fbpx

Comisia Europeană recomandă statelor membre să încurajeze și să reglementeze serviciile gen Uber

Deși funcționează de aproape doi ani în România, discuțiile despre legalitatea Uber au început odată cu lansarea la Cluj, în urmă cu patru luni. Recent, Tribunalul Specializat a pronunțat o ordonanță președințială pentru ”încetarea furnizării de către Uber a serviciilor de transport” în Cluj-Napoca, care va fi atacată. Încă din iunie, Comisia Europeană a exprimat un punct de vedere amplu în favoarea serviciilor din cadrul economiei colaborative și a noilor modele de afaceri, precum Uber sau Airbnb: ”Interdicțiile absolute și restricțiile cantitative asupra unei activități constituie, în mod normal, o măsură de ultimă instanță. Ele ar trebui să se aplice, în general, doar în cazul în care nu pot fi utilizate cerințe mai puțin restrictive pentru a realiza un obiectiv de interes public legitim”, arată Comisia.

Comisia Europeană (CE) a recomandat statelor membre să încurajeze serviciilor din cadrul economiei colaborative. ”Aceste noi modele de afaceri pot avea o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică din Uniunea Europeană, dacă sunt încurajate și dezvoltate în mod responsabil.

Economia colaborativă crește rapid. Întrucât acest tip de economie începe să prindă rădăcini în UE, autoritățile naționale și locale răspund printr-un mozaic de măsuri de reglementare. Această abordare fragmentată a noilor modele de afaceri creează incertitudine pentru operatorii tradiționali, pentru noii prestatori de servicii, precum și pentru consumatori și ar putea obstrucționa inovarea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică.”, arată CE.

Comisia a publicat orientări cu privire la modul în care legislația în vigoare a UE ar trebui aplicată în acest sector dinamic și cu o evoluție rapidă, clarificând aspectele-cheie cu care se confruntă operatorii de pe piață și autoritățile publice:

  • Ce tip de cerințe privind accesul pe piață pot fi impuse? Prestatorii de servicii ar trebui să fie obligați să obțină autorizații sau licențe de funcționare doar în cazul în care este strict necesar pentru îndeplinirea unor obiective de interes public relevante. Ar trebui ca interdicțiile absolute ale unei activități să fie o măsură doar de ultimă instanță. În cazul în care platformele acționează doar ca intermediari între consumatori și cei care prestează efectiv serviciul (de exemplu, serviciu de cazare sau de transport), ar trebui ca ele să nu necesite autorizații sau licențe. De asemenea, statele membre ar trebui să facă diferența între persoane fizice care prestează servicii în mod ocazional și prestatori care acționează în cadrul profesiei lor, de exemplu, prin stabilirea unor praguri în funcție de nivelul de activitate.
  • Cine este responsabil, în cazul în care apare o problemă? Platformele colaborative pot fi exonerate de obligația de a răspunde pentru informațiile pe care le stochează în numele celor care oferă un serviciu. Totuși, ele nu ar trebui să fie exonerate de răspundere pentru orice servicii pe care le oferă, precum serviciile de plată. Comisia încurajează platformele colaborative să continue luarea voluntară de măsuri pentru a combate conținutul online ilegal și pentru a spori încrederea.
  • Cum protejează utilizatorii legislația UE în domeniul protecției consumatorilor? Statele membre ar trebui să se asigure ca toți consumatorii să beneficieze de un nivel înalt de protecție împotriva practicilor comerciale incorecte, fără a impune obligații disproporționate pentru persoanele fizice care prestează servicii doar ocazional.
  • Când există un raport de muncă? Legislația în domeniul muncii este, în cea mai mare măsură, de competență națională, fiind completată la nivelul UE de standardele sociale minime și de jurisprudență. Statele membre ar putea dori să ia în considerare criterii precum relația de subordonare față de platformă, natura muncii și remunerarea atunci când decid dacă o persoană poate fi considerată ca fiind angajată de o platformă.
  • Care sunt regulile fiscale aplicabile? Prestatorii de servicii din cadrul economiei colaborative și platformele trebuie să plătească impozite, la fel ca și ceilalți participanți la economie. Impozitele relevante includ impozitul pe venitul personal, pe venitul unei întreprinderi și taxa pe valoarea adăugată. Statele membre sunt încurajate să continue simplificarea și clarificarea aplicării regulilor fiscale în economia colaborativă. Platformele din cadrul economiei colaborative ar trebui să coopereze pe deplin cu autoritățile naționale pentru a înregistra activitatea economică și pentru a facilita colectarea impozitelor.

Comisia invită statele membre ale UE să reexamineze și, la nevoie, să revizuiască legislația existentă în conformitate cu aceste orientări. Comisia va monitoriza mediul de reglementare aflat într-o evoluție rapidă, precum și progresele în domeniul economic și al afacerilor. Ea va urmări tendințele prețurilor și ale calității serviciilor și va identifica eventualele obstacole și probleme generate de reglementările naționale divergente sau de lacunele în materie de reglementare.”, se arată în comunicatul CE.

”Oportunitate pentru factorii de decizie și legiuitorii din statele membre.”

Documentul CE intitulat ”O agendă europeană pentru economia colaborativă”, trimis Parlamentului European și Consiliului, subliniază importanța dezvoltării platformelor colaborative.

”Venitul brut în UE în 2015 provenit din platforme colaborative și de la prestatori colaborativi a fost estimat la 28 de miliarde EUR. Veniturile în UE în cinci sectoare-cheie aproape s-au dublat în comparație cu anul precedent și vor continua să se crească într-un ritm susținut. Se estimează că în 2015 platformele colaborative care operează în cinci sectoare-cheie ale economiei colaborative au generat în UE venituri de 3,6 miliarde EUR: cazare (închirieri pe termen scurt); transportul de călători; servicii casnice; servicii profesionale și tehnice, servicii financiare colaborative. Toate cifrele sunt bazate pe estimările PwC Consulting, ca parte a unui studiu contractat de Uniunea Europeană.”, se arată în documentul Comisiei.

Aceasta notează: ”Apariția economiei colaborative și intrarea pe piață a unor noi modele de afaceri oferă o oportunitate pentru factorii de decizie și legiuitorii din statele membre. Ei pot lua în considerare dacă obiectivele urmărite în legislația în vigoare rămân valabile, atât în raport cu economia colaborativă, cât și în raport cu prestatorii de servicii care activează în mod tradițional. Atunci când se reevaluează justificarea și proporționalitatea legislației aplicabile economiei colaborative, autoritățile naționale ar trebui să ia în considerare în general caracteristicile specifice modelelor de afaceri ale economiei colaborative și instrumentele pe care ele le pot institui pentru a răspunde preocupărilor de interes public, de exemplu, în ceea ce privește accesul pe piață, calitatea sau siguranța. De pilda, sistemele de rating și reputaționale sau alte mecanisme pentru a descuraja comportamentul dăunător din partea participanților la piață pot, în anumite cazuri, să reducă riscurile pentru consumatori care rezultă din asimetriile informaționale. Acestea pot contribui la servicii de calitate superioară și, posibil, ar putea reduce nevoia pentru anumite elemente de reglementare, cu condiția să poată există suficientă încredere în calitatea revizuirilor și a ratingurilor. Interdicțiile absolute și restricțiile cantitative asupra unei activități constituie, în mod normal, o măsură de ultimă instanță. Ele ar trebui să se aplice, în general, doar în cazul în care nu pot fi utilizate cerințe mai puțin restrictive pentru a realiza un obiectiv de interes public legitim.”

Comisia Europeană susține că dacă prestatorii de servicii sunt obligați să dețină autorizații, atunci acestea ar trebui acordate prin proceduri clare și rapide: ”În cazul în care prestatorii de servicii sunt obligați în mod legitim să obțină autorizații în baza legislației naționale, statele membre trebuie să se asigure că cerințele pentru obținerea lor sunt, printre altele, clare, proporționale și obiective și că autorizațiile sunt acordate, în principiu, pentru o perioadă nelimitată de timp. În plus, procedurile și formalitățile administrative relevante trebuie să fie clare, transparente și să nu creeze complicații în mod nejustificat, în timp ce costurile acestora pentru prestatori trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costul procedurii în cauză, iar procedurile trebuie să se desfășoare cât mai rapid posibil și să facă obiectul aprobării tacite.”

”Statele membre sunt sfătuite să profite de oportunitatea de a revizui, a simplifica și a moderniza cerințele privind accesul pe piață care sunt aplicabile în general operatorilor de piață. Ele ar trebui să aibă drept obiectiv degrevarea operatorilor de sarcinile de reglementare care nu sunt necesare, indiferent de modelul de afaceri adoptat, precum și evitarea fragmentării pieței unice.”, se mai arată în documentul CE.

În Concluzie, CE notează:  ”Având în vedere beneficiile semnificative pe care le pot aduce noile modele de afaceri ale economiei colaborative, Europa ar trebui să fie deschisă pentru a adopta aceste noi oportunități. UE ar trebui să sprijine în mod proactiv inovarea, competitivitatea și oportunitățile de creștere oferite de modernizarea economiei. În același timp, este important să se asigure condiții de muncă echitabile, precum și o protecție socială și a consumatorului adecvată și sustenabilă. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cetățenii și întreprinderile trebuie să cunoască normele și obligațiile aplicabile lor, astfel cum sunt precizate în prezenta comunicare. Statele membre sunt încurajate să clarifice situația la nivel național într-un mod similar. Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre și cu autoritățile competente pentru a le sprijini în acest proces.”

 
Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Uber conectează milioane de oameni din Europa, oferind un mijloc simplu de deplasare in zeci de orase, in siguranta si rapid. La nivel mondial, sunt elaborate legislații pentru ca orașele si utilizatorii (fie ca vorbim de pasageri sau de parteneri) să beneficieze din plin de acest instrument. Comisia Europeană recomandă statelor membre sa-si revizuiasca propriile norme care impiedică evolutia acestor servicii.”, a precizat Alexandra Corolea, responsabil de comunicare Uber in regiunea Balcani.

Primarul Emil Boc a declarat la postul de radio Napoca FM că situația Uber trebuie reglementată: ”Cadrul legal trebuie să fie stabilit cât mai repede prin lege de către Parlament sau Guvern. Deocamdată, este suspendat, după care să se stabilească dacă da, în ce condiţii, dacă nu, să se ştie foarte clar. Este prima decizie, se poate face cale de atac. Cert este că trebuie să se intervină prin lege pentru a se stabili acest regim. Dacă ne uităm în legea taximetriei, singura lege care reglementează regimul de transport, acolo nu se încadrează în prevederile legale”

Amintim de inițiativa legislativă prezentată în septembrie pentru legiferarea platformelor online de ridesharing, adică de ”covoiajare”, cum apare în proiectul în limba română.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Uber este un serviciu care functioneaza in prezent Romania si alte 20 de state ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Croatia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia. Fiind un serviciu nou, nu este inca reglementat peste tot, existand insa demersuri concrete in acest sens, conform recomandarilor Comisiei Europene. Oficialii Uber spun că nicăieri compania nu a scos alte firme de pe piață, ci dimpotriva, a crescut numarul celor care renunță la masina personală si folosesc mai mult celelalte mijloace de transport.

In lume, Uber ofera servicii in peste 450 de orase din peste 75 de tari. In Cluj, are deja peste 10,000 de utilizatori.

Citiți aici argumentele reprezentanților asociației de taximetriști din Cluj care a dat în judecată Uber

Comments

comentarii

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, ar fi primit mită aproape 240.000 de euro de la patronul companiei Nordis.... Citește mai mult
Un nou incendiu a izbucnit miercuri la nord de Los Angeles. Autoritățile au ordonat evacuarea în regiunea afectată deja de incendii devastatoare, relatează AFP.... Citește mai mult
Sărbători fericite!

Lasă un răspuns