fbpx

Cazul elevului zis ,,Hitler”condamnat la fond la pedepse maxime cu executare pentru postări pe facebook care incitau la ură

Judecătorul Samir Bosoc de la Judecătoria Alexandria a dispus condamnarea unui băiat, elev în clasa a XI-a la data săvârșirii faptelor, la pedeapsa de 4 ani de închisoare în regim de detenție pentru că a postat pe Facebook mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă.

Curtea de Apel București a criticat hotărârea lui Samir Bosoc și a desființat-o, dispunând amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

CA București: ,,Curtea nu poate ignora nici motivarea defectuoasă a primei instanțe, fiind inserate afirmații care nu au nicio legătură cu prezenta cauză, referitoare la personalitatea inculpatului. Se arată de exemplu că inculpatul consideră că toți ceilalți trebuie să fie sub controlul său, atitudinea sa constând în fantasme care implică obținerea de satisfacții prin activități care provoacă suferință fizică sau psihică.”

Despre drama condamnării și situația actuală a tânărului a scris pe larg Scena9.

Redăm din decizia Curții de Apel București pronunțată în luna ianuarie a anului curent:

Ce a reținut judecătorul fondului:

,,În fapt, s-a reținut că inculpatul A.A.-F. are domiciliul în(…) în perioada aprilie – mai 2015 era elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic C.N. din mun. Alexandria, motiv pentru care, în aceeași perioada a locuit cu chirie pe raza municipiului Alexandria. Acesta era cunoscut de colegi sub pseudonimul „Hitler”, este o persoană singuratică, s-a integrat foarte greu în colectiv, avea un cerc de prieteni foarte restrâns și suferă de depresie, fiind consumator de medicamente antidepresive, pe care le combina cu alcool.

Acesta era utilizatorul contului „SVEN HASSEL” în rețeaua de socializare FACEBOOK, unde a postat mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă.

De asemenea, în luna aprilie 2015 a postat pe aceeași rețea de socializare, mai multe fotografii în care apare îmbrăcat în haine tipic militare, având un pistol în mână, precum și o scurtă filmare video, în care se vede o mână și un pistol cu aceleași caracteristici, cu care execută 3-4 focuri, iar mesajele sunt de amenințare la adresa unei persoane de sex feminin, la adresa căreia folosește expresii triviale. Există și fotografii însoțite de mesaje precum: „P…. fericit tuturor ROMÂNILOR! Multă muie țiganilor!!!” sau „ Moartea ciorilor!!!”( făcând referire la persoanele de etnie rromă), dar și „moartea țiganilor, moartea curvelor!!!”.

Una dintre fotografiile postate în spațiul public reprezintă o persoană de sex feminin, asupra căreia este îndreptată o armă militară, pe fundal este svastica, simbol al fascismului, iar mesajul este „femeia este cel mai jegos, pervers și trădător animal! Majoritatea ar trebui împușcate!!”.

S-a observat că toate mesajele postate pe pagina de socializare incită la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane.

O mare parte din fotografiile postate de acesta în spațiul public reprezintă medicamente antidepresive, pe ale căror cutii era desenată svastica, simbol cu caracter fascist, medicamente pe care acesta le lua în mod frecvent, fiind diagnosticat cu „tulburare depresivă majoră” și era luat în evidențele Spitalului de Psihiatrie Poroschia.

Deoarece în cursul lunii mai 2015, inculpatul afirmase în fața unor colegi că deține un pistol și muniție, iar în una din postările pe rețeaua de socializare distribuise un mesaj de amenințare la adresa fostei sale iubite, organele de poliție au luat măsuri de identificare a locațiilor în care se poate găsi acesta și s-a solicitat Judecătoriei Alexandria emiterea unor mandate de percheziție domiciliară.

În baza autorizațiilor emise de instanța competentă, s-au efectuat percheziții atât la domiciliul inculpatului din (…) și în apartamentul din mun. Alexandria, unde locuia cu chirie, fiind ridicate un laptop, un telefon marca Samsung, dar și arma cu care apare în mai multe postări pe Facebook.

(…)

În cauză s-a procedat și la expertizarea armei ridicată de la inculpat, iar din Raportul de constatare criminalistică nr. (…) din 15.06.2015 al IPJ Teleorman – Serviciul de criminalistică a rezultat că este vorba de o armă Airsoft, de agrement, fabricată special pentru a fi folosită în scop de agrement, pe pistol nu au fost identificate inscripții din care să rezulte producătorul, marca, tipul și (…) folosește muniție neletală și anume proiectile nemetalice, bile din cauciuc și este în stare de funcționare. Prin urmare, a rezultat că este vorba de o armă neletală, care nu necesită autorizație de port armă din partea celui care o deține, motiv pentru care în cauză nu se va reține săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prev. de art. 342 alin. 1 Cp, dispunându-se clasarea în raport de această infracțiune.

Cu ocazia audierii, inculpatul A.A.-F. a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, declarând că este un fan al lui Hitler și a tot ce înseamnă fascism, că este născut în aceeași zi cu acest personaj, este idolul său, iar postările care incită la ură și discriminare le-a făcut pe fondul unei depresii de care suferă după ce s-a despărțit de iubita sa.

Acesta și-a dat consimțământul scris pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, care să stabilească dacă inculpatul avea sau nu discernământul faptelor sale în raport de comiterea faptelor. Din concluziile Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1083/D/2015 din 16.07.2015 a SML Teleorman a rezultat că inculpatul A.A.-F. a prezentat la data comiterii faptei, cât și în prezent, diagnosticul de episod psihotic acut, a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor social negative ale faptelor pentru care este cercetat și față de care discernământul a fost scăzut și comisia a recomandat măsura de siguranță prev. de art. 109 Cp, respectiv obligarea la tratament medical.

(…)

În drept, s-a constatat că faptele săvârșite de inculpatul A.A.-F., care în perioada aprilie – mai 2015 a postat pe pagina sa de socializare sub pseudonimul ,,Sven Hassel,, , în rețeaua de socializare FACEBOOK, mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, interzise de lege, însoțite de mesaje cu caracter discriminator și amenințător adresate persoanelor de etnie rromă și persoanelor de sex feminin, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă, constituie infracțiunile de incitare la ură sau discriminare, prev. de art. 369 Cp și confecționarea, punerea în circulație sau deținerea în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste și xenofobe, prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din OUG nr. 31/2002, modificată cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.

(…)

La primul termen de judecată, 28.05.2019, a lipsit inculpatul reprezentat de avocat ales P.C. În temeiul art. 374 C.proc.pen., s-a dat citire actului de sesizare al instanței.

Apărătorul inculpatului, a arătat că la termenul anterior, instanța a dispus reluarea cercetării judecătorești, apreciind că nu mai este necesar să se reia cercetarea judecătorească, întrucât inculpatul nu se mai află pe teritoriul României, acesta aflându-se în America și încearcă să obțină o rezidență permanentă, deci reluarea cercetării judecătorești prin neaudierea inculpatului este imposibilă, arătând că inculpatul nu a solicitat să fie judecat potrivit procedurii de recunoașterea a vinovăției. S-a constatat imposibilitatea aplicării dispozițiilor art. 375 C.proc.pen. în raport de lipsa inculpatului.

(…)

Judecătorul Bosoc Samir a dispus arestarea preventivă în lipsă a tânărului, după mai bine de 4 ani de la săvârșirea faptelor, iar Tribunalul Teleorman a desființat hotărârea de arestare preventivă

S-a citat reclamantul la domiciliu și ușa instanței, urmând a se pune în discuție luarea arestării preventive, motivat de sustragerea de la cercetarea judecătorească a inculpatului, potrivit art. 223 alin. 1 lit. a C.proc.pen., respectiv: ,,Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există următoarea situație: a) inculpatul a fugit (…) în scopul de a se sustrage de la (…) judecată, (…),,.

La al 2-lea termen de judecată, 25.06.2019, apărătorul inculpatului, a depus la dosar înscrisuri (f. 1010 – vol. I), precizând că inculpatul este în Statele Unite ale Americii și nu se sustrage de la judecată. La întrebarea instanței, apărătorul inculpatului arată că nu are o dovada că inculpatul este în Statele Unite Ale Americii. A solicitat amânarea cauzei pentru a face dovada că inculpatul este în SUA. Reprezentantul Ministerului Public, a solicitat respingerea cererii de amânare a cauzei pentru a face dovada inculpatul că se află pe teritoriul SUA.

Apărătorul inculpatului a solicitat citarea inculpatului pe teritoriul SUA în statul Florida, urmând să depună adresa completă.

Instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor menționate în rechizitoriu și a admis schimbarea încadrării juridice a faptelor menționate în rechizitoriu, respectiv : Din infracțiunea de „incitare la ură sau discriminare”, prevăzută de art. 369 Cod penal, în: infracțiunea de „incitare la ură sau discriminare”, prevăzută de art. 369 teza I Cod penal, respectiv infracțiunea de „incitare la ură(…),, , motivat de inexistenta elementelor constitutive pentru infracțiunea de incitare (…) discriminare”.

(…)

La data de 08.08.2098 inculpatul a reziliat contractul cu apărătorul ales (f. 123 – vol. I) și a încheiat contract cu av. I.M. (f. 127 – vol. I).

La data de 13.08.2019, în cadrul dos. a2, a fost admisă propunerea formulată din oficiu în conformitate cu art. 238 alin. 2 raportat la art. 238 alin. 1 lit. a C.proc.pen., și s-a dispus, în lipsa inculpatului, arestarea preventivă a inculpatului A.A.-F. zis ,,Hitler” pe o durată de 30 zile, de la data punerii în executare a M.A.P. (…)

(…)

Împotriva încheierii inculpatul a formulat calea de atac și prin încheierea nr. 24/22.08.2019 s-a admis contestația formulată de inculpatul A.A.-F. prin apărător ales, împotriva sentinței penale nr. 314/13.08.2019 prin care s-a dispus arestarea în lipsă a inculpatului. A fost desființată hotărârea contestată și, rejudecând în fond, a respins, ca nefondată, propunerea formulată din oficiu privind arestarea preventivă în lipsă a inculpatului. A anulat mandatul de arestare preventivă în lipsă (…)

Temeiul desființării a fost ,,(…) actualitatea cazului prevăzut de art. 148 alin. 1 litera f din Codul de procedură penală, și, din cadrul acestuia, doar componenta pericolului concret pentru ordinea publică, pentru că în privința componentei referitoare la limitele pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile de care este acuzat, nu se pune vreo problemă”(…)

(…)

Avocat I.M.pentru inculpat a formulat cerere de recuzare a judecătorului Bosoc Samir (f.5 – vol. II) în temeiul disp. art. 67 alin. 1 și 4 Cod procedură penală apreciind că există o suspiciune rezonabilă imparțialitatea judecătorului este afectată, având în vedere și exprimarea nemulțumirii în ședință publică a domnului judecător față de decizia penală pronunțată de Tribunalul Teleorman prin care s-a admis contestația formulată de inculpat împotriva încheierii prin care s-a admis din oficiu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, a respins solicitarea de probatorii și consideră că se va pronunța o hotărâre de condamnare cu executare față de inculpat. Cererea de recuzare a fost respinsă (f.21 – vol. II).

(…)

Individualizarea pedepsei la fond

În raport de probatoriul administrat, fapta este pe deplin dovedită. Nucleul vinovăției cu care a comis infracțiunile este suficient de bine conturat și rezidă în reaua-credință manifestă a inculpatului.

Infracțiunile motivate de ură reprezintă o preocupare serioasă în lume, iar obiectivul abordării și combaterii adecvate a infracțiunilor cu motivație discriminatoare este asumat la nivel internațional, precum și la nivel național în multe țări care au adoptat acțiuni și/sau politici strategice specifice. România a primit în repetate rânduri critici atât cu privire la insuficiența acțiunilor pentru combaterea fenomenului. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis hotărâri împotriva României în mai multe cauze referitoare la abuzurile poliției asupra comunităților de romi și/sau la prezența discriminării și prejudecăților în sistemul de justiție. În aceste cazuri, România a eșuat lamentabil să înfăptuiască justiția și, în schimb, a înrăutățit și mai mult situația, adăugând la încălcarea inițială a drepturilor.

„Infracțiuni motivate de ură” (în engleză hate crimes) reprezintă un termen-umbrelă care se referă la toate acele infracțiuni comise de făptuitor pe baza unei motivații discriminatoare. Chiar dacă nu este menționată expres în legislația națională, categoria de infracțiuni motivate de ură (denumite în continuare IMU) ajută practicienii și teoreticienii din domeniul dreptului penal să abordeze un tip de infracțiuni pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului și organizații internaționale le-au evidențiat ca având un impact negativ deosebit asupra societăților democratice. În explicația oferită de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (denumită în continuare OSCE), IMU cuprind două elemente:

(1) sunt fapte pe care legea penală le prevede ca infracțiuni;

(2) la săvârșirea infracțiunii, făptuitorul acționează pe baza unor prejudecăți.

Persoana vătămată devine ținta infracțiunii pe baza apartenenței sau prezumatei apartenențe la un anumit grup care împărtășește o anumită caracteristică (în cauza de față, rromii și femeile). O definiție restrânsă oferită de OSCE pentru IMU este de „infracțiuni motivate de intoleranță față de anumite grupuri din societate” .

Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin 14 Consiliul Europei, Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, 28 ianuarie 2003, ratificat de România prin Legea nr. 105/2009, presupune combaterea infracțiunilor motivate de ură.

Ele sunt considerate amenințări atât de grave încât este necesar ca toate statele să aibă o reacție adecvată. Prin urmare, Decizia-cadru prevede necesitatea armonizării prevederilor de drept penal din statele membre UE cu privire la definirea infracțiunilor legate de rasism și xenofobie și stabilirea unor pedepse care să fie efective, proporționale și disuasive. Criteriile care sunt protejate prin această decizie sunt rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, însă se prevede că statele membre pot adopta legislație penală care să protejeze și alte criterii decât cele menționate

Decizia-cadru obligă statele membre să se asigure că dreptul lor penal cuprinde sancțiuni penale efective, proporționale și disuasive pentru o serie de fapte, cum ar fi instigarea publică la violență sau ură împotriva unor grupuri protejate, apologia, negarea sau minimalizarea în mod public a gravității crimelor de genocid, a crimelor contra umanității și a crimelor de război atunci când acest comportament este de natură să incite la ură sau violență împotriva grupurilor protejate.

În înțelegerea Deciziei-cadru, o pedeapsă penală care să fie efectivă, proporțională și disuasivă pentru faptele prevăzute în conținutul ei, este acea pedeapsă al cărei maxim special este cel puțin închisoarea de la 1 până la 3 ani.

Motivația rasistă și xenofobă este un alt punct important al Deciziei-cadru.

La pronunțarea soluției au fost avute în vedere criteriile din art. 74 alin. 1 C.pen., respectiv ,,Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială,,.

Principalele aspecte sub care se manifestă rolul activ al judecătorului, în sistemul procesual penal român, sunt: dreptul si obligația instanței de judecata de a ordona dovezile pe care le socotește utile pentru aflarea adevărului, in afara probelor propuse de parti si uneori chiar împotriva susținerilor comune ale parților; atenuarea unor dispoziții legale restrictive, prin aplicarea altor dispoziții legale; dreptul de a pune in dezbaterea parților orice împrejurări de fapt sau de drept ale spetei.

Pericolul social al faptei este conturat și prin elementele care caracterizează persoana inculpatului, care avea vârsta de 18 ani și nu este cunoscut fără antecedente penale.

La luarea unei hotărâri s-a luat în vedere și convingerea instanței că amenințările cu moartea adresate rromilor și femeilor, ar putea avea finalitatea urmărită de inculpat, care nu manifestă niciun regret față de faptele deduse judecății sau față de faptele săvârșite de-a lungul timpului.

Inculpatul consideră că toți ceilalți trebuie să fie sub controlul lui. Potrivit psihologilor, această tendință se manifestă indiferent dacă cealaltă persoană este partenerul de cuplu, propriul copil, colegul de serviciu sau un prieten apropiat. Din punct de vedere științific, atitudinea inculpatului constă în fantasme și comportamente marcate și persistente, implicând căutarea și obținerea unei anumite satisfacții prin activități care provoacă suferință fizică sau psihică altcuiva: umilire sau chiar violență fizică. Orice încercare de eliberare sau exprimare a propriei individualități este tratată într-o manieră rece, dură, iar persoana este umilită și înjosita în mod intenționat. Suferința semenilor îl face pe inculpat să se simtă mulțumit, extrem de important și valorizat. Acest tip de comportament are la bază dorința de a domina partenerii, fără a exista intenția de a obține beneficii materiale. În situația în care partea se opune sau încearcă să riposteze, comportamentul violent al inculpatului este exacerbat.

Personalitatea inculpatului se orientează spre persoanele pe care le consideră slabe sau inferioare și are ca obiectiv umilirea sau insultarea celorlalți în public. Suferința semenilor îi provoacă plăcere și satisfacție, prin trăirea sentimentului de putere și control asupra celorlalți. Inculpatul care are întotdeauna reflectarea acțiunilor sale se manifestă prin lipsa empatiei, milei, respectului și savoarea încălcării normelor sau conduitelor morale. Din punct de vedere interpersonale, inculpatul este o personalitate dură, rece, ostilă, care consideră celelalte persoane a fi inferiori lui, iar lipsa de respect față de convențiile sociale, aroganța și sentimentul exagerat al propriei valori, limitează relațiile sociale și conduc la relații conflictuale cu legea.

Personalitatea umană este guvernată de convingerile de viață care ne-au fost date de părinți, educatori și societate. Asociat acestor convingeri sunt sentimentele noastre, iar convingerile și sentimentele ne determină conduita. Pe măsură ce conștientizăm acest mecanism psihologic, ne vom centra pe schimbarea convingerilor pentru a scăpa de sentimentele de vinovăție atunci când nu e cazul să păstrăm vechile convingeri. Inculpatul înainte de a se simți vinovat pentru comportamentul lui, va trece la schimbarea acestuia, chiar la “repararea trecutului” atâta vreme cât mai are încă timp să facă ceva.

Pentru aceste motive, instanța de fond a constatat că inculpatul are responsabilitatea faptelor sale, iar acest lucru va duce la aplicarea unei pedepse egale cu maximul special al fiecărei infracțiuni, întrucât numai o perioadă de detenție ar putea avea ca rezultat îndreptarea comportamentului acestuia și respectarea dreptului la integritate corporală al apropiaților acestuia.

Curtea de Apel București:

Fiind audiat de instanța de apel, inculpatul a arătat că a postat o poză cu un pistol, cu o cioară și cu mesajul aferent, dar nu a considerat că incitau la ură sau discriminare; a arătat că discuțiile referitoare la anumite categorii de femei au vizat chestiuni personale. A mai invocat chestiuni referitoare la modul de desfășurare a urmăririi penale și la viața sa personală.

A mai arătat că este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.

În concluzie, acuzația adusă inculpatului prin rechizitoriu constă în aceea că în perioada aprilie – mai 2015 a postat pe pagina sa de socializare sub pseudonimul ,,Sven Hassel”, în rețeaua de socializare Facebook, mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, interzise de lege, însoțite de mesaje cu caracter discriminator și amenințător adresate persoanelor de etnie rromă și persoanelor de sex feminin, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă, ceea ce ar constitui infracțiunile de incitare la ură sau discriminare, prev. de art. 369 Cod penal și confecționarea, punerea în circulație sau deținerea în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste și xenofobe, prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din OUG nr. 31/2002, modificată, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal, privind concursul de infracțiuni.

Din analiza și coroborarea întregului material probator administrat în cauză, Curtea constată că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.

În acest sens, situația de fapt descrisă în actul de sesizare a instanței și în cuprinsul sentinței apelate – pe larg menționată anterior – este corect reținută.

De asemenea, în acord cu jurisprudența instanțelor române în materie, ilustrată prin hotărârile depuse la dosar chiar de către apelant (cu titlu de speță decizia nr.16 din 22.01.2020 a Curții de Apel Apel Iași), Curtea reține că rețeaua de socializare Facebook nu reprezintă un spațiu privat, postările echivalând noțiunii de săvârșire în public a faptelor. Rețeaua de socializare este publică, la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa liber cu alți utilizatori iar postările online îndeplinesc această condiție.

De altfel, caracterul public a fost reținut și în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În general, o faptă antisocială, indiferent de natura sa juridică se consideră a fi săvârșită „în public” atunci când locul săvârșirii faptei aparține unei colectivități umane sau provine de la o asemenea colectivitate, la care participă respectiva colectivitate prin acțiuni adresate participanților. Or, este indubitabil că în litigiu comportamentul discriminatoriu s-a manifestat pe pagina on-line (cu acces public). Vastitatea unei rețele de socializare presupune, raportat la natura, particularitățile și scopul acesteia, că utilizatorii nu dețin proprietatea spațiului efectiv de publicare, neputând estima și cu atât mai puțin controla întinderea acestui spațiu, care, astfel, capătă caracter public și accesibilitate potențială.

Așadar, fapta constând în sloganul postat pe pagina rețelei de socializare îndeplinește exigența juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, mesajul a fost postat pe o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potențial „prieten” sau utilizator „intermediat”), în fața unui anumit număr de persoane, și, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenția parvenirii la cunoștința utilizatorilor publici ai paginii (în mod direct a „prietenilor” și indirect a celor care ar avea acces mijlocit). Așadar, există o acțiune de incitare a publicului, în accepțiunea avută în vedere de către legiuitor.

Curtea subliniază că motivele de apel referitoare la legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală au fost deja analizate și soluționate prin finalizarea procedurii de cameră preliminară, aceste critici fiind avute în vedere la soluționarea cererilor și excepțiilor formulate în această fază procesuală.

În al doilea rând, sunt nefondate și criticile referitoare la incidența prescripției răspunderii penale, raportat la starea de minoritate, caz în care, conform susținerilor apelantului, termenele de prescripție se reduc la jumătate (art. 131 Cod penal).

Curtea reține că inculpatul este născut la data de 20.04.1997, împlinind așadar vârsta de 18 ani la data de 20.04.2015.

Fapta reținută în sarcina acestuia este comisă în perioada aprilie – mai 2015, așadar activitatea infracțională a început în minorat dar s-a epuizat când inculpatul deja devenise major.

Așadar, se poate concluziona că infracțiunile s-au consumat la momentul întrunirii elementelor constitutive ale acestora și s-au epuizat la momentul încetării activității infracționale, fiind infracțiuni continue, caz în care întregii unității naturale de infracțiune i se aplică regimul infracțiunii săvârșite de major.

În continuare, termenul general de prescripție începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, mai precis de la 31 mai 2015. Acest termen, care a fost întrerupt în condițiile legii, este de 5 ani (conform art.154 alin.1 lit.d Cod penal) iar termenul de prescripție specială este de 10 ani, fiind evident că nu a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală a inculpatului.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, apelul va fi admis.

Prima instanță a încadrat fapta de incitare la ură în tiparul incriminării de la art.369 teza I Cod penal.

În ceea ce privește cealaltă infracțiune, trebuie însă avută în vedere forma textului de lege de la data comiterii acesteia.

În acest sens, cu respectarea Deciziei nr.250/2019 a Curții Constituționale, la termenul de judecată din 11.01.2021, instanța de apel a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ,,confecționarea (…) răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare sau xenofobe”, prev. de art. 4 alin. 1 teza I, III și IV din O.U.G. nr. 31/2002, aprobată prin Legea nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare, în infracțiunea prev. de art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, aprobată prin Legea nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare, în forma existentă la momentul comiterii faptei – ,,Confecționarea, punerea în circulație sau deținerea în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe”.

Astfel, în drept, faptele realizează tipicitatea infracțiunilor de incitare la ură prev. de art.369 teza I Cod penal (faptă din aprilie-mai 2015) și de confecționare, punere în circulație sau deținere în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, prev. de art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 31/2002 (faptă din aprilie-mai 2015), săvârșite în concurs real.

De asemenea, apelul inculpatului este fondat atât în ceea ce privește criticile aduse soluției de condamnare dispuse în cauză cât și în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor principale, Curtea are în vedere criteriile înscrise în art.74 Cod penal, respectiv gravitatea concretă a infracțiunilor săvârșite și periculozitatea infractorului, împrejurările și modul de comitere a acestora, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Pedeapsa, ca măsură de constrângere, are pe lângă scopul său represiv și un scop de exemplaritate concretizată în dezaprobarea legală și juridică atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa trebuie să fie individualizată în așa fel încât inculpatul să se convingă de respectarea legii penale iar pe viitor să nu mai săvârșească alte fapte prevăzute de legea penală. Pentru a-și îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său legal, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul naturii și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă aceasta, cât și persoanei infractorului, în ceea ce privește posibilitatea sa de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Ambele infracțiuni sunt pedepsite cu închisoarea cuprinsă între 6 luni – 3 ani sau amendă.

Față de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, vârsta acestuia, data săvârșirii faptelor, faptul că nu a mai fost implicat de la acel moment în alte conflicte cu legea penală, că este student – în Marea Britanie la University of Greenwich, soluția de stabilire a unor pedepse în cuantum maxim nu corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de lege.

Curtea nu poate ignora nici motivarea defectuoasă a primei instanțe, fiind inserate afirmații care nu au nicio legătură cu prezenta cauză, referitoare la personalitatea inculpatului. Se arată de exemplu că inculpatul consideră că toți ceilalți trebuie să fie sub controlul său, atitudinea sa constând în fantasme care implică obținerea de satisfacții prin activități care provoacă suferință fizică sau psihică (fila 182, ultimele două paragrafe).

Curtea apreciază în concluzie că gravitatea faptelor nu trebuie exagerată, astfel încât să se ajungă la executarea unei pedepse de 4 ani închisoare în regim de detenție (așa cum a considerat instanța de fond), dar nici minimalizată sau tolerată, prin aplicarea unei soluții de renunțare la aplicarea pedepsei (așa cum a solicitat apelantul).

Astfel, instanța de apel reține că, după stabilirea unor pedepse cu închisoarea orientate între intervalul minim și mediu prevăzut de lege, se impune amânarea aplicării pedepsei rezultante, în condițiile art.83 și următoarele Cod penal.”

Comments

comentarii

Iluminatul public din Florești va fi alcătuit din becuri LED, anunță primarul Bogdan Pivariu. Peste 300 de noi becuri urmează să fie montate.... Citește mai mult
Profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică susține că pe români îi așteaptă o iarnă lungă cu multe restricții din cauza pandemiei de Covid-19.... Citește mai mult
O femeie de 80 de ani din județul Maramureș a fost găsită sâmbătă dimineața moartă în gospodăria sa. Un vecin de 85 de ani este bănuit că ar fi lovit-o pe aceasta cu toporul în cap, pe fondul băuturii.... Citește mai mult
Deputatul USR-PLUS Viorel Băltărețu atrage atenția asupra faptului că există întârzieri ale Companiei de Apă Arieș la montarea conductelor de apă. Aceste decalaje ar putea duce la „bani din buzunarul cetățenilor aruncați pe apa sâmbetei”, spune Băltărețu.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!