Condamnarea doctoriței pentru uciderea din culpă a fotbalistului Ekeng a rămas definitivă. CAB a majorat daunele morale pentru Ngo Ebga Epse Ekeng Celine Marie, de la 20.000 euro la 40.000 euro, suma totală a despăgubirilor majorându-se la peste 220.000 euro

Redăm din motivarea hotărârii de condamnare a medicului de pe ambulanța Plus care a omis manevrele de resuscitare necesare fotbalistului dinamovist în vârstă de 26 de ani.

,,În actul de sesizare, s-au reținut, în esență, următoarele:

„[…] inculpata Mihaiela Elena Duţă în calitate de medic specialist în medicină de urgență, la data de 06.05.2016, avea obligația de a asigura asistență medicală de urgență – în mod direct sau împreună cu echipa medicală – pacientului Patrick Ekeng încă din momentul în care, fiind solicitată a ajuns lângă pacient și a constatat starea acestuia și, cu atât mai mult, după ce a constatat în mod cert că acesta se află în fibrilație ventriculară. Cu toate acestea, inculpata Mihaiela Elena Duţă, prin încălcarea obligațiilor ce îi reveneau nu a luat măsurile care se impuneau și anume, în primă fază să facă o evaluare corectă a stării pacientului în funcție de care trebuia să aplice modalitatea terapeutică eficientă și ulterior, după ce a constatat că acesta se afla în fibrilație ventriculară să aplice protocolul de resuscitare prevăzut de ghidurile pentru ”basic life suport” – sporind astfel un pericol evident și însemnat pentru viața pacientului, pericol care nu a mai putut fi înlăturat, Patrick Ekeng decedând în ciuda intervenției ulterioare a personalului medical din cadru Spitalului de Urgență București ”Floreasca”.

Astfel, inculpata nu a prevăzut rezultatul inacțiunii sale, deși trebuia (dată fiind obligația de diligență prevăzută de lege) și putea (având în vedere, caracteristicile subiective ale acesteia, respectiv calitatea de medic specialist în medicina de urgență, precum și împrejurările concrete în care s-a produs incidentul, inculpata având la dispoziție dotările necesare pentru a-și îndeplini obligația) să prevadă producerea acestui rezultat […]”.

Instanța de fond reține următoarele:

,, Contextul în care pacientul Patrivk Ekeng a necesitat îngrijiri medicale :

La data de 06.05.2016, începând cu ora 20. 30, pe stadionul ”Dinamo” situat în (…) din sectorul 2, București, s-a desfășurat partida de fotbal din cadrul etapei a 10-a a Ligii 1 – play-off, între echipele F.C. Dinamo București și Viitorul Constanța. Pe parcursul reprizei a doua a partidei de fotbal, repriză începută la ora 21.34.17 (astfel cum rezultă din adresa televiziunii Digisport – vol. I d.u.p., fila 303), în minutul 62, jucătorul Patrivk Ekeng a fost introdus în teren în locul unui alt jucător al echipei Dinamo București. În minutul 69.45 al partidei (ora 21.59.02), Ekeng Patrick, aflat în zona de mijloc a terenului de joc, în absența oricărui contact fizic cu vreo altă persoană, s-a prăbușit brusc la pământ, cu fața în sus, pierzându-și starea de conștiență.

În ceea ce privește starea jucătorului din primele momente ulterioare căderii pe teren, instanța are în vedere declarațiile martorului G.S.maseurul echipei Dinamo ( “[…] am observat că avea ochii larg deschiși și se uita în sus fără să aibă privirea concentrată spre un anumit obiect. Acesta respira greu, se auzea ca un horcăit ” – fila 238 vol. II d.i. ) și ale martorului B.L., medicul echipei Dinamo ( “[…] am observat că jucătorul Ekeng era lipsit de conștiență, avea mișcări ale membrelor necoordonate și respira greu. Am observat că avea un puls rapid ” – fila 239 vol. II d.i.), martorii indicați fiind primele persoane care au intrat în contact cu acesta imediat după prăbușirea sa.

Starea de inconștiență și respirația de tip “horcăit ” este confirmată și prin declarațiile martorilor T.Florin-L. (“ În momentul în care m-am apropiat de Patrick Ekeng am văzut că acesta respira greu și “horcăia ”, având gura încleștată. Era inconștient, avea ochii larg deschiși și privirea fixă ” – filele 28-29 vol. III d.u.p.) și H.S.C ( “ Am o bservat că Ekeng avea încă ochii deschiși și gura pe jumătate deschisă. Acesta respira, dar se auzea mai mult ca un horcăit” – filele 26-27 vol. III d.u.p.). Astfel, declarațiile martorilor anterior redate contrazic partea responsabilă civilmente S.C. Plus Medica S.R.L. în sensul că această terminologie (respirație de tip “horcăit ”) utilizată pentru descrierea tipului de respirație pe care o prezenta pacientul a apărut numai în cursul cercetării judecătorești.

Martorul B.L. a încercat să îi acorde jucătorului primele îngrijiri medicale, eliberându-i căile respiratorii și așezându-l din poziția decubit dorsal în care acesta căzuse în poziția decubit lateral stâng, timp în care a solicitat intervenția ambulanței, iar după 1 minut și 29 de secunde de la căderea pe gazon a pacientului (ora 22.00.31), lângă acesta au ajuns inculpata Mihaiela Elena Duţă , medic de urgență, martorul B.Ș.-R., asistent medical, martora S.M., asistent medical și ambulanța marca Volkswagen Transporter, cu numărul de înmatriculare (…), condusă de martorul S.G.-N.

1. Conduita medicală adoptată de inculpata Duță Elena-Mihaiela pe terenul de fotbal :

În momentul în care inculpata a ajuns lângă pacient, acesta se afla în continuare în stare de inconștiență, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor care au intrat în contact cu jucătorul în același timp cu inculpata , respectiv S.M.( “ Când am ajuns pe teren lângă pacient, acesta nu răspundea la stimu li ”, „ respira foarte greu, având expirul la intervale mari de timp ” –  fila 351 vol. II d.i.); “ În momentul când m-am apropiat de Patrick, acesta avea o respirație de genul horcăială ” – fila 543 vol. III d.i.) și S.G. N.( “ Am observat că pacientul era în stare de inconștiență ” – fila 544 vol. III d.i.).

Deși în cursul urmăririi penale martora S.M. a declarat că atunci când a ajuns în apropierea pacientului, acesta respira spontan, declarație invocată în apărare de partea responsabilă civilmente S.C. Plus Medica S.R.L., instanța va înlătura această susținere, având în vedere că aprecierea fiecărei probe trebuie făcută în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului, fiind necesar ca hotărârea judecătorească să se întemeieze pe acele probe care se coroborează între ele și care sunt în măsură să confirme o situație de fapt clară, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate. Pe cale de consecință, instanța va ține seama de declarațiile date de martoră în cursul judecății, astfel cum au fost expuse anterior, având în vedere că acestea se coroborează cu declarațiile celorlalți martori audiați și au fost administrate în mod nemijlocit.

Din probele administrate, instan ța reține că se conturează existența unui comportament medical inadecvat al inculpatei în raport cu simptomatologia prezentată de pacientul Ekeng Patrick. Astfel, ajunsă lângă pacient, inculpata s-a aplecat asupra acestuia, i-a verificat pulsul și i-a instalat un pulsoximetru pe deget, acestea fiind singurele manevre de evaluare a stării jucătorului efectuate înainte de a fi ridicat pe targă și introdus în ambulanță, insuficiente pentru o evaluare corectă a stării acestuia, având în vedere simptomele pe care le prezenta . Instanța reține că starea de inconștiență, lipsa de reacție și respirația agonic ă impuneau o intervenție promptă constând în compresii toracice și ventilații respiratorii (astfel cum rezultă din relațiile furnizate de I.N.M.L. “Mina Minovici” – filele 51 0-514 vol. III d.i. – “ în cazul unui pacient inconștient se încep imediat manevrele de resuscitare constând în compresii toracice și ventilații respiratorii. ”), iar o examinare medicală completă ar fi presupus inclusiv monitorizarea activității electrice a cordului în scopul diagnosticării și aplicării modalității terapeutice adecvate.

Instanța subliniază că starea de inconștiență în care se afla pacientul rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din toate probele administrate în cauză, reprezintă un aspect necontestat de către niciuna dintre părți, motiv pentru care inacțiunea inculpatei apare ca evidentă, în condițiile în care ghidurile la care se face referire în relațiile furnizate de I .N.M.L. “Mina Minovici” impun începerea promptă a manevrelor de resuscitare anterior menționate.

(…)

III. Conduita medicală adoptată de inculpata Duță Elena-Mihaiela pe durata transportului pacientului către Spitalul Clinic de Urgență București “Floreasca”:

La ora 22.01.15 (conform procesului-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele video, încheiat la data de 21.11 .2016, fila 289 vol. I d.u.p. ), Ekeng Patrick a fost introdus în ambulanța condusă de martorul S.G.-N., iar alături de pacient au urcat inculpata Duță Elena-Mihaiela și martorii B.Ș.-., B.L.și S.Mariana ; după 43 de secunde de la introducerea în ambulanță, aceasta a plecat de pe gazon și a părăsit stadionul Dinamo, îndreptându-se către Spitalul Floreasca.

Din probele administrate, instanța reține că în ambulanță pacientului i-a fost aplicată o mască de oxigen, acesta prezentând în continuare o respirație cu expir zgomotos, sacadat, la diferite intervale de timp, astfel cum rezultă din declarația martorului B.L.. Martorul B.Ș.-R. a încercat prinderea unei linii venoase, însă nu a reușit din cauza mișcării ambulanței, iar inculpata i-a instalat pe piept electrozii defibrilatorului marca Nihon Kohden model T5531-K, seria (…), aflat în dotarea ambulanței, aparat care a fost pornit la ora 22 .02.18 și care, începând cu ora 22 .03.32, a indicat un ritm cardiac anormal al pacientului, respectiv fibrilația ventriculară.

În ceea ce privește apărările părții responsabile civilmente S.C. Plus Medica S.R.L., potrivit cărora în primele 14 secunde monitorul defibrilatorului a indicat un ritm cardiac normal, ceea ce atestă faptul că fibrilația ventriculară s-a instalat în interiorul ambulanței, instanța reține că din raportul activității înregistrate de defibrilatorul în cauză la data de 06.05.2016 ( fila 239 vol. II d.u.p. ) nu rezultă că acesta ar fi indicat un ritm cardiac normal, ci numai faptul că fibrilația ventriculară a fost detectată după 14 secunde de la pornirea aparatului, ceea ce se explică prin faptul că aparatul a fost pornit înainte de montarea electrozilor pe pieptul jucătoru lui.

(…)

Pe cale de consecință, instanța reține că în afară de susținerile inculpatei, consemnate și în fișa de urgență prespitalicească, nu există alte probe din care să rezulte obiectivarea unui ritm sinusal înainte de apariția fibrilației ventriculare pe monitorul defibrilatorului, relevantă fiind și declarația martorului B.L., care a apreciat starea jucătorului ca fiind o urgență medicală majoră, arătând că acesta prezenta semne medicale la limita unui stop cardio-respirator.

Cu privire la intervalul de timp în care asupra pacientului nu s-au efectuat și nu s-au dispus manevre de resuscitare de către inculpată deși aceasta a constatat în mod cert că Ekeng Patrick se afla în fibrilație ventriculară, instanța reține că singura probă obiectivă în acest sens este reprezentată de raportul defibrilatorului care a înregistrat fibrilația ventriculară timp de 1 minut și 25 de secunde până în momentul în c are pacientul a fost deconectat de la aparat în incinta U.P.U. din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București “Floreasca”, din declarațiile martorilor rezultând că jucătorul a fost monitorizat cu defibrilatorul din ambulanță care a fost decuplat ulterior preluării pacientului de către medicii de la spital.

Prin urmare, instanța reține că intervalul de timp prin raportare la care urmează a fi analizată conduita omisiv ă a inculpatei ce face obiectul celei de-a doua teze a acuzării este de 1 minut și 15 sec unde  și nu este influențat de timpii înregistrați de camerele de supraveghere video din curtea spitalului, chiar și în situația în care acestea nu ar fi fost corelate în mod corect, motiv pentru care apărările formulate în acest sens de inculpată și partea responsabilă civilmente S.C. Plus Medica S.R.L. urmează a fi înlăturate ca neîntemeiate.

Așadar, fără a prezenta relevanță intervalul orar real, instanța reține că din momentul în care fibrilația ventriculară a fost evidențiată pe monitorul defibrilatorului, în timpul transportului către spital și până în momentul în care Ekeng Patrick a fost preluat de medicii de la spital, a trecut o perioadă de timp de 1 minut și 15 secunde în care asupra pacientului nu s-au efectuat manevre de resuscitare nici în interiorul ambulanței și nici de la momentul coborârii din ambulanță și până la introducerea acestuia în incinta U.P.U., unde a fost preluat de personalul spitalului.

(…)

Având în vedere că medicina de urgență reprezintă specializarea a cărei preocupare constă în tratarea cazurilor urgente stricto sensu, adică a evenimentelor care periclitează viața și sănătatea pacienților, caracterizându-se prin nevoia de a acționa rapid, instanța apreciază că posibilitatea redusă de diagnosticare și intervenție, timpul foarte scurt, circumstanțele intervenției în anumite condiții (în speță, pe un teren de fotbal), precum și resursele materiale și umane avute la dispoziție nu pot constitui apărări pe care un medic cu această specializare să le poată invoca pentru a se exonera de răspundere în ipoteza unei omisiuni de a acționa.

De asemenea, apărările potrivit cărora inculpata a acționat asupra unui pacient deja aflat într-o situație foarte gravă întrucât suferea de multiple malformații ale aparatului cardiovascular și care prin ele însele, fără riscul adițional al supunerii la efort, reprezentau un pericol major pentru viață, nu pot constitui o scuză pentru medicul specialist în medicina de urgență care, de cele mai multe ori, are de-a face cu cazuri medicale nedocumentate. Chiar faptul că pacientul era tânăr, sportiv de performanță, cu aviz medical în lipsa căruia nu s-ar fi putut afla pe terenul de joc, ceea ce conducea la prezumția unei stări bune de sănătate, trebuia să o alarmeze pe inculpată, din moment ce căderea acestuia pe teren a fost bruscă, după doar 7 minute de joc și în absența oricărui factor cauzator aparent.

(…)

În ceea ce privește a doua teză a acuzării – omisiunea inculpatei de a aplica protocolul de resuscitare după ce a constatat că pacientul se afla în fibrilație ventriculară , pentru a determina protocolul de resuscitare aplicabil, instanța are în vedere concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală nr. A5/(…)/2016 emis de I.N.M.L. ”Mina Minovici” (filele 121-179 vol. I d.u.p.) , potrivit cărora cel puțin în intervalul de timp în care s-a constatat fibrilația ventriculară pe monitorul defibrilatorului, pacientul ar fi trebuit să beneficieze fie de resuscitare cardio-pulmonară, fie de defibrilare. Potrivit aceluiași raport de expertiză, instanța reține că odată constatată fibrilația ventriculară, manevrele necesare erau cele prevăzute de ghidurile pentru Basic Life Support, și anume masaj cardiac început prompt, defibrilare cât mai precoce, masaj cardiac neîntrerupt și corect aplicat.

Aceeași conduită terapeutică se desprinde și din relațiile solicitate și depuse de către I.N.M.L. “Mina Minovici”, în cuprinsul cărora se precizează că dacă pacientului îi este monitorizată activitatea electrică a cordului, atunci, în situația în care se identifică pe monitor tahicardie ventriculară sau fibrilație ventriculară, se aplică șocuri electrice externe.

(…)

Astfel, în pofida conduitei medicale ce s-ar fi impus și pe care inculpata avea obligația să o cunoască și să o aplice, instanța reține că pacientul nu a beneficiat de nicio manevră de resuscitare cât timp s-a aflat în grija echipajului medical coordonat de inculpată, deși aceasta a constatat în mod cert intrarea sa în fibrilație ventriculară, astfel cum a rezultat din probatoriul administrat, pacientul fiind condus la U.P.U. din cadrul Spitalului Floreasca fără mască de oxigen și fără manevre de resuscitare în curs.

Pe cale de consecință, instanța reține că inculpata Duță Elena-Mihaela a realizat, în primă fază, o evaluare superficială a stării jucătorului Ekeng Patrick, a continuat cu acceptarea, în mod tacit, a deciziei altor persoane de a-l urca în ambulanță fără a avea la bază o justificare de natură medicală, după care, în momentul în care monitorul defibrilatorului a indicat intrarea pacientului în fibrilație ventriculară, a omis să inițieze sau să dispună efectuarea manevrelor de resuscitare specifice, limitându-se astfel la transportul pacientului către unitatea medicală.

Instanța reține, așadar, că situația de fapt pentru care inculpata a fost trimisă în judecată a fost dovedită, dincolo de orice îndoială rezonabilă, prin probele administrate.

(…)

Sub aspectul laturii obiective , instanța reține că elementul material al infracțiunii de ucidere din culpă a fost realizat, în primă fază, prin omisiunea inculpatei de a realiza o evaluare corectă a stării pacientului Ekeng Patrick în raport cu simptomatologia prezentată de acesta ( starea de inconștiență, lipsa de reacție și respirația agonic ă), în funcție de care trebuia să inițieze ori să dispună efectuarea cu celeritate a manevrelor necesare în scopul de a-i stabiliza funcțiile vitale, iar ulterior, după ce monitorul defibrilatorului a indicat intrarea în fibrilație ventriculară, prin omisiunea de a iniția sau dispune efectuarea manevrelor de resuscitare specifice (defibrilare electrică, masaj cardiac extern, intubare, administrare de adrenalină), asistența medicală acordată fiind astfel limitată la transportul pacientului către Spitalul Clinic de Urgență București “Floreasca”, contrar obligațiilor legale ce îi reveneau inculpatei în exercitarea profesiei de medic.

Elementul material al infracțiunii fiind realizat prin neacordarea unei asistențe medicale efective, deci prin rămânerea în pasivitate a medicului, având în vedere că în sarcina inculpatei nu se reține vreo contribuție în producerea rezultatului ca urmare a efectuării unei acțiuni în sens material, pozitiv, instanța reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 654 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 95/2006 care instituie o cauză exoneratoare de răspundere pentru personalul medical în situația în care acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate, contrar apărărilor formulate în acest sens.

Instanța mai reține că omisiunea ce i se impută inculpatei a fost realizată în exercițiul profesiei de medic, profesie pentru exercitarea căreia au fost instituite normele legale prezentate pe larg în considerentele din secțiunea “ V. Dispoziții legale incidente în cauză ”, și anume luarea deciziilor și hotărârilor cu caracter medical avându-se în vedere interesul și drepturile pacientului și principiile medicale general acceptate, exercitarea profesiei de medic corespunzător calificării profesionale însușite, precum și obligația aplicării standardelor terapeutice, stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel național, sau, în lipsa acestora, standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialității respective.

Astfel, în exercitarea actului medical, inculpata Duță Elena-Mihaiela trebuia să acționeze în interesul pacientului și să îi acorde o asistență medicală efectivă, ceea ce presupunea să efectueze, în primul rând, o evaluare corectă a stării jucătorului, în scopul de a elimina din mai multe afecțiuni posibile care ar fi putut constitui cauze ale căderii pe teren pe cele care puteau genera, într-un termen foarte scurt, un pericol asupra vieții acestuia (cum este stopul cardio-respirator).

Totodată, inculpata trebuia s ă își exercite profesia de medic corespunzător calificării profesionale însușite, respectiv aceea de medic specialist în medicina de urgență, ceea ce presupune că în exercitarea profesiei inculpata trebuia să aplice procedurile și standardele terapeutice proprii specializării urmate, iar recunoașterea unui pacient cu potențial de agravare se încadrează în competențele unui medic cu această specializare. De asemenea, calificarea profesională însușită presupune atât competențe în acordarea asistenței de urgență unui pacient critic în faza prespitalicească, cât și cunoștințe în ceea ce privește resuscitarea cardio-pulmonară – suportul vital de bază și avansat, pe care inculpata nu le-a aplicat în cazul pacientului Ekeng Patrick, încălcând inclusiv obligația de diligență izvorâtă din asumarea în mod voluntar a profesiei de medic.

Față de considerentele expuse, instanța apreciază ca neîntemeiată solicitarea formulată de apărare, de achitare a inculpatei pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală având în vedere lipsa dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul profesiei de medic.

În ceea ce privește legătura de cauzalitate, instanța reține că inacțiunea inculpatei s-a atașat ca o condiție cauzei principale – starea maladivă a victimei, generată de afecțiunile cardiace preexistente și a înlesnit producerea rezultatului socialmente periculos (urmarea imediată) – decesul. Întrucât în speță o conduită terapeutică corectă avea tocmai rolul de a încerca să întrerupă evoluția stării de boală către deces, fără ca succesul unei astfel de conduite să fie garantat, omisiunea imputată inculpatei în activitatea de evaluare a stării pacientului și, ulterior, în ceea ce privește efectuarea manevrelor de resuscitare în momentul obiectivării unui pericol vital (intrarea pacientului în fibrilație ventriculară) a determinat, în opinia instanței, scăderea șanselor de supraviețuire a victimei, chiar dacă este de necontestat faptul că acestea erau reduse pe fondul afecțiunilor preexistente.

(…)

Instanța mai reține că prin inacțiunea sa, inculpata a agravat un risc preexistent, având în vedere că din probatoriul administrat a rezultat nu numai că lipsa manevrelor de resuscitare scade șansele de supraviețuire ale pacientului, ci și faptul că acestea i-au fost diminuate de starea prelungită hipoxică în care a fost dus la Spitalul Floreasca, cauzată de lipsa manevrelor de resuscitare, iar nu de patologiile preexistente. Așadar, apărările în sensul că decizia inculpatei de a transporta pacientul la unitatea de primiri urgențe unde existau toate resursele necesare unui act medical complet poate fi încadrată ca fiind un risc permis sunt neîntemeiate în opinia instanței, câtă vreme întârzierea în aplicarea manevrelor de resuscitare a determinat modificări interne în organismul pacientului (acidoza marcată, consecință a lipsei prelungite de oxigen la nivel celular, cauzată de lipsa manevrelor de resuscitare) care i-au diminuat acestuia șansele de a mai putea fi resuscitat.

(…)

În consecință, în temeiul art. 396 alin. 2 C.proc.pen., constatând că sunt întrunite condițiile răspunderii penale a inculpatei Duță Elena-Mihaela și că fapta reținută în sarcina sa constituie infracțiune, instanța va dispune condamnarea acesteia la o pedeapsă cu închisoarea, ce urmează a fi individualizată între limitele de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare din partea specială a Codului penal, astfel cum aceste limite vor fi reduse cu 1/3 ca efect al reținerii circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. 2 lit. b) C.pen.

În opinia instanței, reținerea circumstanței atenuante judiciare este justificată de starea de sănătate preexistentă a pacientului, având în vedere că Ekeng Patrick suferea de afecțiuni care impuneau interdicția practicării sportului de performanță, care au condus la o evoluție defavorabilă a stării acestuia într-un timp extrem de redus și de care nu se poate face abstracție la stabilirea lanțului cauzal care a condus la decesul victimei, alături de inacțiunea inculpatei.

Deși din actele medico-legale efectuate în cauză nu rezultă că decesul victimei ar fi avut loc indiferent de intervenția unui medic, ceea ce atrage răspunderea penală a inculpatei, probatoriul administrat atestă existența unor șanse de supraviețuire reduse având în vedere patologiile cardiace preexistente, împrejurare pe care instanța o apreciază ca fiind de natură să diminueze gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpată.

La individualizarea pedepsei, instanța are în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, sens în care reține că inculpata a săvârșit fapta pe fondul unui comportament profesional inferior unor standarde de competență și de cunoaștere specifice profesiei asumate în mod voluntar, aceea de medic specialist în medicina de urgență, față de un pacient asupra căruia plana un pericol vital, pe care avea obligația și pregătirea necesară pentru a-l identifica cel puțin în momentul obiectivării fibrilației ventriculare pe monitorul defibrilatorului, rămânând însă în pasivitate în pofida calității de debitor al unei obligații de mijloace, în virtutea căreia trebuia să depună toate diligențele necesare pentru a-i acorda pacientului o asistență medicală efectivă.

Este de subliniat faptul că medicul nu are față de pacient obligația de rezultat, fiind evident că pot exista cazuri în care, cu toate manevrele terapeutice, posibilitățile de salvare a pacientului să fie reduse ori inexistente, însă având în vedere că în privința inculpatei nu se reține efectuarea unei acțiuni în sens material, aceasta nu poate fi exonerată de răspundere speculând asupra șanselor reale de supraviețuire pe care le avea sau nu victima. Cu toate acestea, instanța are în vedere la individualizarea pedepsei faptul că inculpata s-a aflat în situația de a interveni în regim de urgență pentru a trata un caz medical nedocumentat, pacientul fiind sportiv de performanță, ceea ce conducea la prezumția unei stări bune de sănătate, patologiile cardiace severe preexistente ale acestuia și care, în mod cert, au condus la o evoluție defavorabilă într-un timp extrem de redus, nefiind cunoscute de către inculpată.

Instanța mai are în vedere că fapta inculpatei a înlesnit producerea rezultatului socialmente periculos – decesul unei persoane, forma de vinovăție cu care inculpata a săvârșit infracțiunea – culpa fără prevedere, precum și circumstanțele personale ale inculpatei – în vârstă de 37 de ani, cu studii superioare, necunoscută cu antecedente penale.

În considerarea celor expuse anterior, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 C.pen., instanța urmează a dispune condamnarea inculpatei Duță Elena-Mihaela la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (între limitele de pedeapsă de la 1 an și 4 luni la 5 ani și 3 luni închisoare, prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplic. art. 76 alin. 1 C.pen. ).

Analizând solicitarea reprezentantului Ministerului Public, de aplicare a pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C.pen., instanța apreciază că față de persoana inculpatei, această pedeapsă nu este necesară la acest moment, represiunea rezultată din aplicarea pedepsei principale fiind suficientă pentru ca inculpata să înțeleagă consecințele faptei sale.

În ceea ce privește solicitarea reprezentantului Ministerului Public, de aplicare a pedepsei complementare constând în interzicerea dreptului de a exercita profesia de medic, prev. de art. 66 lit. g) C.pen., pe o durată de 5 ani, instanța reține că interzicerea acestui drept cu titlu de pedeapsă complementară presupune ca inculpata să se fi folosit de profesia de medic pentru săvârșirea infracțiunii, astfel cum rezultă din reglementarea legală. În opinia instanței, sintagma “a se folosi” presupune un element intențional, or, în speță, inculpata răspunde penal pentru o infracțiune săvârșită din culpă, motiv pentru care aplicarea pedepsei complementare cu acest conținut ar fi nelegală. Mai mult decât atât, pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. g) C.pen. are drept finalitate sancționarea nedemnității unei persoane de a exercita o anumită profesie, nefiind cazul inculpatei în sarcina căreia s-a reținut comiterea unei infracțiuni cu forma de vinovăție a culpei fără prevedere, motiv pentru care nu se poate vorbi despre nedemnitate, ci, eventual, despre o incapacitate.

Analizând din oficiu necesitatea luării măsurii de siguranță a interzicerii exercitării profesiei de medic, prev. de art. 111 C.pen., instanța are în vedere persoana inculpatei și durata de timp scursă de la data săvârșirii faptei și până în prezent (4 ani), împrejurările concrete în care inculpata a săvârșit fapta, afecțiunile preexistente ale victimei pe fondul cărora riscul de deces era crescut chiar și în situația unei conduite medicale adecvate a inculpatei, faptul că nu sunt cunoscute alte abateri de la buna practică medicală în ceea ce o privește pe aceasta, precum și împrejurarea că inculpata s-a orientat către o altă specializare, pe care o urmează în prezent – expertiza medicală a capacității de muncă (potrivit adeverinței depuse la dosarul cauzei la termenul din data de 27.05.2020) și în cadrul căreia va profesa. Pentru aceste considerente, instanța apreciază că nu se impune interzicerea exercitării profesiei de medic nici cu titlu de măsură de siguranță.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, ținând seama de gradul de pericol social al faptei, durata de timp scursă de la data săvârșirii faptei și până la data pronunțării hotărârii, circumstanțele personale ale inculpatei (în vârstă de 37 de ani, suferind de o afecțiune autoimună, cu un copil minor în întreținere), pregătirea și gradul de inserție socială a acesteia (necunoscută cu antecedente penale ori cu alte abateri de la buna practică medicală), ținând cont și de acordul său de a presta muncă în folosul comunității, potrivit art. 91 alin. 1 lit. c) C.pen., instanța reține că funcția pedepsei penale de mijloc de reeducare a persoanei condamnate și, de asemenea, scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni vor putea fi atinse chiar și fără privarea de libertate a inculpatei.

Pentru aceste motive, în baza art. 91 alin. 1 C.pen., instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 92 alin. 1 C.pen., ce se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

(…)

Pe latura civilă, instanța a acordat despăgubiri materiale și morale către familia fotbalistului în cuantum de peste 200.000 de euro.

La data de 22 februarie 2021, Curtea de Apel București a dispus următoarele:

Solutia pe scurt:

DP.190/A/

,,În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, apelanta-inculpată Duţă Elena Mihaiela, apelantele-părţi responsabile civilmente SC Puls Medica SRL şi SC Carpatica Asig. SA prin lichidator judiciar CITR Filiala Cluj, apelanţii-părţi civile Ekeng Ekeng Jacques Albert, Ngo Ebga Monique Chantal, Ekeng Elise Florette, Ekeng Catherine Diane, Ngo Tcheby Ebga Celine Reine prin reprezentant legal Ngo Ebga Epse Ekeng Celine Marie, Assany Omar Thalyann Tiana Ibrahim Vichy Anselme, prin reprezentant legal Assany Omar Samira, împotriva sentinţei penale nr. 193 din data de 4.06.2020 a Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti – Secţia Penală.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod proc. pen. admite apelurile formulate de apelanţii-părţi civile Ngo Ebga Epse Ekeng Celine Marie, Natalie Mindjae Enouga, Kim Anaia Mendomo Ekeng Ekeng, prin reprezentant legal Natalie Mindjae Enouga, şi Patrick Claude Ekeng Ekeng, prin reprezentant legal Natalie Mindjae Enouga, împotriva sentinţei penale nr. 193 din data de 4.06.2020 a Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti – Secţia Penală. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând, dispune următoarele: Majorează suma stabilită cu titlu de daune morale pentru apelanta-parte civilă Ngo Ebga Epse Ekeng Celine Marie, de la 20.000 euro la 40.000 euro.

În baza art. 397 alin. 1 Cod proc. pen. rap. la art. 20 alin. 1 şi 4 Cod proc. pen. respinge cererea privind acordarea de despăgubiri materiale, formulată de Kim Anaia Mendomo Ekeng Ekeng, prin reprezentant legal Natalie Mindjae Enouga, şi Patrick Claude Ekeng Ekeng, prin reprezentant legal Natalie Mindjae Enouga, ca inadmisibilă.

În baza art. 397 alin. 1 Cod proc. pen. rap. la art. 20 alin. 1 şi 4 Cod proc. pen. respinge cererea privind acordarea de despăgubiri materiale în cuantum de 655.200 euro, formulată de Natalie Mindjae Enouga, ca inadmisibilă.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă apelanta-inculpată Duţă Elena Mihaiela, apelantele-părţi responsabile civilmente SC Puls Medica SRL şi SC Carpatica Asig. SA prin lichidator judiciar CITR Filiala Cluj, apelanţii-părţi civile Ekeng Ekeng Jacques Albert, Ngo Ebga Monique Chantal, Ekeng Elise Florette, Ekeng Catherine Diane, Ngo Tcheby Ebga Celine Reine prin reprezentant legal Ngo Ebga Epse Ekeng Celine Marie, Assany Omar Thalyann Tiana Ibrahim Vichy Anselme, prin reprezentant legal Assany Omar Samira, la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, data de 22.02.2021.”

Comments

comentarii