Ghidul elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arată ce acte poate primi presa și ce se poate filma în fazele de urmărire penală, de cameră preliminară și de judecată a unui proces penal.

EXTRAS DIN Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)  nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările şi completările aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii  nr. 573 din 6 mai 2014

Reguli aplicabile în PROCESUL PENAL, în faza de URMĂRIRE PENALĂ, în procedurile desfășurate ÎN FAŢA JUDECĂTORULUI DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI, în procedura de CAMERĂ PRELIMINARĂ și la JUDECATĂ.

Secţiunea 1. Reguli generale

Art. 19 – Instanţele şi parchetele, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001 şi ale Legii nr. 677/2001, informarea corectă şi promptă a reprezentanţilor mass-media cu privire la activitatea desfăşurată.

Art. 20 – Comunicarea instanţelor şi parchetelor cu mass-media se desfăşoară cu respectarea limitelor stabilite prin actele normative care reglementează activitatea acestora^[1], precum şi prin alte acte normative care conţin dispoziţii privind activitatea desfăşurată de instituţiile menţionate^[2].

Art. 21 – Accesul reprezentanţilor mass-media la informaţiile care rezultă din activitatea instanţelor şi parchetelor trebuie exercitat astfel încât să nu aducă atingere valorilor ocrotite de lege. De aceea, sunt necesare măsuri din partea autorităţilor judiciare pentru a asigura un raport de proporţionalitate între limitarea accesului la informaţiile publice şi protecţia valorilor sociale ocrotite. Autorităţile judiciare vor indica motivele pentru care o informaţie având acest caracter este exceptată de la comunicare.

Secţiunea 2. Reguli aplicabile în faza de urmărire penală

Art. 22 – Comunicarea Ministerului Public cu mass-media în timpul urmăririi penale se realizează cu respectarea specificului acestei faze a procesului penal, care se desfăşoară fără publicitatea caracteristică judecăţii.

Art. 23 – Regulile stabilite în prezenta secţiune au drept scop respectarea prezumţiei de nevinovăţie, protecţia vieţii private şi de familie, evitarea perturbării sau periclitării bunei desfăşurări a urmăririi penale şi punerii în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora.

Art. 24 – Dosarele aflate pe rolul parchetelor nu pot fi studiate de reprezentanţii mass-media, accesul acestora la informaţiile de interes public privind stadiul în care se află cercetările efectuate în cauză realizându-se prin emiterea de comunicate sau prin comunicarea de informaţii la cerere, în condiţiile legii.

Art. 25 – (1) Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare reprezentanţilor mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză. Dacă fapta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public pot fi comunicate informaţii despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi măsurile dispuse în cauză în vederea identificării făptuitorului sau pentru strângerea probelor, cu excepţia situaţiei în care prin transmiterea acestor informaţii s-ar periclita rezultatul anchetei.

(2) Informaţiile menţionate la alin. (1) se referă la următoarele aspecte: s-a început urmărirea penală, s-a pus în mişcare acţiunea penală, s-a luat măsura reţinerii, s-a solicitat instanţei competente luarea/prelungirea măsurilor preventive, s-a finalizat urmărirea penală, s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecată, s-a dispus trimiterea în judecată, fiind întocmit şi înaintat rechizitoriul către instanţă. Comunicatele sau comunicările de informaţii la cerere pot cuprinde şi informaţii cu privire la persoana faţă de care măsurile au fost dispuse, fapta reţinută şi încadrarea juridică a acesteia şi motivele care au determinat adoptarea soluţiei sau luarea măsurii respective.

(3)    Informaţiile privind existenţa unei plângeri sau denunţ pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârşire a unor fapte de natură penală, precum şi datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice. În mod excepţional, în situaţia în care autorul sesizării anunţă în mod public că acest act a fost înregistrat la organul de urmărire penală, se poate confirma sau infirma de către unitatea de parchet competentă împrejurarea respectivă. În cazul sesizării organelor de urmărire penală din oficiu, pot fi emise comunicate în acest sens cu acordul procurorului de caz.

(4)    Comunicarea informaţiilor privind existenţa unui suspect în cauză şi a măsurilor dispuse faţă de acesta poate fi făcută din oficiu sau la cererea reprezentanţilor mass-media, numai după ce persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduce la cunoştinţă această calitate sau, dacă aceasta nu este posibilă, numai după luarea măsurilor necesare pentru aducerea la cunoştinţă.

(5)    Accesul la categoriile de informaţii menţionate la alin. (1), (2) şi (3) poate fi restricţionat dacă procurorul de caz apreciază că prin comunicarea acestora se periclitează rezultatul anchetei.

(6)    Informaţiile privind actele procedurale efectuate în timpul anchetei penale, cum ar fi audierea persoanelor – indiferent de calitatea acestora, ridicările de documente şi obiecte, percheziţiile domiciliare sau informatice pot fi comunicate după realizarea acestor activităţi şi dacă divulgarea acestora nu afectează mersul anchetei penale sau dreptul la imagine ca parte a dreptului la viaţă privată al persoanelor implicate. Informarea publică referitoare la aceste activităţi judiciare poate fi realizată prin una din următoarele modalităţi:

a)      Prin confirmarea efectuării activităţilor judiciare menţionate la acest alineat, la solicitarea reprezentanţilor mass-media;

b)      Prin emiterea unui comunicat cu privire la faptul că s-au derulat activităţile judiciare menţionate la acest alineat;

c)       În cazul în care, prin raportare la împrejurările concrete ale unei cauze, se apreciază că prin informarea publicului asupra activităţilor judiciare desfăşurate poate fi afectat mersul anchetei penale, se va comunica faptul că, în acel moment al anchetei nu pot fi făcute precizări, urmând ca imediat ce stadiul cercetărilor va permite să fie emis un comunicat.

(7)   În mod excepţional, dacă reprezentanţii mass-media sunt prezenţi la locu!
unde se desfăşoară activităţile menţionate la alin. (6) şi nu există riscul afectării
mersului anchetei penale sau dreptul la imagine ca parte a dreptului la viaţă privată
al persoanelor implicate, se va confirma existenţa unei proceduri în curs.

(8) După sesizarea instanţei prin rechizitoriu, în cazul faptelor care prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public, parchetele vor da comunicate prin care vor informa opinia publică cu privire la emiterea rechizitoriului şi trimiterea în judecată a persoanelor faţă de care s-au efectuat cercetări.

Art. 26 – (1) Reprezentanţilor mass-media nu le pot fi eliberate copii sau extrase din actele sau înscrisurile referitoare la probele din dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală^[3] şi nici copii ale înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de identificare şi reţinere a persoanelor sau executare a mandatului de arestare, de flagrant ori în alte momente procedurale din cursul anchetei penale provenind de la autorităţile judiciare.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), pot fi puse la dispoziţia  reprezentanţilor mass-media imagini ale obiectelor, bunurilor, sumelor de bani sau ale altor valori care au făcut obiectul infracţiunii sau de care persoanele cercetate s-au folosit la săvârşirea faptelor ori au rezultat din comiterea acestora, precum şi a spaţiilor în care acestea au fost găsite.

Art. 27 – (1) La cerere, reprezentanţilor mass-media le pot fi eliberate extrase ale rechizitoriului, ale acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale faţă de suspect, punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competenţa procurorului, luarea măsurii reţinerii şi sesizarea instanţei competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive; extrasul va cuprinde situaţia de fapt, după asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, eliminarea pasajelor din care rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private, precum şi a celor referitoare la probe şi analiza acestora. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al parchetului, cu consultarea procurorului de caz, sau în lipsa acestuia, a conducătorului parchetului.

(2) Din cuprinsul extraselor menţionate la alin. (1) trebuie să rezulte numele suspectului sau inculpatului, încadrarea juridică a faptelor pentru care se efectuează cercetări şi situaţia de fapt reţinute în cauză.

(3) În cazul soluţiilor de clasare sau de renunţare la urmărirea penală, se pot elibera, la cerere copii, din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele din care rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private, precum şi cele care se referă la conţinutul unor probe şi măsuri dispuse, dacă prin menţionarea acestora se periclitează desfăşurarea procesului penal în alte cauze. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt, cu consultarea conducătorului parchetului.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în considerarea motivelor menţionate la art. 36, nu pot fi eliberate reprezentanţilor mass-media copii ale actelor şi soluţiilor din dosarele având obiectele menţionate la art. 6 lit. a) din dispozitivul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 308 din 5 martie 2009 privind derularea proiectului Jurindex^[4], precum şi obiectele corespondente care rezultă din reglementarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Secţiunea 2¹ – Reguli aplicabile în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi

 Art. 27¹ -Comunicarea cu mass-media în timpul procedurilor desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se realizează cu respectarea specificului acestei faze a procesului penal, care se desfăşoară, în majoritatea cazurilor, fără publicitatea caracteristică judecăţii.

Art. 27² – Dosarele aflate pe rolul instanţelor, în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în camera de consiliu, nu pot fi studiate de reprezentanţii mass-media, cărora nu le pot fi eliberate nici copii ale actelor din aceste dosare. La cerere sau din oficiu, pot fi comunicate informaţii, respectiv pot fi emise comunicate referitoare la soluţiile adoptate cu privire la măsurile preventive, măsurile asigurătorii, aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical, măsura internării nevoluntare şi contestaţia cu privire la durata urmăririi penale.

Art. 27³ – (1) Reprezentanţilor mass-media nu le pot fi eliberate extrase sau copii ale încheierilor prin care au fost soluţionate cererile, propunerile şi sesizările privind încuviinţarea percheziţiilor şi a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii, emiterea unui mandat de aducere, aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical şi a măsurii internării nevoluntare.

(2) În cazul încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi s-a pronunţat asupra măsurilor preventive, măsurilor asigurătorii şi contestaţiei privind durata urmăririi penale, se pot elibera, la cerere extrase din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele referitoare la conţinutul unor probe dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private sau se periclitează mersul anchetei şi referirile la activităţile de cercetare care vor fi efectuate în continuare, numele martorilor şi ale părţii vătămate. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al instanţei, cu consultarea judecătorului care a soluţionat cauza, sau în lipsa acestuia, a preşedintelui instanţei.

(3) Dacă există o solicitare din partea reprezentanţilor mass-media, de comunicare a soluţiilor pronunţate cu privire la măsurile preventive, măsurile asigurătorii şi contestaţia privind durata urmăririi penale, un extras al minutei pronunţate în cauzele respective poate fi transmis la adresele de e-mail indicate, după eliminarea datelor cu caracter personal.

Art. 27⁴ – Evidenţele privind încuviinţarea percheziţiilor şi a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii nu pot fi consultate de reprezentanţii mass-media.

Secţiunea 2² – Reguli aplicabile în procedura de cameră preliminară

Art. 27⁵ – Comunicarea cu mass-media în timpul procedurii de cameră preliminară se realizează cu respectarea specificului acestei faze a procesului penal, care se desfăşoară fără publicitatea caracteristică judecăţii.

Art. 27⁶ – Dosarele aflate pe rolul instanţelor, în procedura desfăşurată în camera preliminară, nu pot fi studiate de reprezentanţii mass-media. La cerere sau din oficiu, pot fi comunicate informaţii, respectiv pot fi emise comunicate privind înregistrarea pe rolul instanţei a rechizitoriului, fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cu descrierea sumară a acesteia şi textele de lege în care a fost încadrată, precum şi cu privire la soluţiile pronunţate.

Art. 27⁷ – (1) Reprezentanţilor mass-media nu le pot fi eliberate extrase sau copii ale actelor din dosarele înregistrate pe rolul judecătorului de cameră preliminară. Dispoziţiile art. 27³ alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(2) La cerere, reprezentanţilor mass-media le poate fi eliberat un extras al rechizitoriului, dispoziţiile art. 27 alin. (1) şi (2) fiind aplicabile în privinţa cuprinsului acestuia.

(3) La cerere, reprezentanţilor mass-media li se poate transmite prin e-mail un extras al minutei ori le poate fi eliberată o copiea soluţiilor pronunţate de judecătorul de cameră preliminară, cu asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal şi eliminarea pasajelor referitoare la conţinutul unor probe dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private sau se periclitează judecarea cauzei pe fond.

(4) Cererile prevăzute la alin. (2) şi (3) se aprobă de către purtătorul de cuvânt al instanţei, cu consultarea judecătorului de cameră preliminară căruia cauza i-a fost repartizată, iar în lipsa acestuia a preşedintelui instanţei. Refuzul eliberării de copii poate fi justificat de excepţiile menţionate în art. 36 şi va fi întotdeauna motivat.

 

Secţiunea 3 – Reguli aplicabile în faza de judecată a procesului penal

§ 3.1. – Natura publică a şedinţelor de judecată, aşa cum a fost prevăzută în convenţii şi în Constituţie

Art. 28 – (1) Natura publică a şedinţelor de judecată este un principiu juridic fundamental, fiind prevăzut de art.127 din Constituţia României. Principiul conform căruia înfăptuirea justiţiei trebuie să fie realizată în mod public este stipulat şi de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţie).

(2)     Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, art. 8 din Convenţie garantând acest drept. Acest drept trebuie coroborat cu libertatea de exprimare, inclusiv dreptul fiecărei persoane de a primi şi de a transmite informaţii^[5].

(3)     Principiile menţionate la alin. (1) şi (2) au o pondere egală. Este atributul instanţei care soluţionează cauza să pună în balanţă importanţa liberului acces a publicului în sala de judecată şi a protecţiei celorlalte drepturi menţionate în Convenţie, dat fiind că natura publică a şedinţelor de judecată tinde să încalce, inevitabil, într-o anumită măsură, obligaţia de a respecta viaţa privată şi de familie.

Art. 29 – Principiul de bază este ca şedinţele să fie accesibile tuturor, inclusiv presei, însă instanţa va aprecia, acolo unde este cazul, dacă accesul publicului în sala de judecată trebuie restricţionat sau interzis. Preşedintele completului poate să instituie interdicţii sau să impună restricţii[6] care ţin de specificul cauzei deduse judecăţii^[7]. În cazul în care preşedintele decide să interzică accesul publicului şi al reprezentanţilor mass-media în sala de judecată pe durata desfăşurării şedinţei, motivele luării acestei decizii se comunică întotdeauna în mod public.

Art. 30 – În cazul în care persoanele prezente depăşesc capacitatea sălii de judecată, preşedintele completului poate decide, de asemenea, restricţionarea accesului. Se va avea în vedere ca, indiferent de criteriul care se va aplica pentru a se stabili care dintre persoanele neparticipante la proces vor asista la şedinţa de judecată, în sală să rămână şi reprezentanţi ai mass-media.

§ 3.2. – Reguli generale privind prezenţa mass-media în instanţă şi accesul în timpul şedinţelor de judecată 

Art. 31 – (1) Şedinţele de judecată publice sunt întotdeauna accesibile jurnaliştilor fără mijloacele de înregistrare tehnică.

(2) Şedinţele de judecată sunt nepublice atunci când legea instituie această interdicţie sau când preşedintele completului a declarat şedinţa de judecată nepublică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Art. 32 – (1) Filmarea, fotografierea şi înregistrarea audio în sălile de judecată se vor efectua numai cu acordul preşedintelui completului de judecată. Fotoreporterii şi echipele de radio şi televiziune trebuie să solicite în prealabil (recomandabil cu 24 ore înainte de şedinţă), prin intermediul biroului de informare şi relaţii publice din cadrul instanţei, permisiunea privind accesul în sala de şedinţă, cu indicarea cauzelor în care solicită efectuarea de înregistrări^[8].

(2) În cazul în care li se permite accesul în sala de judecată, în timpul şedinţei, reprezentanţii mass-media pot realiza înregistrări video şi audio, cu încuviinţarea preşedintelui completului, a unuia sau mai multora dintre următoarele momente: intrarea în sală a membrilor completului, deschiderea şedinţei de către preşedintele completului, citirea capetelor de acuzare, concluziile finale ale procurorului în cauzele penale, pledoariile avocaţilor şi pronunţarea hotărârii. Preşedintele completului de judecată apreciază în ce măsură reprezentanţii mass-media pot face înregistrări ale altor părţi din şedinţă. Referitor la situaţiile menţionate anterior, preşedintele completului întreabă membrii completului, grefierul, avocaţii, experţii şi interpreţii dacă au obiecţii cu privire la înregistrarea momentelor încuviinţate. Momentele în legătură cu care una dintre persoanele menţionate în acest alineat a formulat obiecţii nu pot fi înregistrate.

(3)   Nu este permisă transmiterea în direct a şedinţelor de judecată.

(4)    Este interzisă difuzarea înregistrărilor sau imaginilor captate fără acordul preşedintelui completului de judecată, în cazul încălcării acestei interdicţii, va fi sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului.

(5)     Înregistrările video şi audio, precum şi fotografiile vor fi realizate dintr-o poziţie fixă. Instanţa poate impune condiţia ca acestea să fie aranjate special în sală, astfel încât să fie asigurat cadrul solemn. Pentru desfăşurarea normală a procedurilor, completul de judecată poate decide să fie admis doar un număr limitat de echipe de filmare, în ordinea solicitărilor.

(6)     În situaţia în care nu este permis reprezentanţilor mass-media accesul în sala de judecată, fotoreporterilor li se oferă posibilitatea de a face fotografii, iar echipelor de televiziune îi se permite filmarea de cadre înainte de începerea şedinţei.

(7)     Reprezentanţii mass-media pot realiza înregistrări în afara sălii de judecată, în locurile din cadrul instanţei anume stabilite de către biroul de informare publică şi relaţii cu presa.

§ 3.3. – Reguli specifice privind difuzarea imaginilor cu părţile, martorii şi alţi participanţi, în cadrul şedinţelor de judecată

Art. 33 – (1) În înregistrările audio şi video părţile, martorii şi ceilalţi participanţi la proces pot apărea numai cu încuviinţarea completului de judecată şi dacă nu au exprimat obiecţii în acest sens. În cauzele penale, completul de judecată nu va aproba ca persoanele inculpate să fie filmate, cu excepţia situaţiei în care inculpatul nu are obiecţii^[9]. De asemenea, în cauzele penale, persoanele vătămate nu pot fi filmate fără acordul acestora, ele fiind, prin definiţie, participanţii vulnerabili la procedurile judiciare^[10].

(2) Pe lângă protecţia prevăzută la alin. (1), în conformitate cu dispoziţiile art. 352 alin. (9) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata judecăţii, completul de judecată poate interzice expres publicarea şi difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătămate, a părţii civile, a părţii responsabile civilmente sau a martorilor. Această măsură se dispune în condiţiile prevăzute la art. 352 alin. (3) sau (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

(3) Măsura prevăzută la alin. (2) este adusă la cunoştinţa publicului şi reprezentanţilor mass-media, prin intermediul Biroului de informare şi relaţii cu publicul, care va întreprinde demersurile necesare în vederea publicării pe site-ul instanţei a unui comunicat în acest sens. Comunicatul va cuprinde numărul dosarului, termenul pentru care s-a dispus măsura şi acţiunile interzise.

(4) În cazul în care măsura prevăzută la alin.(2) este dispusă în timpul şedinţei de judecată, reprezentanţii mass-media prezenţi în sală sunt obligaţi să o respecte şi să nu transmită altor jurnalişti materialele interzise a fi difuzate.

Art. 34 – Echipele de filmare care au primit aprobare pot înregistra cadre largi cu publicul din sala de judecată sau din alte părţi ale sediului instanţei, fără a fixa cu obiectivul camerei de filmat o anumită persoană din public^[11]. Persoanele care asistă la şedinţa de judecată pot apărea în înregistrările video şi audio numai dacă şi-au exprimat anterior acordul.

DESCARCĂ AICI GHIDUL COMPLET

 

Comments

comentarii