Linia Cluj-Napoca-Florești a venit cu amenzi pentru lipsa rovinietei pe numele Companiei de Transport Public (CTP). Aceasta s-a adresat instanței și a obținut anularea amenzilor înainte de noua decizia a Înaltei Curți privind obligația ca procesele-verbale să aibă semnătura olografă a agentului constatator. Motivul e halucinant: Compania Națională de Drumuri nu a făcut dovada că sistemul de control al rovinietei este omologat!
Pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sunt circa o sută de procese pentru anularea amenzilor pentru lipsa rovinietei emise de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN) din cadrul Companie Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). După recenta decizia a Înaltei Curți , reclamanții au mai mari șanse de câștig. Dar și înainte s-au câștigat procese chiar de către Compania de Transport Public (CTP), care a primit mai multe amenzi pe ruta Cluj-Napoca -Florești. Doar într-o singură zi din martie 2014, nouă autobuze au fost surprinse de camera video de contro că au circulat fără a deţine rovinieta valabilă pe DN1 km 482+500 F. Autobuzele au fost suprinse de o cameră mobilă, întrucât în acea zonă nu există cameră fixă, potrivit informațiilor de la CNADNR. ”Actele sancţionatoare au fost încheiate in lipsa petentei si a martorilor, întrucât constatarea contravenţiilor s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei – SIEGMUR, conform prevederilor art. 9 alin. 2 si 3 al OG nr. 15/2002, potrivit menţiunilor din cuprinsul lor”, a precizat instanța Judecătoriei Cluj-Napoca, unde s-a plâns CTP.
Motivele de anulare invocate de CTP
”Procesele verbale sunt lovite de nulitate întrucât nu întrunesc elementele de legalitate impuse de lege, respectiv nu poarta semnătura olografa a agentului constatator, aşa cum se prevede la art. 17 al OG nr. 2/2001.”
”Mai arata petenta ca este operatorul local al serviciului public de transport local de calatori, atât pe raza municipiului CN, precum si comuna F, jud. Cluj – locul unde a fost constatata savarsirea contravenţiei, autovehiculele menţionate in procesele verbale fiind autobuze folosite pentru transportul public local de persoane si pe cale de consecinţa sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale, conform art. 3 alin. 1 lit. b din OG 15/2002. De asemenea, in OG nr. 27/2011 art. 3 pct. 48 este definit transportul rutier local de persoane ca fiind transportul rutier public de persoane prin servicii regulate efectuat in interiorul unei localitati, precum si in limitele unei asociaţii de dezvoltare intercomunitare, , or in ce priveşte transportul local in mun. Cluj-Napoca si comuna Florești, a fost constituita AMTPC, asociaţie de dezvoltare intercomunitara de utilitati publice constituita de autorităţile publice locale cu scopul reglementarii si gestionarii serviciului de transport public local, care i-a delegat serviciul de transport public local de calatori inclusiv pe raza comunei Florești, jud. Cluj.”
”Un alt motiv de nelegalitate a proceselor verbale atacate il reprezintă absenta omologării camerelor/sistemului tehnic de inregistrare utilizat la constatarea contravenţiei, condiţie prevăzuta de art. 2 alin. 2 din OG nr. 15/2002, care nu exista nici măcar pentru camere.”
Poziția CNADNR
”Din procesele verbale rezulta ca au fost întocmite cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 si 3 din OG nr. 15/2002, in lipsa contravenientului, constatarea contravenţiilor fiind efectuata cu ajutorul mijloacelor specifice menţionate, pe baza datelor furnizate de instituţia abilitata. Apoi, deşi contestatoarea susţine ca unitatea sa face parte din categoria subiecţilor exceptaţi de la obligaţia de plata a tarifului de utilizare, trebuie avute in vedere dispozitiile art. 3 din OG nr. 15/2002 in ansamblu, precum si prevederile Ordinului 769/2010, art. 10. Mai invedereaza intimata ca in conformitate cu art. 3 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale vehiculele folosite exclusiv in transportul public de persoane prin serviciile regulate pe raza teritorial-administrativa a unei localitati, or din actele depuse la dosar nu rezulta ca petenta efectuează transport public de persoane pe raza administrativ-teritoriala a unei singure localitati. Mai arata intimata ca nu se poate retine culpa sa procesuala pentru acordarea cheltuielilor de judecata deoarece autovehicului petentei fiind identificat in trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile si s-a constatat in mod corect ca pentru autoturismul acesteia nu exista înregistrata rovinieta”
Instanța: procese-verbale corecte, mijloace tehnice fără omologare
”Criticile petentei privind întocmirea proceselor verbale de contravenţie fara semnătura agentului constatator nu pot fi primite de instanţa întrucât art. 17 din OG nr. 2/2001 nu prevede necesitatea semnăturii olografe a agentului constatator, iar in cauza sunt incidente dispozitiile art. 7, 9 si 10 din Legea speciala nr. 455/2001, potrivit carora in cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronica îndeplineşte aceasta cerinta dacă i s-a incorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii, cum s-a dovedit si in speţa de fata – f. 55 si urm. dos.
De asemenea, apărarea petentei relativa la faptul ca autovehiculele sale ar fi exceptate de la plata tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale, pe de o parte întrucât locul in care a fost constata savarsirea contravenţiilor este comuna Floresti, iar pe de alta parte întrucât autovehiculele sale sunt folosite exclusiv in transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza administrativ teritoriala a unei localitati, respectiv pe raza administrativ-teritoriala a zonei metropolitane, nu poate fi reţinuta de instanţa întrucât din procesele verbale si chiar din înscrisurile depuse la dosar de petenta rezulta ca autovehiculele acesteia au circulat pe un drum national, administrat de intimata, iar nu pe raza administrativ-teritoriala a unei localitati, aşa cum pretind dispozitiile art. 3 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002. In acelasi timp, faptul ca petenta este operator local al serviciului public de transport local de persoane, chiar si in condiţiile in care s-ar retine ca desfasoara activitate pe raza teritorial-administrativa a unei localitati, date fiind prevederile art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 92/2007, nu este suficient pentru ca aceasta sa beneficieze de excepţia reglementata de art. 3 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 deoarece prevederile art. 3 alin. 2 si 3 din OG nr. 15/2002 condiţionează exceptarea de la plata tarifului de utilizare de înregistrarea vehiculelor petentei in baza de date, obligaţia de a solicita inscrierea revenind petentei, ceea ce aceasta nu a dovedit ca a făcut.
Relativ insa la absenta omologării mijloacelor tehnice cu ajutorul carora s-a constatat savarsirea contravenţiilor imputate intimatei, instanţa constata ca apărarea petentei trebuie apreciata ca fiind întemeiata deoarece intimata nu susţine cu dovezi existenta ei, deşi este singura care poate produce dovada corespunzatoare. In acest sens, instanţa retine ca simpla menţiune din procesul verbal, conform căreia constatarea contravenţiilor s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei – SIEGMUR, conform prevederilor art. 9 alin. 2 si 3 al OG nr. 15/2002, nu este suficienta pentru a aprecia îndeplinirea condiţiei omologării acestor mijloace tehnice, instituita expres de prevederile art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002, ci omologarea trebuie probata cata vreme petenta contesta existenta ei, ceea ce in speţa de fata nu s-a intamplat. Mai mult, aceasta apărare a petentei nici nu este combatatuta de intimata prin intampinare.
Aşa fiind, întrucât temeinicia proceselor verbale de contravenţie se sprijină pe o constatare efectuata cu ajutorul unor mijloace tehnice pentru care nu exista dovezi ca sunt conforme cu cerinţele instituite de legiuitor pentru utilizarea lor in scopul constatării si sancţionării contravenţiilor, instanţa retine ca procesul verbal de contravenţie este nelegal si din aceasta perspectiva plangerea contravenţionala formulata de petenta este întemeiata.”
CNADNR a atacat cu apel la Tribunal sentința Judecătoriei.
Decizia ÎCCJ
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis în urmă cu o săptămână, în cazul unui recurs în interesul legii că procesul-verbal de contraventie, pe care-l primesc soferii care circula fara rovinieta si sunt depistati de camerele video, trebuie sa fie semnat de mana de agentul constatator, in caz contrar acesta fiind nul.
“Admite recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca: In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (…), raportate la dispozitiile art. 4 pct. 1-4 si art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica (…), procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art. 8 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania (…), incheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 si alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator”, este precizat intr-un comunicat de pe site-ul ICCJ.