fbpx

CJUE – hotărâre referitoare la comerțul online de medicamente

Farmaciilor le este permisă recurgerea la servicii de referențiere cu plată în motoarele de căutare și de comparare a prețurilor, dar li se pot interzice ofertele promoționale.

Un stat membru destinatar al unui serviciu de vânzare online de medicamente care nu sunt supușe prescripției medicale nu poate interzice farmaciilor stabilite în alte state membre să comercializeze astfel de medicamente prin recurgerea la servicii de referențiere cu plată în motoarele de căutare și de comparare a prețurilor

Dimpotrivă, sub condiția îndeplinirii anumitor condiții, statul membru de destinație poate limita publicitatea, interzicând oferta promoțională de medicamente și poate solicita completarea prealabilă a unui chestionar privind starea de sănătate în procesul de comandare online a medicamentelor

Cauza C‑649/18  A împotriva Daniel B, UD, AFP, B și L

A, o societate de drept neerlandez, este înregistrată în Țările de Jos pentru desfășurarea unei activități de exploatare a unei farmacii. Această societate vinde de asemenea medicamente online, precum și produse parafarmaceutice prin intermediul mai multor site‑uri internet, dintre care unul este special dedicat consumatorilor francezi. Medicamentele comercializate prin intermediul acestui site beneficiază, în Franța, de o autorizație de introducere pe piață și nu se eliberează pe bază de prescripție medicală obligatorie.

A a desfășurat o campanie publicitară pentru produsele astfel oferite spre vânzare consumatorilor francezi. Această campanie cuprindea introducerea unor prospecte publicitare în coletele expediate de alți participanți la vânzarea la distanță (metodă denumită „în cooperare”), trimiterea unor scrisori publicitare, publicarea pe site‑ul internet menționat mai sus a unor oferte promoționale care constau în acordarea unei reduceri a prețului total al comenzii după depășirea unei anumite valori, precum și achiziționarea unui serviciu de referențiere cu plată pe motoarele de căutare pentru cuvintele‑cheie „lasante.net” prin intermediul „Google Adwords”.

Daniel B, UD, AFP, B și L, operatori de farmacii sau asociații care reprezintă interesele profesionale ale farmaciștilor (denumiți în continuare „Daniel B și alții”), au acționat în justiție societatea A în fața Tribunal de Commerce de Paris (Tribunalul Comercial din Paris, Franța). Daniel B și alții solicitau în special repararea prejudiciului pe care apreciază că l‑au suferit ca urmare a concurenței neloiale pe care ar fi exercitat‑o A obținând în mod nejustificat un avantaj din nerespectarea reglementării franceze în materie de publicitate și de vânzare online a medicamentelor.

În ceea ce o privește, A consideră că această reglementare nu i se aplică întrucât este stabilită în mod legal în Țările de Jos pentru o activitate de farmacie și vinde produsele sale consumatorilor francezi pe calea comerțului electronic.

Prin hotărârea din 11 iulie 2017, Tribunal de Commerce de Paris (Tribunalul Comercial din Paris) a statuat că dreptul neerlandez reglementează crearea site‑ului francez de internet al societății A. Cu toate acestea, potrivit instanței menționate, articolele R. 4235‑22 și R. 4235‑64 din Codul sănătății publice se aplică societăților stabilite în alte state membre care vând medicamente pe internet pacienților francezi. Or, prin distribuirea a peste trei milioane de fluturași publicitari în afara farmaciei, A a atras clientela franceză prin mijloace nedemne de profesia de farmacist, cu încălcarea acestor dispoziții. Tribunal de Commerce de Paris (Tribunalul Comercial din Paris) a concluzionat că încălcarea dispozițiilor menționate, care a conferit A un avantaj economic în raport cu ceilalți participanți pe piață, constituia acte de concurență neloială.

A a declarat apel împotriva acestei hotărâri la Cour d’Appel de Paris (Curtea de Apel din Paris, Franța) susținând că articolele R. 4235‑22 și R. 4235‑64 din Codul sănătății publice nu i se aplică. Aceste dispoziții ar constitui obstacole în calea principiului aplicării normelor țării de origine prevăzut la articolul 3 din Directiva 2000/31, la articolul 85c din Directiva 2001/83 și la articolul 34 TFUE. Aceste obstacole nu ar fi justificate de protecția sănătății publice.

În fața Cour d’Appel de Paris (Curții de Apel din Paris), Daniel B și alții solicită confirmarea hotărârii pronunțate de Tribunal de Commerce de Paris (Tribunalul Comercial din Paris) în măsura în care acesta a aplicat dreptul francez publicității pentru vânzarea de medicamente și în măsura în care a calificat drept acte de concurență neloială publicitatea masivă efectuată de A având în vedere caracterul său contrar demnității profesiei de farmacist, precum și conținutul său care încurajează consumul abuziv de medicamente. Daniel B și alții urmăresc reformarea în rest a acestei hotărâri, susținând că Codul sănătății publice și Decretul privind bunele practici de eliberare a medicamentelor reglementează de asemenea recurgerea la referențierea cu plată de către A. Aceștia din urmă afirmă că restricțiile privind publicitatea pentru vânzarea de medicamente online care rezultă din Codul sănătății publice sunt justificate de obiectivul de protejare a demnității și onoarei profesiei de farmacist. Aceste restricții ar fi proporționale cu urmărirea acestui obiectiv, el însuși legat de protecția sănătății publice.

În aceste condiții, prin decizia din 28 septembrie 2018, primită de Curte la 15 octombrie 2018, Cour d’Appel de Paris (Curtea de Apel din Paris) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

Reglementarea europeană, în special,  articolul 34 TFUE;  dispozițiile articolului 85c din Directiva 2001/83 și clauza privind piața internă de la articolul 3 din Directiva 2000/31 permite unui stat membru al Uniunii Europene să impună, pe teritoriul său, farmaciștilor resortisanți ai unui alt stat membru al Uniunii, norme specifice privind:

–        interzicerea atragerii clientelei prin metode și mijloace considerate ca fiind contrare demnității profesiei, conform actualului articol R 4235‑22 din Codul sănătății publice;

–        interzicerea incitării pacienților la consumul abuziv de medicamente, conform actualului articol R 4235‑64 din Codul sănătății publice;

–        obligația respectării bunelor practici de eliberare a medicamentelor stabilite de autoritatea publică din statul membru, care impune în plus introducerea unui chestionar privind starea de sănătate în procesul de comandă a medicamentelor online și interzice recurgerea la serviciul de referențiere cu plată, conform actualului Decret din 28 noiembrie 2016 al ministrului afacerilor sociale și al sănătății?”

În hotărârea din data de 1 octombrie 2020, CJUE stabilește, de la început, că un serviciu de vânzare online de medicamente, cum este cel ce face obiectul litigiului, poate constitui un serviciu al societății informaționale, în sensul Directivei asupra comerțului electronic. Nu există nicio îndoială că serviciile de vânzare online a medicamentelor și a produselor parafarmaceutice furnizate de A constituie servicii ale societății informaționale. Publicitatea online practicată de aceasta din urmă, deși face parte din aceste servicii de vânzare online, poate fi de asemenea calificată, în sine, drept serviciu al societății informaționale

În continuare, se indică, că independent de suportul fizic sau electronic prin intermediul căruia se duce la capăt o activitate publicitară ca și cea desfășurată de A, acea activitate, constituie un element accesoriu și indisolubil de serviciul de vânzare online. În consecință, în virtutea Directivei privind comerțul electronic, statul membru de destinație a unui serviciu de vânzare online de medicamente care nu sunt supuse prescripției medicale, nu poate, în principiu, să restrângă libera circulație a serviciilor societății informaționale a unui alt stat membru, referitoare la acea activitate, cu excepția cazulului în care o astfel de restricție este justificată de anumite obiective de interes general. Referitor la acest interes general, CJUE amintește că restricția derivată din aplicarea legislației naționale ce interzice cu caracter general și absolut orice fel de publicitate utilizată de către profesioniștii în sănătate pentru promovarea activității lor de atenționare sanitară, excede ceea ce este necesar pentru protecția sănătății publice și a demnității unei profesii reglementate de lege. De aceea, revine instanței naționale sarcina de a verifica dacă interdicția controversată nu implică obstrucționarea prestatorului de servicii din cazul de față, de la a face orice tip de publicitate în afara sediului farmaciei sale, indiferent de suport sau de intensitate. CJUE constată că dacă s-ar afla în această situație, o astfel de intezicere ar depăși ceea ce este necesar pentru a garanta realizarea obiectivelor urmărite.

În ceea ce privește interdicția de a face oferte promoționale legate de acordarea unei reduceri la prețul total al comenzii de medicamente, atunci când acesta depășește o anumită sumă, Curtea de Justiție subliniază că Directiva privind comerțul electronic nu se opune, în principiu, aplicării acestei interdicții de către statul membru de destinație, cu condiția ca aceasta să fie destinată prevenirii utilizării excesive sau inadecvate a medicamentelor. În orice caz, subliniază faptul că interdicția trebuie să fie suficient reglementată și, în special, trebuie să vizeze doar medicamentele și nu simplele produse parafarmaceutice, o extremă care revine instanței de trimitere să o verifice.

În ceea ce privește completarea prealabilă a unui chestionar de sănătate online cu scopul de a  valida prima comandă de medicamente făcută de un pacient pe site-ul web al unei farmacii, Curtea de Justiție observă că această măsură poate avea un efect descurajant asupra pacienților care doresc să cumpere medicamente online. De altfel, Curtea a statuat deja că „înmulțirea elementelor interactive existente pe internet care trebuie utilizate de client înainte ca acesta să poată achiziționa [un medicament]” constituie o măsură acceptabilă ca alternativă, care afectează mai puțin libera circulație a mărfurilor, la o interzicere a vânzării online de medicamente și care permite să se realizeze la fel de eficient obiectivul de diminuare a riscului de utilizare necorespunzătoare a medicamentelor achiziționate online. În consecință, Curtea estimează că reglementările franceze în cauză, nu depășesc ceea ce este necesar pentru a asigura realizarea obiectivului de sănătate publică urmărit.

Cu privire la interdicția impusă farmaciilor care vând respectivele medicamente să folosească serviciul contracost de optimizare a motorului de căutare și comparare de prețuri, Curtea de Justiție consideră că această interdicție poate restricționa posibilitățile unei farmacii de a se face cunoscută potențialei clientele rezidente pe teritoriul unui alt stat membru și de a promova serviciul de vânzări online pe care îl propune clientelei respective, prin urmare, această chestiune ar trebui examinată ca o restricție a libertății de a furniza servicii ale societății informaționale. Curtea constată că, deși guvernul francez a susținut că această măsură este justificată de dorința de a garanta o distribuție echilibrată a farmaciilor pe teritoriul național, guvernul nu și-a îndeplinit sarcina de a furniza dovezile cu privire la faptul că măsura este adecvată pentru a garanta acel obiectiv și nici necesară din această perspectivă.

În consecință, Curtea constată că un stat membru de destinație al unui serviciul de vânzare online de medicamente ce se eliberează fără prescripție medicală nu poate interzice farmaciilor, care vând astfel de medicamente, să recurgă la servicii de referențiere cu plată în motoarele de căutare și de comparare a prețurilor, cu excepția cazului în care va face dovada, în mod corespunzător, în fața instanței de trimitere, că aceste reglementări sunt adecvate pentru garantarea realizării unui obiectiv de protecție a sănătății publice și că nu depășesc ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

Hotărârea nu este disponibilă în limba română, varianta în limba franceză poate fi accesată aici.

Traducerea rezumatului hotărârii aparține redacției.

 

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns