Vicepreședintele UNBR a vorbit la Cluj despre posibilitatea elaborării unui cod deontologic comun al avocaților și judecătorilor. Aceștia au dezbătut zece ore despre disensiuni, puncte comune și limitele relației dintre ei.
CLUJUST.ro vă prezintă extrase din discursurile avocaților și judecătorilor prezenți, în 16 ianuarie, la conferința organizată de CSM, UNBR, INPPA, reprezentantul României în CCJE și Curțile de Apel din Nord-Vest, ce a avut ca temă principală ”drepturile și obligațiile deontologice ale judecătorilor și avocaților”. Conferința de la Cluj face parte dintr-o serie de astfel de evenimente organizate în mai multe orașe, în baza Avizului 16 din 2013 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) privind relațiile dintre judecători și avocați. DESCARCĂ AICI Avizul 16-2013 CCJE
Reprezentantul Râniei în CCJE, judecător Rodica Aida Popa de la Înalta Curte a lansat punctele de dialog: ”Este realist un cod deontologic comun judecători- avocați? Sunt realiste calendarele interinstituționale în judecarea cauzelor penale? Este oportună o pregătire continuă interprofesională în cadrul formării continue ale celor două profesii? Și care sunt modalitățile de realizare?”
Avocat Dan Oancea, vicepreședinte Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR): ”Așa cum conlucrează în viața de zi cu zi, cele două profesii, în mod natural, au și asperități pentru că ele sunt reprezentate de oameni, oamenii sunt diferiți, au sensibilități, au susceptibilități, au nemulțumiri și, din păcate, unele dintre acestea sunt potențate de faptul că unii și alții nu se cunosc suficient de bine reciproc. Ca în orice relație apropiată, deseori neînțelegerile și tensiunile intervin pe un fond de necunoaștere. Explicabile până la un punct, dar nu trebuie acceptată ca o situație de fapt. Numai cunoscându-ne, înțelegând și unul și altul dificultățile cu care fiecare se confruntă în exercitarea profesiei sale, vom putea să înțelegem și care sunt limitele în care în mod natural raporturile de lucru trebuie să se desfășoare. Sigur că există, și practica ne-a demonstrat-o, în viața reală suficiente motive ca să fii nemulțumit. Prin aceste conferințe încercăm să prezentăm problemele pe care le resimțim în interacțiunea dintre cele două profesii. Măsurat, cu tact, dar obiectiv, rece și analitic, să ne prezentăm și să căutăm împreună soluții. Am avut în cele patru conferințe anterioare surpriza să constatăm cât de bine reușim să ne înțelegem, cât de bine reușim să căutăm și să găsim soluții, astfel încât pe viitor aspecte nemuțumitoare să nu mai apară.
Toate aceste conferințe au un scop bine definit: Să vedem la finalul lor dacă este sau nu utilă elaborarea unui cod uniform deontologic pentru cele două profesii, judecători și avocați. Sigur că acest cod, acest set de reguli, dacă se va ajunge la concluzia că este necesar, el se va mișca, evident, tot într-un plan moral. Dar ar fi rezultanta unor discuții aplicate în care cei care și-au exprimat în mod deschis nemulțumurile, neliniștile, preocupările, au știut să și găsească soluțiile, ținând cont că toți suntem oameni, toți putem greși, poate să fim mai impetuoși la un moment dat, să fim mai grăbiți în interpretări. În orice caz, ideea e de-a ne cunoaște, de a ne înțelege. Pentru că este foarte ușor să protestezi, inclusiv la refuzul prestării activității profesionale. Dar este aceasta o soluție? Nu cumva ea trebuie să fie ultima din căile posibile de rezolvare a unor probleme? Sigur că au rostul lor, dar nu cred că trebuie privite ca prima soluție, ci doar atunci când nu mai există soluții.” Dan Oancea a spus că UNBR intenționează să demareze conferințe similare cu procurorii.
AICI puteți citi mesajul membrului CSM, judecător Horațius Dumbravă.
Judecător Denisa Băldean, președintele Curții de Apel Cluj: ”Pentru Cluj nu este o noutate această colaborare și acest program de pregătire comun între judecători și avocați. Au început în perioada în care domna avocat Gidro era decanul Baroului Cluj printr-o conferință care s-a bucurat de un real succes, care a abordat tema codului civil, în 2011. Continuă și sub actuala conducere a Baroului Cluj, cu domnul decan Mircea Pop, cu teme care au vizat aspecte de drept penal, cu faptul că sunt invitați judecători și procurori chiar, de la nivelul Curții de Apel Cluj la programul de formare profesională al avocaților. Și zic eu și aceasta este o experiență care poate fi fructificată la nivelul altor Curți de Apel. Prin urmare avem o experință în această materie, vă îndemnăm să o urmați pentru că ea duce la întărirea relațiilor între judecători și avocați și la punctarea a ceea ce este comun și problematic în activitatea noastră de înfăptuire a Justiției. (…) În ceea ce mă privește, această relaționare între judecători și avocați în cadrul unui proces a fost prea mult timp ignorată. Aspectelor deontologice li s-au acordat atenție atunci când ele au căpătat note critice și s-a intervenit punctual pentru a fi rezolvate. Cred că este momentul și acest gen de conferințe deschide calea către a construi relații autentice între judecători și avocați, care este de natură a ne ajuta pe noi toți și de a ajuta în cele din urmă omul care apare în fața noastră pentru a-și ocroti dreptul. Relații autentice construite pe încredere care să înlăture suspiciunile care planează atât asupra profesiei noastre de judecător, cât și a celei de avocat și cu atât mai mult asupra relaționării între judecători și avocați. Relații care să ne ofere posibilitatea unui schimb mai direct și util de informații, a unei bune colaborări viitoare și sper că aceasta este tendința și vom ajunge în momentul în care vom putea colabora în mod onest, autentic, profesional.”
Judecător Andrei Rus, președintele Curții de Apel Oradea: ”Aceste conferințe constituie practic pașii importanți pentru înțelegerea principiilor de etică ale fiecăreia din cele două profesii. Sper să ajungem într-adevăr la elaborarea unui ghid sau cod comun deontologic. În măsura în care se va realiza acest lucru, probabil că ne vom extinde și în ce-i privește pe colegii noștri procurori.
Marian Trușcă, director adjunct al Institutului Național al Magistraturii (INM): ”Pentru că de fiecare dată când în relațiile dintre judecători și avocați au apărut probleme, cum din câte știu s-a întâmplat nu demult la Cluj, unele critici se îndreaptă și către Institutul Național al Magistraturii, ca principal furnizor de formare inițială și continuă, dați-mi voie să vă ofer câteva informații despre activitățile pe care Institutul le-a dezvoltat în ultimii ani în spiritul acestui aviz (Avizul 16): în primul rând pe componenta de formare inițială, încă din 2012 auditorii de Justiție urmează un stagiu obligatoriu de o lună în cadrul formelor de exercitare a profesiei de avocat. Anul trecut au participat toți cei 201 auditori de Justiție din anul I, precum și 156 de avocați. Obiectivele generale ale acestui stagiu au fost: familiarizarea auditorilor de Justiție cu deontologia și realizarea profesiei de avocat; conștientizarea rolului avocatului precum și a imaginii de ansamblu a procesului de înfăptuire a actului de Justiție; identificarea bunelor practici specifice exercitării profesiei de avocat; aprofundarea procedurilor si metodologiilor de elaborare a actelor specifice profesiei de avocat. La final, stagiul a fost evaluat atât din perspectiva auditorilor, cât și din perspectiva avocaților implicați. Peste 85% din cei implicați au apreciat stagiul ca fiind bun și foarte bun.
În ceea ce privește formarea continuă, am deschis posibilitatea și pentru colegii avocați de a participa la conferințele și seminariile noastre organizate și impuse în programul de formare continuă. Există de asemenea un permanent schimb de formatori între INM și Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților (INPPA). V-am oferit aceste informații încercând să infirm acea opinie care tinde să capete o pondere tot mai mare atât în rândul colegilor magistrați mai cu experiență, dar și în rândul avocaților, în sensul că la INM se încearcă inducerea, direct sau indirect, a unui anumit tip de comportament al viitorilor magistrați. Nu este nimic mai fals, iar informațiile pe care vi le-am oferit susțin această afirmație. ”
Avocat Ioana Gidro Stanca, director INPPA Cluj: ”Din punct de vedere profesional, aproprierea dintre noi a început să se facă prin cele două instituții INM și INPPA. Noi am dorit, vorbesc în numele INPPA, am dorit această colaborare, o dorim și o vom continua căutând să găsim cât mai multe forme de colaborare pe plan profesional. Eu mă bucur probabil mai mult decât toți din această sală, în special avocați, de această schimbare de mentalitate. De ce? Pentru că din păcate pentru mine am o vechime pe care aș prefera să o am ca vârstă, mulți nu aveți vârsta egală cu vechimea mea în profesie (râde), am prins câțiva ani buni de tot, o perioadă în care relația dintre judecători și avocați era cu totul alta. O perioadă în care era o plăcere să intri în sala de dezbateri, o plăcere să asculți ceea ce se dezbătea în sală. Erau momente în care se și râdea în sală și momente de totală relaxare. Și am constatat treptat că această atmosferă a început să se schimbe și am ajuns la momente în care chiar și eu, după atâta experiență, care stau poate mai mult în Tribunal decât acasă, am ajuns să intru cu groază într-o sală de dezbateri, am ajuns să-mi fie teamă să formulez o cerere normală în fața unui judecător de teama unei reacții care să-mi declanșeze și mie o reacție nepotrivită. Pentru că din punctul meu de vedere aceasta este teama. Am destulă experiență ca să nu am alte temeri vizavi de situațiile pe care le întâlnesc într-o sală de judecată. Deci ceea ce vroiam să vă spun este că eu am termenul de comparație între ceea ce a fost, la ceea ce s-a ajuns în ultimii ani și vă asigur că în momentul în care vom reuși să avem o colaborare reală, efectivă, în momentul în care ne vom aprecia reciproc ca și profesioniști, vom schimba atmosfera în actul de justiție și bineînțeles că cel care va profita, înafară de noi evident, va fi cel care de fapt ne unește, respectiv omul pe care noi îl reprezentăm și căruia i se adresează actul de justiție. ”
Avocat Traian Briciu, director INPPA: ”Până la urmă ideea este de respect reciproc, căci de aici decurg toate. Există două feluri de respect: există respectul instituțional și respectul inter-uman. Primul se bazează pe respectul avocaților pentru magistratură și a magistraturii pentru avocați și a ambelor profesii pentru Justiție. Al doilea se bazează pe încrederea unui anumit judecător în capacitățile unui anumit avocat și invers. Noi de fapt trebuie să căutăm respectul instituțional, pentru că respectul inter-personal va exista tot timpul. Orice avocat care face o pledoarie foarte bună și nu numai una, în mod obișnuit face apărări bune, va fi cu siguranță apreciat de judecători. La fel un judecător cunoscut că face lucruri în binele Justiției, cu siguranță că puțini avocați își vor permite să îi calce autoritatea. Problema cu respectul instituțional este că trebuie să intervină chiar și când respectul inter-personal nu s-ar justifica. Adică cu alte cuvinte chiar și când un avocat, întâmplător, în ziua respectivă are o prestație jenantă și e posibil să fie așa. Și eu fiind la bară am văzut prestații jenante, judecătorul nu trebuie să arate în atitudinea lui că-l disprețuiește pe acel avocat pentru că va disprețui profesia. La fel invers: avocatul chiar dacă vede că un judecător are o prestație jenantă, am văzut și din acestea suficient de multe, nici el nu trebuie să calce autoritatea de ședință a acelui judecător bazându-se că în cazul acelor acte de procedură există semne vădite de lipsă de profesionalism.”
Doi profesioniști ai Dreptului Penal, avocatul Călin Budișan și judecătorul Valentin Chitidean, au avut prezentări interesante în care au făcut legătura între deontologia profesională și prezumția de nevinovăție a inculpatului, respectiv infracțiunea de obstrucționare a Justiției. Mai jos aveți fragmente din lucrările lor.
Avocatul Călin Budișan, prodecanul Baroului Cluj: ”Cred că în timp aceste conferințe vor produce efectul scontat, dar nu cred că pe termen scurt și atâta timp cât, din păcate, locurile sunt limitate și fără posibilitatea de a participa într-un număr mai mare, atât avocații cât și judecătorii. Trecând la tematica pregătită de mine – prezumția de nevinovăție și aspecte deontologice – apreciez că toți participanții la justiție, judecători, procurori, organe de cercetare penală, avocați pot aduce atingere prezumției de nevinovăție a celui acuzat, situație în care aceste persoane s-ar putea găsi în situația de a încălca normele de deontologie profesională.
Din punctul meu de vedere, obligațiile din codul deontologic al magistraților reprezintă adevărate garanții ale respectării prezumției de nevinovăție a celui acuzat. În ceea ce privește situația avocaților, aceștia pot deveni subiecție pasivi ai unei acțiuni disciplinare în situația încălcării normelor de deontologie profesională, cum ar fi obligația păstrării secretului profesional și confictul de interese. Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informațiilor încredințate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoașterea de către avocat a cauzelor vechiului său client ar favoriza pe noul client în mod nejustificat. Încălcarea acestor obligații ne natură deontologică de către avocat pot afecta în anumite situații sau pot reprezenta o ingerință în dreptul acuzatului de a beneficia de prezumția de nevinovăție. În concluzie, atât obligațiile deontologice impuse magistraților, cât și cele impuse avocaților reprezintă adevărate garanții în ceea ce privește respectarea prezumției de nevinovăție a celui acuzat”.
Judecător Valentin Chitidean, Secția Penală a Curții de Apel Cluj: ”Atunci când este oportun, pregătirea comună a judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor pe teme de interes comun poate contribui la realizarea unei justiţii de cea mai înaltă calitate. Discutarea aspectelor deontologice ridicate de incriminarea faptei de obstrucţionarea justiţiei, prevăzute de art. 271 din noul Cod penal constituie o temă comună, fiindcă implică în cea mai înaltă măsură aspectele deontologice specifice profesiilor juridice implicate în împlinirea justiţiei. Fiecare profesie juridică are un set distinct de principii deontologice, deci se ridică în mod firesc întrebarea dacă profesiile implicate percep că aspectele deontologice ridicate de incriminarea obstrucţionării justiţiei sunt proprii fiecărei funcţii sau sunt comune, astfel încât o abordare a acestei teme trebuie să vizeze în mod necesar facilitarea răspunsului la această întrebare. Importanţa clarificării rezidă în măsura cooperării dintre judecători şi avocaţi pentru a răspunde nevoilor părţilor, astfel cum se menţionează în punctul III.17 al Avizului nr. 16.
Aspectele deontologice vizate se desprind din analiza infracţiunii de obstrucţionare a justiţiei, prevăzută de art. 217 C.pen. Acesta face parte din infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, reglementate distinct în Titlul IV al părţii speciale a Codului penal, astfel încât un prim aspect important reiese din sistematizarea diferită faţă de vechea reglementare în care erau reglementate în cadrul Titlului II referitor la „Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementat de lege”. După cum justificat s-a observat reglementarea într-un titlu distinct denotă acordarea importanţei cuvenite autorităţii judecătoreşti, care reprezintă una dintre cele trei puteri ale statului român şi nu doar o activitate de interes public.
În cazul special al infracţiunii de obstrucţionare a justiţiei, atunci când loialitatea avocatului faţă de client intră în conflict cu obligaţiile apărătorului de a respecta supremaţia legii – obligaţie comună magistratului – este necesar ca avocatul să discute în prealabil cu clientul său, explicându-i că nu-şi va încălca principiile. Ca atare, atunci când obligaţiile deontologice de apărător sunt împotriva intereselor clientului, conflictul trebuie tranşat în favoarea principiilor ce reglementează profesia de avocat, în final acesta păstrându-şi neştirbită reputaţia şi rolul de participant la înfăptuirea justiţiei, nu a injustiţiei.
Corelativ, judecătorului îi revine, în cazul particular în discuţie, de a fi imparţial şi de a-şi respecta neutralitatea, inclusiv prin aplicarea consecventă a principiului loialităţii administrării probelor;art. 101 alin 3 Cod procedură penală, interzice magistratului să provoace o persoană să săvârşească o faptă penală în scopul obţinerii unei probe, astfel cum s-ar întâmpla în situaţia în care ar solicita avocatului să-i pună la dispoziţie înscrisurile confidenţiale înmânate de către inculpat şi care îl incriminează pe acesta, deoarece apărătorul, ţinut fiind şi de exercitarea cu bună-credinţă a dreptului la apărare, astfel cum prevede art. 10 alin. 6 Cod procedură penală ar fi nevoit să refuze predarea înscrisurilor.”
Judecătoarea Carmen Domocoș, președintele Tribunalul Bihor, a vorbit despre o posibilă comisie nouă pentru judecători: ”În ce privește aspectele deontologice, există la acest moment la nivel național o propunere de înființare a unor comisii de consultanță etică, formulată în cadrul unui proiect, cu argumente că scopul acestei comisii ar fi detensionarea morală a judecătorului și nu de a-l consilia pe teme juridice. Funcționarea unor asemenea comisii ar urma să se facă după cum urmează: orice judecător, indiferent dacă face parte din cadrul instanței respective, poate sesiza comisia de consultanță etică cu privire la aplicarea și interpretarea normelor morale ale prezentului cod deontologic. În termen de 30 de zile de la sesizare va emite o recomandare scrisă motivată. Atât judecătorul care sesizează cât și membrii comisiei au obligativitatea de a păstra confidențialitatea informațiilor și lucrărilor referitoare la sesizare.”
Judecătoarea Rodica Aida Popa de la ÎCCJ, care este și reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), a pus în discuție forumurile online ale profesioniștilor din Justiție: ”Este bine că există. Problemele se dezvoltă în mediul virtual, dar ele trebuie cunoscute ulterior în întâlnirile profesionale. Atât întâlnirile clasice cât și aspectele informaționale virtuale sunt necesare a fi privire în mod complementar. Noi nu tindem spre o absolutizare a uneia sau alteia pentru că atunci înseamnă că vedem lucrurile în alb și negru. Or, lucrurile acestea trebuie văzute în paletă colorată pentru că ele se completează și ele sunt benefice atât timp cât problemele care se discută pe forumuri nu sunt numai critici, nu sunt numai aspecte concluzive, ci sunt însoțite de niște măsuri sau de niște modalități ulterior de comunicare. Adică organizăm o conferință, organizăm o masă rotundă, o modalitate transparentă în care se explică de ce am ajuns la problema respectivă în mediul virtual. Deci nu exclusivitate, ci complementaritate”, a spus judecătoarea Rodica Aida Popa.
Vă amintim că pe CLUJUST.ro există secțiunea FORUM și vă invităm să deschideți discuții interesante!
RECOMANDĂRI din avizul 16/2013 al CCJE:
CCJE reafirmă că „împărtășirea principiilor juridice şi a valorilor etice comune de către toţi profesioniştii implicaţi în procesul judiciar este esenţială pentru o bună administrare a justiţiei” şi formulează următoarele recomandări:
- CCJE recomandă ca statele să pună în aplicare dispoziţii procedurale adecvate care să definească activităţile judecătorilor şi avocaţilor şi care să ofere judecătorului puteri pentru a pune în practică în mod efectiv principiile procesului echitabil şi să împiedice manevrele nelegale de tergiversare ale părţilor. De asemenea, recomandă ca judecătorii, avocaţii şi justiţiabilii să fie consultaţi în procesul de redactare a acestor dispoziţii iar regulile procedurale să fie evaluate în mod periodic.
- CCJE sprijină schimbul internaţional de experienţă între judecători şi avocaţi în vederea dezvoltării unor „bune practici” în materie procedurală, luând în considerare totuşi diferitele tradiţii sociale şi juridice ale ţărilor în cauză.
- CCJE recomandă ca judecătorii să organizeze, în cadrul unor reguli pertinente de procedură, şedinţe de judecată cu privire la managementul de caz şi să stabilească, cu consultarea părţilor, calendare de procedură, de exemplu care să specifice etapele procedurale, să stabilească termene rezonabile şi adecvate şi să structureze modalitatea şi calendarul prezentării documentelor, a concluziilor orale ori a administrării probelor.
- CCJE recomandă dezvoltarea unor mijloace de comunicare între instanţe şi avocaţi. Judecătorii şi avocaţii trebuie să poată comunica cu privire la toate etapele procedurale. CCJE consideră că statele trebuie să pună în aplicare sisteme care să permită o comunicare prin mijloace informatice între instanţe şi avocaţi.
- Pentru a răspunde nevoilor părţilor, CCJE recomandă elaborarea unor instrumente de soluţionare amiabilă a litigiilor. Consideră că înţelegerea rolului judecătorilor, respectiv al avocaţilor, în cadrul soluţionării amiabile a unui litigiu prin conciliere sau mediere constituie un element esenţial pentru dezvoltarea acestei abordări şi că, în măsura în care este posibil, ar trebui să fie organizate sesiuni de formare comune cu privire la modurile de soluţionare alternativă.
- CCJE recomandă dezvoltarea unui dialog şi a unor schimburi între judecători şi avocaţi, la un nivel instituţional (atât naţional cât şi internaţional) cu privire la problema relaţiilor lor reciproce, cu respectarea în acelaşi timp a principiilor de etică ale avocaţilor şi ale judecătorilor. Acest dialog ar trebui să permită o înţelegere şi un respect reciproc cu privire la rolul fiecăruia, cu respectarea independenţei atât a judecătorilor cât şi a avocaţilor.
- CCJE consideră că, atunci când este cazul, o formare comună a judecătorilor şi a avocaţilor pe teme pe interes comun poate îmbunătăţi calitatea şi eficienţa procedurilor.
DESCARCĂ AICI Avizul 16-2013 CCJE