fbpx

Baroul Cluj desființează proiectul Avocatul specializat: ”Este inoportun și prezintă deficiențe de conținut”

Baroul Cluj spune NU specializării avocaților. Consiliul Baroului, după un sondaj în rândul avocaților clujeni, a transmis către UNBR că se opune proiectului de completare a Statutului profesiei de avocat cu capitolul ”Avocatul specializat”. Punctul de vedere transmis de Baroul Cluj este tranșant și argumentat, exprimând, în esență că proiectul avocatului specializat este inoportun la acest moment. Consiliul Baroului arată că ar fi mai oportună reglementarea publicității avocaților, în acord cu noile realități sociale.

”În justificarea unor beneficii de ordin financiar, de care s-ar bucura avocații care dețin titlul de avocat specializat, sunt invocate studii efectuate în țările care aplică acest sistem (fiind date spre exemplificare Germania și Franța). Această referire nu include însă nici un fel de trimitere la studiile avute în vedere de către inițiatori prin indicarea acestora astfel încât informația să poată fi verificată. Totodată, se omite a se avea în vedere și a se analiza diferențele dintre sistemele de drept existente în alte țări, chiar și din punctul de vedere al organizării profesiei de avocat în raport cu sistemul nostru de drept, precum și marile discrepanțe de ordin economico-social care diferențiază România de statele la care s-a facut referire.

Proiectul a fost elaborat fără a avea la bază o analiză a situației reale a avocaturii din România la ora actuală, știut fiind că ne confruntăm cu o tendință de pauperizare în rândul avocaților, tendință care a existat și în ultimii ani, fiind însă drastic agravată în prezent de impactul pandemiei cauzate de virusul SARS-COV 2.

În aceste condiții, creșterea semnificativă a veniturilor pentru avocații care dobândesc titlul de avocat specializat apare ca o simplă afirmație, fără o bază factuală.

Este deopotrivă discutabilă garanția de care s-ar bucura justițiabilii apelând la un avocat specializat în condițiile în care majoritatea covârșitoare a acestora realizează că au o problemă de ordin juridic, dar fără a avea noțiunile de drept necesare pentru încadrarea acesteia într-o anume ramură de drept specializare (mai ales specializare de nișă) în raport de care să-și aleagă avocatul. Per a cantrario, avocatul este cel care, analizând situația, dă încadrarea juridică a speței, apreciind dacă domeniul său de practică perrnite sau nu acordarea asistenței juridice clientului respectiv.

Observăm și faptul că modificarea statutară propusă nu prevede în ce modalitate își va putea prezenta domeniul de practică avocatul care nu va deține o specializare în domeniul respectiv, dar care totuși profesează în acel domeniu, câtă vreme specializarea este facultativă.

Semnalăm deopotrivă inexistența unui studiu de impact de natură genereze concluzii bazate pe date reale cu privire la efectele pe termen scurt și pe termen mediu și lung ale adoptării unei astfel de modificări a Statutului profesiei de avocat.

Apreciem că asigurarea unei modalități etice de publicitate a abilităților avocatului este un deziderat care se poate îndeplini la acest moment printr-o reglementare legală a publicității permise, în acord cu noile realități sociale și cu evoluția tehnologiei, urmată de sancționarea disciplinară a celor care încalcă legea și statutul.

Menționăm ca Baroul Cluj a înaintat Consiliului UNBR o serie de propuneri de modificare a Legii nr. 51/1995 și a Statutului profesiei de avocat șn ceea ce priveste publicitatea.

Dincolo de considerentele pentru care apreciem că, la acest moment, proiectul propus este inoportun, acesta prezintă și deficiențe de conținut”, se arată în adresa Baroului Cluj, în care sunt sintetizate aceste deficiențe.

Punctul de vedere, semnat de decanul Flavia Maier, se încheie cu îndemnul către organele de conducere ale profesiei să se ocupe de probleme stringente:

”Concluzionând, acceptăm că un astfel de proiect privind specializarea avocatului poate fi util profesiei în viitor (având la bază un studiu de impact și o reglementare riguroasă, adaptată specificului avocaturii din România), însă credem că la momentul actual atenția organelor de conducere ale profesiei trebuie să se îndrepte spre soluționarea altor probleme stringente, respectiv spre căutarea unor soluții imediate care să conducă la depășirea impasului în care se află profesia noastră”,

Puntul de vedere complet AICI

Comments

comentarii

Lasă un răspuns