Acasă » PROCESE » Avocata care a depus acțiunea în premieră împotriva Uber explică în ce constă concurența neloială
Tania Maria Câmpan, avocat partener SCPA Câmpan & Țimonea

Avocata care a depus acțiunea în premieră împotriva Uber explică în ce constă concurența neloială

Deși Uber funcționează în București de aproape doi ani, prima acțiune judecătorească din țară în care se cere interzicerea activității companiei s-a înregistrat la Cluj. Avocata Tania-Maria Câmpan, care a depus acțiunea pentru Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, a răspuns solicitării Clujust.ro de a explica în ce constă concurența neloială de care este acuzată Uber și pe care se bazează acțiunea.

Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, prin SCPA Câmpan & Țimonea, a chemat în judecată, la Tribunalul Specializat Cluj, firmele Uber Systems România SRL din București și Rasier Operation BV din Olanda, membră din grupul Uber. Este prima acțiune de acest gen împotriva Uber din România. ”Acțiunile care privesc acte de comerț între doi profesioniști sunt de competența Tribunalului Specializat.”, a precizat Tania Câmpan. Clujust.ro i-a adresat mai multe întrebări avocatei cu privire la această speță de mare intere.

Clujust.ro: Uber funcționează de aproape doi ani în București. De ce credeți că nu s-a pornit până acum un astfel de proces în instanță?

Tania Maria Câmpan: Nu cunosc motivul exact pentru care cei din București nu au demarat un astfel de proces. Fie nu au fost suficient de bine informați, fie nu au fost suficient de uniți. Este evident că cei de la Cluj sunt extrem de uniți și pe principiul că vor să-și apere de fapt profesia și câștigurile, pentru că mulți dintre ei din asta trăiesc și vor să-și apere mijloacele de subzistență, au demarat acest proces. Având în vedere articolele citite în presă de când s-a anunțat acțiunea noastră, înțeleg că ei susțin demersul de la Cluj. Dacă doresc, pot să facă cereri de intervenție în interes propriu sau în interesul nostru, al reclamanților.

În ce constă concret concurența neloială a Uber, pe care o invocați?

campan-foto-micÎn primul rând, șoferii Uber practică tarife inferioare prețurilor percepute de taximetriști tocmai pentru că ei nu au costuri așa de mari precum un serviciu de taximetrie. Pentru ei, condițiile sunt minime ca să poată desfășura acest serviciu. Un taximetrist plătește taxe la Stat, impozite, CAS, autorizații, atât taximetristul cât și societatea pentru care lucreză. Toate acestea presupun costuri mari care se reflectă în prețul practicat.

În contextul în care legislația din România stabilește clar în ce măsură poate fi desfășurat serviciul de transport persoane. Uber, practic, încearcă să se ascundă după o perdea, susținând că de fapt ceea ce desfășoară ei nu e transport de persoane, ci doar intermediază și pun în legătură furnizorul cu consumatorul, ceea ce nu este așa. Ba mai mult, tarifele lor nu sunt constante. Au tot felul de promoții, prin care oferă servicii gratuite, tocmai ca să atragă clientelă, lucru pe care operatorii de taxi nu și-l permit tocmai pentru că aceștia desfășoară o activitate cu respectarea condițiilor și restricțiilor prevăzute de lege. Și modul acesta agresiv de atragere a clientelei creează concurență neloială.

În privința transportului de persoane, în toată țara se stabilește la nivel de consiliu local care sunt tarifele maximale pe kilometru, pe timp de zi și noapte. Ori, ei nu au un astfel de tarif, pe motiv că susțin că fac ridesharing. În timp ce în Cluj-Napoca, prin hotărâre de consiliu local, tariful maximal de distanță pe timp de zi este de 2,25 lei/și de noapte 3 lei/km, plus pornirea 2,25, la Uber e undeva înnre 1,7 lei – de bază, 0,20 lei – pe minut şi 1,7 lei – pe kilometru. Prețurile lor sunt undeva la jumătate față de taxi. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, Uber desfășoară concurență neloială.

Nu numai că am investit instanța de judecată, ci am făcut demersuri inclusiv la Consiliul Concurenței, care urmează să analizeze și să se pronunțe asupra existențe sau neexistenței faptelor de concurență neloială. Consiliul poate să oprească această activitate. Din punctul nostru de vedere, probele pe care le avem sunt mai mult decât evidente. Pe lângă toate articolele și publicațiile invocate, am depus la dosar contracte încheiate între șoferi și Uber, facturile pe care Uber le emite în favoarea șoferilor, care reflectă modul de plată și implicit confirmă că anumite prevederi din Codul fiscal sunt eludate, fiind o portiță.

De asemenea, operatorii de transport în regim taxi trebuie să dețină o licență în acest sens. Obținerea acesteia este condiționată de deținerea altor atestate, examinări.

În același timp, algoritmul de tarifare folosit în serviciile Uber generază probleme de practici anticoncurențiale întrucât șoferii aderă la structura și algoritmul de tarifare, fiind vorba despre fixarea prețurilor.

Prin urmare, în contextul în care schimbăm optica asupra serviciilor oferite de Uber prin faptul că Uber nu furnizează în mod direct servicii de transport persoane și că ar fi doar un intermediar care pune în legătură șoferi independenți cu clienți prin aplicația dezvolatată, avem următoarea problemă. În acest caz, la prima vedere situația nu ar fi diferită de cea a companiilor Ebay sau Amazon care funcționează în același fel în esență. Cu toate acestea, elementul distinctiv important este legat de faptul că prețurile nu sunt stabilite în mod liber de către șoferi. Uber este cel care controlează și coordonează tarifele prin intermediul unui algoritm. Această configurație se pliază pe structura unui cartel în care membrii acestuia nu comunică în mod direct în vederea alinierii comportamentului lor comercial, ci comunicarea sau mai exact organizarea cartelului este lăsată la îndemâna unui terț, un intermediar, care nici măcar nu ar fi activ, prin ipoteză, pe piața cartelului. Acest tip de practică anticoncurențială este expres interzisă de prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996.

Pe de altă parte, în cazul serviciilor Uber, comanda se face prin intermediul aplicației și prin alegerea destinației. În consecință, serviciul Uber nu este unul de tip ride-sharing sau car-sharing în condițiile în care șoferii nu împart costurile sau nu și le diminuează în scopul de a ajunge la destinația personală a șoferului. Teoria inovației nereglementate funcționează pentru serviciile de tip Get pony sau Bla bla car, însă activitatea desfășurată de Uber reprezintă în fapt o activitate clasică de taximetrie.

Aceste aspecte pe care noi le semnalăm au fost semnalete și în alte state, iar faptul că șoferii de Uber desfășoară tot o formă de taximetrie e confirmat de demersul pe care aceștia l-au făcut în Anglia, prin care au revendicat anumite drepturi, spunând că desfășoară aceleași servicii ca și taxi, dar nu au aceleași beneficii.

Care este practica judiciară internațională în ce privește Uber?

În Spania, judecătorii din Madrid au dispus încetarea activității în Spania pe motiv că Uber nu deține autorizațiile administrative necesare pentru desfășurarea activității și generează astfel concurență neloială.

În Portugalia, instanța de judecată a reținut că în plus față de despăgubirile acordate asociației care reprezenta șoferii de taxi, ANTRAL, pentru prejudiciile cauzate care ar fi greu de reparat dacă Uber își continuă activitatea, prejudiciu generat dintr-o „deviere de clienți dificil sau practic imposibil de calculat”, instanța a considerat că există „un risc grav pentru public, în general”. De asemenea, instanța a precizat că activitatea de transport de taxi este reglementată și implică costuri foarte ridicate pentru cei care doresc să o desfășoare, cu scopul de a proteja utilizatorul.

Instanța de judecată din Milano a decis că serviciul furnizat de Uber Pop a creat concurență neloială. Decizia a fost întemeiată pe faptul că utilizarea și furnizarea serviciilor Uber este interzisă la fel cum este interzis orice serviciu de transport persoane contra-cost fără a deține autorizațiile și licențele prevăzute de lege. Astfel, s-a reținut că sistemul de tarifare folosit de Uber nu face obiectul legilor care reglementează serviciile de transport public, șoferii Uber nu suportă niciun fel de costuri implicate de deținerea licențelor de transport, de aparatele metrologice, de obligațiile de asigurare, întreținere, verficări periodice. Consecința directă a implementării unui astfel de sistem este că tarifele Uber sunt inferioare celor aplicate de către operatorii de taxi. Nu în ultimul rând a fost stabilit faptul că serviciile Uber constituie practică comercială neloială generată de lipsa autorizării și a comportamentului nereglementat al acestora.

Curtea italiană a dispus punerea în executare a hotărârii judecătorești în maximum 15 săptămâni de la pronunțare sub sancțiunea plății unei sume de 20.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere.

Inclusiv instanța de judecată de la Bruxelles a pus accentul pe condițiile legale care trebuie îndeplinite de către operatorii de transport persoane în regim de taxi: limitarea numărului lor (de exemplu în Bruxelles este prevăzut un maximum de 1300 mașini taxi), reglementarea tarifelor de către autoritățile locale, condiții legale privind siguranța și calitatea serviciului. Pe de altă parte, șoferii Uber nu respectă niciuna din aceste condiții, Uber nu plătește taxe sau alte contribuții pentru șoferi. Prin urmare, potrivit hotărârii judecătorești, Uber este ilegal în Bruxelles în condițiile în care șoferii nu dețin licență taxi, ceea ce determină un act de concurență neloială în raport de operatorii de transport în regim de taxi.

În Germania, Curtea din Berlin a reținut că modelul de afacere Uber încalcă legislația germană în materia concurenței și a emis o hotărâre judecătorească prin care a interzis serviciile Uber în Berlin. La fel s-a decis și de către instanța de judecată din Frankfurt. Ambele instanțe de judecată au reținut că Uber nu acționează ca un intermediar între șofer și client ci se prezintă ca un profesionist independent în raport de consumator. Potrivit raționamentului instanțelor, Uber încheie contractul cu utilizatorul care plătește, din moment ce este interzisă plata directă către șofer prin termenii și condițiile Uber. Mai mult decât atât, Uber fixează prețurile și coordonează întreaga activitate și comenzile prin intermediul aplicației. Totodată, s-a reținut că clauzele din Termenii și condițiile Uber care prevăd că Uber acționează ca un intermediar sunt irelevante având în vedere starea de fapt și actele realizate de Uber.

Ba mai mult, s-a început urmărirea penală împotriva unor administratori Uber din Olanda, Portugalia, Franța, Spania, Germania, pentru că, deși au fost atenționați să se oprească, ei au continuat activitatea.

În opinia voastră, cum ar putea funcționa legal Uber în România?

Având în vedere serviciul pe care în realitate îl desfășoară, de transport de persoane, ei ar trebui să se alinieze legislației care reglementează transportul, respectiv legea privind taximetria. Ca orice societate de taxi. Dar ei nu pot să desfășoare această activitate, pentru că și în Cluj și în București, numărul de licențe este limitat în funcție de numărul de locuitori. Nu se mai eliberează licențe. Sau mai e varianta modificării legislației.

În cazul Uber, e ca și cum cineva ar practica acum avocatura, cum sunt acei avocați clandestini, fără să dea examen pentru intrarea în Barou. E același lucru. În fiecare domeniu trebuei să respecți legislația. Așa toată lumea ar putea să fie și avocat, și doctor și taximetrist și orice.

De ce ați solicitat și plata unui prejudiciu?

Având în vedere nerespectarea de către pârâți a dispozițiilor legale în materie, aceștia furnizează servicii pe aceeași piață la un preț mult inferior, ceea ce creează un prejudiciu cert în raport de persoanele, operatorii autorizați în prestarea serviciilor de transport persoane în regim de taxi. În situația de față există și un prejudiciu viitor care deși nu s-a produs încă, este sigur că se va produce care derivă tocmai din efectuarea în mod continuu a practicilor comerciale neloiale și ilegale, a căror interzicere o solicităm prin intermediul acțiunii. Există un risc real de producere treptată a monopolului serviciilor Uber dacă se permite legitimarea acestui comportament care eludează normele de transport de persoane.

După cum am arătat mai sus diferențele de tarife în Cluj-Napoca între taxi și Uber, reiese certitudinea existenței prejudiciului  constând în pierderea clientelei și implicit scăderea cifrei de afaceri și a profitului, prejudiciu care se produce în mod continuu atât timp cât încă se prestează aceste servicii de o manieră comercială neloială și ilegală.

Economia, respectiv modelele noi de afaceri, inovative, nu trebuie să câștige teren prin încălcarea legilor de concurență și mai ales prin nerespectarea dispozițiilor legale menite să asigure protecția și siguranța clienților și utilizatorilor. Să nu uităm că, în India, Uber a fost interzis după ce un șofer a violat o pasageră.

Comments

comentarii