O cântăreață de muzică populară din Cluj a primit o amendă judiciară de 1.000 de lei pentru că a recuzat un tânăr magistrat de la Judecătoria Cluj-Napoca. Judecătorul care a judecat cererea de recuzare a considerat că aceasta a fost introdusă cu rea-credință. Cântăreața Crucița Cistelecan este inculpată pentru că l-ar fi lovit pe fostul concubin.

Cântăreața Crucița Cistelecan, pe numele real Corșeu, a primit amenda judiciară după ce l-a recuzat pe judecătorul de cameră preliminară din dosarul penal în care aceasta este trimisă în judecată pentru lovire. Mai exact, este acuzată că l-ar fi lovit cu pumnii pe fostul concubin, Ionel Marcel Bălan, în septembrie 2016, pe holul Clinicii de Ortopedie.

Crucița Cistelecan a invocat în cererea de recuzare lipsa de obiectivitate a judecătorului, despre care a susținut că a fost procuror.

Soluția pe scurt: ”Respinge, ca neîntemeiată, cererea de recuzare a judecătorului de cameră preliminară Ionuţ Borlan , formulată de către inculpata Corșeu Crucița, în dosarul nr. 14924/211/2018al Judecătoriei Cluj-Napoca. Definitivă cu privire la cererea de recuzare.

În baza art. 283 al. 4 lit. n) C.p.p. dispune aplicarea unei amenzi judiciare în cuantum de 1000 de lei petentei Corșeu Crucița pentru săvârşirea abaterii judiciare prev. de art. 283 al. 4 lit. n) C.p.p. Cu drept de reexaminare în termen de 10 zile de la data comunicării în ceea ce priveşte amenda.”

”Adică eu nu am dreptul al liberă exprimare?”, a comentat acuzata, care susține că este nevinovată în ce privește lovirea fostului concubin și că totul este o înscenare a acestuia.

”Deliberând asupra cererii de recuzare a d-nului judecător Ionuţ Borlan, judecătorul reţine următoarele :

Cererea de recuzare nu a fost întemeiată în drept.

În motivarea acesteia se aduc critici cu privire la desfăşurarea urmării penale , fără nicio legătură cu vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 C.p.p.

În acelaşi timp , prin cerere se susţine că judecătorul ar fi avut calitatea de procuror încadrul parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, fără a se indica dacă a efectuat acte de urmărire penală sau a participat la orice procedură desfăşurată în faţa unui judecător sau a unei instanţe de judecată şi se apreciază că există dubii serioase cu privire la obiectivitatea sa în cauză.

Examinând cererea formulată de către inculpată, judecătorul de cameră preliminară apreciază cererea ca fiind vădit neîntemeiată şi formulată cu rea credinţă.

Potrivit art. 67 C.p.p. raportat la art. 64 C.p.p. cererea de recuzare poate fi formulată de părţi de îndată ce au aflat de existenţa cazului de incompatibilitate , cazurile de incompatibilitate fiind prevăzute expres şi limitativ de art. 64 C.p.p.

Potrivit art. 67 al. 4 C.p.p. Cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat şi a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea de recuzare formulată oral se consemnează într- un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă.

Potrivit art. 64 al. 1 lit. e) şi lit. f) C.p.p. (1) Judecătorul este incompatibil dacă: e) aefectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la oriceprocedură desfăşurată în faţa unui judecător sau a unei instanţe de judecată; f) există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată.

Judecătorul nu poate reţine incidenţa dispoziţiilor art. 64 al. 1 lit. e) sau f) C.p.p. deoarece pe de o parte din dosarul de urmărire penală nu rezultă că judecătorul Ionuţ Borlan ar fi avut calitatea de procuror sau de de organ de urmărire în cauză, lucru ce ar fi putut fi constatat şi de către inculpată, printr-o simplă lecturare a dosarului de urmărire penală.

Mai mult decât atât , dintr-o simplă verificare a rezultat că judecătorul Ionuţ Borlan nu a deţinut niciodată funcţia de procuror , aşa cum susţine inculpata.

Cu privire la lipsa de obiectivitate a judecătorului vom reţine că şi această susţinere este lipsită de orice temei.

Astfel, inculpata, prin cererea de recuzare a făcut acestă susţinere fără să indice pe ce se bazează şi care sunt elementele de fapt pe care îşi întemeiază cererea , astfel încât judecătorul investit cu soluţionarea cererii de recuzare este nevoit să reţină reaua credinţă a inculpatei în formularea cererii de recuzare, atât timp cât inculpata a investit instanţa cu o cerere fără niciuntemei.

În acelaşi timp , judecătorul reţine că părţile au o serie de drepturi procesuale, printre care şi dreptul de a formula o cerere de recuzare, atunci când apreciază că există unul dintre cazurile de incompatibilitate , prev. de art. 64 C.p.p., dar exercitarea acestor drepturi procesuale trebuie făcută cu bună credinţă, exercitarea acestui drept cu rea-credinţă constituind abuz de drept , prev. de art. 283 al. 4 lit. n) şi constituind o abatere judiciare ce trebuie să fie sancţionată.

Astfel, reţinând că inculpata a formulat o cerere de recuzare a judecătorului Ionuţ Borlan fără niciun temei , va constata că aceasta şi-a exercitat dreptul procesul cu rea-credinţă , motivpentru care va dispune aplicarea unei amenzi judiciare în cuantum de 1000 lei , amendă proporţională cu gravitatea faptei şi care este în măsură să îi atragă atenţia inculpatei că drepturile procesule trebuie exercitate cu bună credinţă.”

Ionuț Borlan a fost numit judecător definitiv în ianuarie 2017 și a avut media 9,735 la examenul de capacitate.