Acasă » SPECIALIȘTI » Un conferențiar de la Drept ”desființează” Legea construcțiilor: ”Arată ca Piața Mărăști”

Un conferențiar de la Drept ”desființează” Legea construcțiilor: ”Arată ca Piața Mărăști”

Conferențiarul Ovidiu Podaru, titular al cursurilor de drept administrativ la Facultatea de Drept a UBB, spune că celebra lege 50/1991 privind autorizarea construcțiilor arată pentru un jurist ca Piața Mărăști pentru un trecător: ”fiecare care a avut un interes a mai cârpit ceva”.

Avocatul Ovidiu Podaru a avut o expunere în cadrul Conferinței de drept administrativ, organizată de INPPA și Baroul Cluj în 27 februarie, despre contenciosul urbanismului, contenciosul autorizațiilor de construire și regulile de procedură de la articolele 12, respectiv 43 indice 2 din legea 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor, lege pe care a criticat-o dur.

Articolul 12
(1)Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizatiilor de construire sau de desfiintare poate fi ceruta, in conditiile legii, si de catre prefect, inclusiv la sesizarea expresa a organelor de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii.
(2)O data cu introducerea actiunii se pot solicita instantei judecatoresti suspendarea autorizatiei de construire sau desfiintare si oprirea executarii lucrarilor, pana la solutionarea pe fond a cauzei.

Articolul 432
(1)Orice persoana interesata, care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, potrivit legii, pentru a ataca autorizatia de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, dupa caz, emise de autoritatea administratiei publice locale competenta pentru investitiile prevazute la art. 431 alin. (1).
(2)Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, in termen de 30 de zile de la data aducerii la cunostinta publicului a autorizatiei de construire sau a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, dupa caz, persoanele prevazute la alin. (1) vor solicita autoritatii administratiei publice locale emitente revocarea actului, in tot sau in parte, daca acesta nu a produs efecte juridice.
(3)Procedura administrativa prealabila prevazuta la alin. (2) este scutita de taxa de timbru si trebuie sa fie echitabila, rapida si corecta.

”Prima întrebare: ce legătură are articolul 12 cu articolul 43 indice 2? Niciuna! În sensul că de ce nu sunt 12 și 13 sau 43 indice 2 și 43 indice 3? Când e vorba practic de niște reguli de procedură. Răspunsul este dat, din păcate, de incoerența cu care legiuitorul a cârpit această lege. Legea 50, dacă îmi permiteți o comparație plastică, arată pentru un jurist care studiază în domeniu cam cum arată pentru un trecător sau pentru un cumpărător Piața Mărăști. Adică, există un nucleu dur acolo pe care nu-l mai găsește nimeni și fiecare care a avut un interes a mai cârpit, a mai adăugat câte un etaj, câte o vitrină, câte o copertină până când s-a făcut acel monstru pe care îl vedeți astăzi. Dar de fapt n-are niciun fel de coerență interioară pentru că nu are o structură de rezistență unitară. Așa-i și legea asta! A fost republicată de mai multe ori și a fost adăugată de mai multe ori. Și atunci legiuitorul, ori de câte ori a considerat, poate ca o influență a jurisprudenței sau nu știu de ce, că mai trebuie adăugat pe ici pe colo câte ceva, a adăugat pe unde s-a putut cam ce s-a putut. Și atunci avem aceste texte care derogă într-un fel sau altul de la contenciosul administrativ clasic.”, a spus Podaru.

Potrivit avocatului, textele din Legea 50 nu au avut ecou în instanțe: ”Sigur că, vă mărturisesc asta, instanțele le-au cam ignorat aceste texte. Dar asta pentru că nici avocații n-au insistat pe ele, mai ales cei care aveau un interes să o facă. Așa cum spunea colegul Ciprian Păun, nu există comunicare, nu există o dezbatere a ideilor, o răspândire a soluțiilor și atunci dacă nu sunt invocate, de ce le-ar reține instanța din oficiu? Că nici măcar procedural nu trebuie să o facă”.

Legea construcțiilor vine cu reguli noi de procedură față de Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, care se completează cu prevederile codului de procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile.

Contenciosul urbanismului

Conferențiarul a definit conceptul de ”contencios al urbanismului” și a spus că ar fi nevoie de un Cod al urbanismului. ”Urbanismul nu cuprinde reguli juridice. Chiar dacă nu ar exista niciun fel de interdicție pentru cineva, nimeni n-o să-și construiască grajdul înaintea casei sau garajul la etajul 1 al vilei. Pentru că nu este util și complică viața. Până la urmă despre asta e vorba când vorbim de urbanism și noi l-am neglijat mult timp și acum se întoarce împotriva noastră. Practic urbanismul trebuie să fie totalitatea regulilor de orice fel care ne fac viața mai ușoară. Sigur, în general, indivizii în primul rând își urmăresc interesele personale. Și de aceea aceste reguli de bun simți devin reguli juridice. Adică se schimbă în interdicții și limite. Partea din urbanism care devine juridică formează evident dreptul urbanismului. Astăzi noi avem dreptul urbanismului și al construirii în două legi: Legea 350/2001 și Legea 50/1991. Din păcate nu avem un Cod al urbanismului și asta cred eu că e principala sursă pentru care suferim noi. Dar nu mi-am propus să vă vorbesc nici despre dreptul urbanismului, ci despre contenciosul urbanismului, adică totalitatea regulilor sau poate a particularităților care fac special, să-i spun așa, contenciosul administrativ în această materie a urbanismului”, le-a spus Podaru celor peste 200 de avocați prezenți la conferință.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina