fbpx

CEDO: Elevii maghiari nu sunt discriminați la bacalaureat pe motivul probelor de limbă maternă suplimentare

CEDO a constatat că nu există discriminare în organizarea examenului de bacalaureat care presupune probe suplimentare pentru elevii care studiază în limba maghiară.

Elevii magiari din Harghita, au reclamat la CEDO discriminarea în organizarea bacalaureatului datorată obligării acestora la susținerea a două probe suplimentare de examen, respectiv proba orală și scrisă la  limba maternă, probe pe care elevii romîni nu trebuie să le susțină.

Reclamanții Katalin-Ibolya ÁDÁM din Gheorgheni, Krisztián PETRES din Mădăraș, Ernõ BAKOS din Gheorgheni, Norbert AMBRUS din Lăzarea, Csaba-Lajos FORIKA din Suseni și Csaba MAXEM din Sândominic sunt cetățeni români de etnie maghiară din județul Harghita.

Aceștia s-au plâns Curții, vis a vis de obligaţia de a susţine în mod suplimentar, două probe la examenul de bacalaureat, față de ceilalți elevi de etnie română, aspect care încalcă articolul 1 din Protocolul 12 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În opina reclamanților, există o discriminare a etnicilor maghiari care au optat pentru școlarizarea în limba maternă, susținerea a două probe de examen în plus, diminuându-le șansele de promovare a examenului față de colegii de etnie română care nu sunt obligați să susțină astfel de probe, timpul alocat pregătirii examenului fiind același, iar timpul de odihnă pentru etnicii maghiari fiind diminuat.

În consecinţă, aceştia au considerat că modul de desfăşurare a Bacalaureatului aduce o discriminare nepermisă între elevii maghiari şi cei români. Suplimentar, reclamanţii au susținut şi împrejurarea că probele de examen susţinute în limba română au prezentat un grad de dificultate foarte ridicat pentru aceștia. Niciunul dintre reclamanți nu au promovat examenul de Bacalaureat în acea sesiune.

Articolul 1 din Protocolul 12 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prevede interzicerea discriminării. Alineatul 1 precizează că „exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie”, iar alineatul 2 prevede că „ nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în paragraful 1”.

Prin Decizia pronunțată la data de 13 octombrie 2020, Curtea a stabilit că nu a avut loc o încălcare a Articolului 1 din Protocolul 12 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În primul rând, Curtea a reținut că examenele suplimentare pe care trebuie să le susţină elevii de etnie maghiară sunt organizate în bazare unei legi care are în vedere protejarea minorităţilor naţionale, obligând statul român să ia măsurile necesare pentru ca aceştia, dacă îşi doresc, să poată studia limba şi literatură maghiară. „Elevii-reclamanţi au fost obligaţi, într-adevăr, să promoveze două examene, în plus, faţă de cei care studiează în limba română. Acest lucru este, însă, consecinţa directă şi inevitabilă a deciziei conştiente şi voluntare a acestora de a studia în altă limbă şi a faptului că statul le oferă o astfel de oportunitate. În legătură cu acest punct, Curtea observă că legea recunoaşte un drept, dar nu impune o obligaţie ca elevii aparţinând unei minorităţi naţionale să studieze în limba lor maternă”.

În plus, judecătorii Curții, apreciază că nu cade în responsabilitatea Curţii să decidă nici natura subiectelor date la Bacalaureat, nici ritmul în care sunt organizate examenele: „Curtea este de părere că nu este rolul ei să înlocuiască statul în a decide ce subiecte sunt testate în cadrul Bacalaureatului ori care este ordinea şi ritmul de susţinere a examenelor. Curtea reiterează că autorităţile naţionale au o anumită marjă de apreciere, dată fiind faptul că acestea, prin contactul lor direct şi continuu cu forţele vitale din societăţile lor, sunt mai bine plasate decât o curte internaţională să evalueze nevoile şi condiţiile locale”.

Pe cale de consecinţă, Curtea a stabilit că nu a avut loc o încălcare a Articolului 1 din Protocolul 12 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reținând următoarele: „Având în vedere circumstanţele particulare, Curtea nu este convinsă că neplăcerile suferite de reclamanţi au fost atât de semnificative încât să atingă pragul Articolului 1 al Protocolului nr 12 al Convenţiei”.

Judecătorii Iulia Moţoc şi Péter Paczolay și-au exprimat opinii separate, apreciind că, deși achiesează la cele stabilite de către majoritate, în opina lor, cererea era inadmisibilă deoarece, pe de o parte, reclamanții nu au epuizat toate mijloacele avute la dispoziţie la nivel național pentru a contesta modul de organizare al probelor, iar pe de altă parte, aceştia nu au formulat cererea în perioada standard de 6 luni de la publicarea de către autorităţile române a calendarului probelor pentru anul şcolar respectiv. „Plângerea elevilor împotriva manierei discriminatorii în care este organizat bacalaureatul, trebuie făcută în momentul în care calendarul este făcut public, astfel încât, posibilele consecinţe, presupusa discriminare, să poată fi anticipate, și nu un an mai târziu, când elevii au căzut la examenul. Să argumentezi împotriva acestui lucru ar însemna că statul acţionează într-o manieră discriminatorie doar faţă de o minoritate a elevilor maghiari, mai exact a celor care au eşuat să promoveze examenele, nu şi împotriva celor care le-au trecut”, arată opinia separată a celor doi judecători.

Decizia CEDO, disponibilă în limba engleză, se poate vizualiza aici.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns