Un avocat, devenit celebru după ce a fost primul din țară care a învins taxa auto în 2007, a vorbit la Conferința de drept administrativ și fiscal din 27 februarie despre paralelisme între procedurile fiscale și penale îndreptate împotriva aceleiași persoane. Ce se întâmplă cu procedura fiscală în cazul în care se finalizează cea penală? Dar invers?
”Problemele apar în România în contextul în care există proceduri penale pendinte, aș spune eu din culpa exclusivă a parchetului. Cei care lucrăm în domeniu constatăm că sunt readuse la viață în momentul de față plângeri penale de prin 2009-2010-2011 care au stat, cred, în seiful special cu plângeri pe evaziune fiscală, de care nu s-a atins nimeni până în 2014 sau 2015. În majoritatea cazurilor, procedurile fiscale sunt deja finalizate! Fie cu anularea actelor administrativ fiscale, fie cu menținerea obligațiilor, fie cu respingerea în anumite faze incerte în care de pildă societatea și-a încetat existența și atunci procedura fiscală se oprește.”, a spus avocatul.
Acesta a mai identificat un factor ce a dus la proceduri paralele: ”Apar de asemenea paralelisme în cazuri în care proceduri penale și proceduri fiscale se derulează în paralel tocmai datorită faptului că există sesizări făcute haotic. În momentul de față toată lumea sesizează pe toată lumea și toate ajung la parchet, finalmente. Fie că e vorba de Direcția Antifraudă, de organele de inspecție fiscală, de organele care fac verificări în ce privește fondurile europene. Avem o bună parte din proceduri care pornesc în paralel sau la un moment dat devin paralele. Vom reține în context că nu există o dispoziție potrivit căreia în cursul urmăririi penale sau în cursul inspecției fiscale, una dintre proceduri să fie oprită automat, astfel încât să se poată derula cealaltă procedură. Articolul 108 din codul de procedură fiscală permite echipei de inspecție să sesizeze parchetul atunci când constată că există indicii ale săvârșirii unei infracțiuni, articolul 214 alin.1 liteta a din codul de proceduă fiscală permite suspendarea contestației atunci când ar fi necesat datorită faptului că există o procedură penală, iar potrivit lui 233 indice 1 din codul de procedură fiscală întotdeauna organele penale pot solicita organelor fiscale să facă verificări în cursul urmăririi penale. 233 indice 1 a devenit istorie de când la nivelul parchetelor au apărut celebrii specialiști care se ocupă de aceste probleme și reglează ei înșiși, câteodată din birou și fără a vedea vreun act sau vreun contribuabil, toate obligațiile de natură fiscală.”
Avocatul a vorbit și în raport cu noul cod de procedură penală. ”Vechiul Cod menționa că hotărârile instanței penale au întotdeauna autoritate în fața hotărârilor instanței civile. Noul cod de procedură penală păstrează acea structură cu o mică diferență, mai precis fraza a doua de la articolul 28 aliniatul 1. ” Instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite.” Pare să ne spună acest text că dacă au existat fapte identice sau similare și s-a pronunțat o soluție de achitare, s-a spus că nu există vinovați, nu există prejudiciu, organele fiscale ar putea totuși continua procedura și ar putea pentru aceeași stare de lucruri să aplice sancțiuni fiscale”, a precizat avocatul
Cazul în care procedura fiscală se încheie înaintea procedurii penale.
”Din punctul nostru de vedere, raportat la linia jurisprudenței europene, indiferent de rezultatul procedurii fiscale, procedura penală trebuie să se oprească pentru că altfel s-ar încălca articolul 4 din protocolul adițional nr.7 din Convenția europeană a Drepturilor Omului”, a spus avocatul.
ARTICOLUL 4 Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori
1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicţiile aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale acestui stat.
2. Dispoziţiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului, conform legii şi procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunţată.
3. Nicio derogare de la prezentul articol nu este îngăduită în temeiul articolului 15 din Convenţie.
Avocatul a propus o ”neutralizare” a unui articol din codul de procedură penală: ”Procedura penală continuă tocmai pentru că n-ai stins obligațiile de natură fiscală mai ales în situațiile în care o anumită societate este insolventă și radiată de la Registrul Comerțului. Moment în care parchetul, natural și fără vreo explicație, transferă toate atribuțiile în sarcina persoanelor care mai sunt în viață. Persoana juridică a murit și atunci persoanele fizice, dacă mai sunt în viață și pot răspunde penal, își văd transferată în sarcina lor întreaga sarcină fiscală. În acest context, soluția pe care o propun presupune neutralizarea articolului 28 alineatul 2 din noul cod de procedură penală prin aplicarea cu prioritate a dreptului european al drepturilor omului sau a dreptului european. E o soluție care va ridica probleme pentru că îi cerem judecătorului să facă această aplicare cu prioritate. Iar judecătorii noștri sunt mai degrabă formaliști. E foarte greu să convingi un judecător pe bază de principii chiar dacă acele principii sunt descrise în Constituție și sunt rare soluțiile în care ți se spune ”pe baza principiilor înlăturăm de la aplicare dreptul național”
Cod procedură penală. Articolul 28 (2) Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia