia și să terminăm odată.

În general, cauzele penale, din păcate, nu sunt neapărat amuzante, nici din perspectiva relației avocat-client, nici din perspectiva relației avocat-judecător, nici din cea a relației avocat-procuror, dar, chiar dacă pe moment, cum spunea profesorul Mateuț, asta poate să-ți genereze și o serie de frustrări, trebuie să te detașezi și să mergi mai departe. Până la urmă e important să obții ceea ce trebuie să obții, indiferent de postura în care te afli.”, a spus decanul Florin Streteanu.

Comments

comentarii