fbpx
Acasă » PROCESE » Chestiunea completurilor de judecată specializate în fapte de corupție, ridicată la Curtea de Apel Cluj

Chestiunea completurilor de judecată specializate în fapte de corupție, ridicată la Curtea de Apel Cluj

Chestiunea completurilor de judecată specializate în fapte de corupție, asupra căreia urmează să se pronunțe CCR în 20 mai, a fost ridicată la Curtea de Apel Cluj de către avocatul Călin Budișan. Instanța a încuviințat cererea acestuia de verificare a legalității compunerii completului de judecată într-un dosar DNA și a trimis adresă către Colegiul de conducere al Curții clujene.

În 19 aprilie, avocatul Călin Budișan a depus cerere, prin care, în vederea verificării legalității compunerii completului de judecată, a solicitat înaintarea la dosarul cauzei a următoarelor:

  • Hotărârea Colegiului de conducere a Curții de Apel Cluj, prin care, în anul 2017, a fost constituit un complet specializat pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000, din care face parte doamna judecător Daniela Anca Moldovan.
  • În ipoteza în care printr-o decizie a Colegiului de conducere a Curții de Apel Cluj din anul 2017 s-a stabilit că toți judecătorii secției penale sunt specializați în fapte de corupție, și toți sunt constituiți în asemenea complete specializate, solicităm înaintarea la dosarul cauzei a respectivei Decizii.

Instanța a încuviințat cererea. Soluția pe scurt: ”Se va efectua adresa catre Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Cluj”

În aceeași zi de 19 aprilie, Plenul Curții Constituționale a României (CCR) a reluat deliberările asupra cererii formulate de președintele Camerei Deputaților de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte, constând, în esență, în refuzul explicit al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a aplica o lege adoptată de Parlament. Se referă la constituirea completurilor specializate de trei judecători de la ÎCCJ.

”Având în vedere contextul actual, vă solicităm să prorogați deliberarea asupra prezentei cereri, precum și să dispuneți amânarea judecării cauzei, pentru ca soluția pe care o veți da prezentei cereri să nu vină într-o eventuală contradicție cu soluția pe care o va da Curtea Constituțională în această materie.”, a precizat avocatul Budișan.

Curtea de Apel Cluj a fixat termen în dosar pentru data de 3 mai, iar CCR a dispus amânarea pronunţării pentru data de 20 mai 2019.

Considerentele cererii avocatului Călin Budișan:

”Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupte statuează, imperativ, că judecarea în primă instanţă a cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate acestora se face, în toate cazurile, de completuri specializate (art. 29 alin.1 din lege).

Dacă în forma iniţială a Legii nr.78/2000. constituirea acestor completuri de judecată era o facultate pentru instanţe („pot fi constituite”), ulterior modificării acesteia prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, constituirea completurilor specializate în această materie a devenit obligatorie indiferent de nivelul instanţelor, textul art 29 alin. (1) fiind imperativ: ..pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege. se constituie complete specializate.

Urmărind dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în dinamica modificării acestora, se constată că în forma sa iniţială, art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie prevedea:

  • Pentru judecarea infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege. pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.
  • Judecătorii care compun aceste complete specializate, procurorii care funcţionează în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, al serviciilor şi birourilor teritoriale specializate, precum şi persoanele prevăzute la art. 28 alin. (4). (5) şi (6) vor primi, pe lângă celelalte drepturi băneşti, un spor de 30% din salariul de baza

Ulterior, textul art. 29 din legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost modificat prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea coruptei, având următorul conţinut:

  • Pentru judecarea în prima instanţa a infracţiunilor prevăzute in prezenta lege. se constituie complete specializate.
  • La judecătorii, tribunale şi curţile de apel completele specializate sunt formate din 2 judecători.”

Analizând dinamica modificărilor operate şi interpretând textul la care ne referim, reţinem ca:

a) acesta reglementează constituirea completurilor specializate ratione materiae. respectiv pentru judecarea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate acestora:

b) în forma iniţială a legii nr. 78/2000. constituirea acestor completuri specializate era o facultate – pot fi constituite;

c) în urma modificării aduse Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea coruptei, constituirea completurilor specializate a devenit obligatorie – se constituie;

d) după intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2003 completurile specializate obligatorii se constituie numai pentru judecarea cauzelor în primă instanţă;

e) totodată, aceste completuri specializate se constituie la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, deoarece, pe ce o parte. alin. (1) al art. 29 nu distinge, astfel încât are în vedere toate instanţele competente să judece în această materie; inclusiv înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe de altă parte. alin. (2) al art. 29. în forma sa modificată prin Legea nr. 161/2003 şi până la abrogare, prevedea că la judecătorii, tribunale şi curţi de apel completurile specializate se compun din 2 judecători (ca normă derogatorie de la regula conform căreia în primă instanţă acestea judecă în complet unic). Aceasta înseamnă că, în mod evident, alin. (2) al art. 29 nu epuiza categoria instanţelor vizate de obligativitatea constituirii completurilor specializate, altfel enumerarea instanţelor unde completurile specializate se compuneau din 2 judecători nu avea sens, ci s-ar fi spus generic că respectivele completuri specializate, prevăzute la alin. (1), se compun din 2 judecători.

Prin urmare, interpretarea literală, sistematică şi istorică a textului art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie conduce la o concluzie unică, respectiv aceea că după modificarea operată prin Legea nr. 161/2003 instanțele erau obligate să constituie în cadrul Secţiei penale completuri specializate.

Potrivit art. 281 alin. 1 lit. a C.proc.pen., determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată.

Prin compunerea completului se înțelege alcătuirea lui conform legii, astfel încât să aibă îndreptățirea legală de a soluționa cauza.

În ceea ce privește constituirea completelor specializate, s-a exprimat în literatura de specialitate ideea că acest aspect ține de organizarea administrativă în secții, și nu s-ar circumscrie cazului de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin.1 lit. a C.proc.pen. ipoteza în care completul de judecată este constituit din un judecător care nu a fost desemnat administrativ să facă parte din complete specializate conform legii.

Apreciem că viitoarea Decizie a Curții Constituționale, care are putere de lege, va tranșa cel puțin în mod implicit problema și din această perspectivă.

În urma Deciziei Curții Constituționale se va stabili dacă într-adevăr există această obligativitate de a se constitui complete specializate, precum și dacă există o nelegală constituire a completelor de judecată în caz contrar.

În ipoteza în care se va statua că într-adevăr există o nelegală constituire a completelor de judecată, în temeiul art. 281 alin. 1 lit. a C.proc.pen., vor fi lovite de nulitate absolută toate încheierile de ședință pronunțate în prezenta cauză, urmând a se relua judecarea cauzei de un complet de judecată legal constituit.”, se arată în cererea avocatului Budișan.

Cererea a fost depusă în dosarul de mai jos.

Notar public trimis în judecată de DNA Cluj într-un dosar privind fraude cu fonduri europene

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina