fbpx

CCR trimite grefierii nemulțumiți de aplicarea legii salarizării la ICCJ, dacă practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară

Grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti au susţinut că au primit salarii mai mici decât grefierii ce activează în cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Ploieşti sau Curţii de Apel Bucureşti și că la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea s-a creat o stare de inegalitate şi inechitate rezultată din aplicarea neunitară a Legii-cadru nr. 153/2017, încălcându-se principiul egalităţii în drepturi, deoarece creează discriminări între angajaţii care prestează acelaşi tip de activitate în aceleaşi condiţii.

Prin Decizia nr. 282/2021 din 27 aprilie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 şi ale art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 655 din 2 iulie 2021, CCR a respins ca inadmisibilă excepția invocată și a menționat că problemele ce ţin de aplicarea legii revin spre soluţionare instanţei de judecată, iar în cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.

Redăm părțile relevante din decizia CCR:

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 41.739/3/2018, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu referire la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Magdalena Angheru şi alţii într-o cauză având ca obiect “obligaţia de a face”.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece creează discriminări între angajaţii care prestează acelaşi tip de activitate în aceleaşi condiţii. Astfel, în speţă, autorii excepţiei, grefieri în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, susţin că au primit salarii mai mici decât grefierii ce activează în cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Ploieşti sau Curţii de Apel Bucureşti.

6. Astfel, la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea s-a creat o stare de inegalitate şi inechitate rezultată din aplicarea neunitară a Legii-cadru nr. 153/2017, salariile personalului auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete fiind calculate diferit. Prin urmare, se încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale precum şi principiile nediscriminării şi egalităţii prevăzute de art. 6 lit. b) şi c) din legea-cadru, deoarece nu există nicio justificare obiectivă şi rezonabilă privind tratamentul diferit în cadrul aceleiaşi familii profesionale, în care persoanele îndeplinesc aceleaşi funcţii şi au atribuţii identice. De asemenea, autorii arată că plafonarea veniturilor stabilită prin art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 generează discriminări, iar plafonarea sporurilor la 30%, prevăzută de art. 25 alin. (1) din acelaşi act normativ, determină un tratament juridic diferit în ceea ce priveşte acordarea sporurilor, de vreme ce unii grefieri au primit sporurile în integralitatea lor, în proporţie de 45%, în timp ce altora li s-a aplicat pragul de 30%.

7. Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, arată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunţat asupra chestiunii de fond prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 25 alin. (1), ale art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins:
– Art. 25 alin. (1): “Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.”;
– Art. 38 alin. (3) lit. a): ” Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;”;
– Art. 38 alin. (6): “În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.”

12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. Sunt invocate şi dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 517 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.324 din 31 decembrie 2020, sau Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 14 aprilie 2021, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut, în esenţă, că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituţie şi destinată a fi aplicată în mod nediferenţiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii şi fără discriminări. Curtea a constatat că stabilirea cuantumului concret al sporurilor şi al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu. O asemenea soluţie legislativă ţine de dreptul exclusiv al legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea unei limite a cuantumului salariului de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncţionalităţilor existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creşterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuşi conţinutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie.

14. Însă, în prezenta cauză, Curtea observă că, în principal, criticile formulate de autorii excepţiei se axează pe modalitatea în care au fost aplicate prevederile de lege criticate referitoare la limitarea sporurilor, aplicarea legii-cadru începând cu 1 ianuarie 2018 şi limitarea cuantumului salariului de bază la nivelul anului 2022.

15. Or, problemele ce ţin de aplicarea legii revin spre soluţionare instanţei de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care prevede că “justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, iar nu instanţei de contencios constituţional. Hotărârea instanţei de judecată poate fi atacată la instanţa superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.

16. În consecinţă, având în vedere natura criticilor formulate în prezenta cauză, precum şi jurisprudenţa constantă a Curţii în sensul că sunt inadmisibile acele excepţii de neconstituţionalitate care ridică probleme de aplicare a legii, prezenta excepţie de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 şi ale art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Magdalena Angheru şi alţii în Dosarul nr. 41.739/3/2018 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2021.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

—————

Comments

comentarii

Franța este în alertă maximă în faţa ameninţării cu atentate, înaintea începerii Jocurilor Olimpice de la Paris.... Citește mai mult
Percheziții în Turda, în cadrul unui dosar penal ce vizează infracțiunile de fals și înșelăciune.... Citește mai mult

Lasă un răspuns