fbpx
Acasă » SPECIALIȘTI » Argumentele judecătorului Andrea Chiș pentru obligativitatea încercării de mediere înainte de procese
Andrea Chiș (foto centru)

Argumentele judecătorului Andrea Chiș pentru obligativitatea încercării de mediere înainte de procese

Judecătorul Andrea Chiș de la secția civilă a Curții de Apel Cluj a ridicat ideea introducerii obligativității încercării de mediere a unui conflict înainte ca părțile să se adreseze Justiției, cu ocazia Conferinței ”Conflict Resolution Day” organizată de Institutul de Mediere, Negociere și Arbitraj pe tema malpraxisului. Amintim că a existat obligația de informare cu privire la mediere, care a fost declarată neconstituțională.

Judecătoarea Andrea Chiș a început prezentarea în fața medicilor și a mediatorilor prin a spune că magistratura și medicina sunt două profesiuni care se aseamănă, ambii profesioniști având în mâini soarta oamenilor.

”Eu cred suntem în aceeași situație nefericită când încercăm să aflăm adevărul pentru că avem niște mijloace limitate, cât ne lasă părțile să aflăm. Așa sunteți și dumneavoastră: cât spune pacientul, ca să poți să dai un diagnostic corect.

Poate că în cazul dumneavoastră lumea pleacă mulțumită, de la noi toată lumea pleacă nemulțumită căci și cel care câștigă procesul zice că putea să o facă mai devreme. Suntem tracasați în numeroase situații. Și împotriva noastră se depun plângeri la inspecția judiciară, dar suntem într-o situație mai fericită față de dumneavoastră căci nu putem fi acționați în judecată direct de justițiabil. El trebuie să se judece cu Statul și dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege se va îndrepta împotriva noastră.

Dumneavoastră sunteți obligați în multe situații să mergeți direct în proces și să vă apărați. Este o situație foarte neplăcută. Eu am avut o singură cauză personală și nu mi-a plăcut absolut deloc să stau de partea aceea a sălii.

Eu sunt absolut pro mediere. Eu cred că nu ar trebui ca medicul și pacientul să ajungă în fața unui judecător să le facă dreptate. Eu cred că este mai bine să rezolve aceste probleme împreună, ajutați fiind de o persoană care are abilități în comunicare, pentru că eu cred că asta este cea mai importantă calitate a unui mediator. Eu cred că medicii nu ar trebui să se ferească de acest lucru chiar și atunci când sunt absolut siguri că n-au greșit. Chiar și atunci când au decizie din partea comisiei că nu sunt în culpă, pentru că omul tot poate să vă acționeze în instanță și va trebui să vă apărați. Cel mai bine ar fi să se încerce medierea în orice situație, indiferent ce spune fiecare.

Cred că unii oameni au nevoie să li se explice în alt cadru. Și eu am fost pacientă și uneori am preferat poate o explicație mai detaliată. Eu știu că nici noi nu avem mai multă răbdare. Și la noi vin oameni că de ce nu-i lăsăm să vorbească cât vor. Ne spun toate problemele. Înțeleg că nici doctorului nu-i place să-i pui zece, o sută de întrebări. Trebuie să găsim o soluție de mijloc ca omul să plece împăcat de la noi.

Repet că sunt pro mediere și vin cu o soluție ca să meargă oamenii la mediere. O propunere de modificare a legii care cred că este posibilă, chiar având în vedere că avem o decizie de neconstituționalitate.  Sigur, eu am o soluție legală, am un text în codul de procedură civilă care îmi spune că pe tot parcursul unui proces eu trebuie să încerc să împac părțile. E foarte greu să o fac pentru că nu-mi permite legea să le spun că ”vedeți aici ața e cam subțire”, ”nu se știe soluția dinainte”, ”reclamantul nu prea și-a probat pretențiile” și atunci o să încerc să spun ”mergeți la mediator”. Dar am constatat că 99,99 dintre oameni nu merg. ”Noi vrem să ne judece un judecător.”, spun ei. În procesele de malpraxis se vrea publicitate: ”noi vrem ca acel doctor să fie anatemizat, să știe toată lumea că a greșit, să nu mai aibă niciun pacient”. Asta urmărește victima, din păcate, indiferent că e îndreptățită sau nu.

Atunci, eu aș căuta o soluție să împing aceste părți să meargă la mediere. Avem o decizie CC pe vechea formă a legii medierii. În dispoziția constatată neconstituțională se spunea că părțile din aceste procese, înainte să se adreseze judecătorului, sunt obligate să participe la o ședință de informare cu privire la avantajele medierii. Era ceva așa… Nu erau obligate efectiv să încerce să se împace, care e cu totul altceva. Ca atunci când se merge în cuplu la psiholog. Trebuie să vedem dacă se poate salva căsnicia sau nu. Legea spunea doar că trebuie să mă duc la mediator dacă vreau să declanșez un proces civil și să încerc să-l chem și pe pârât să ne explice mediatorul ce avantaje ar fi. Dacă pârâtul nu venea, primeam dovada și cu asta basta. S-au adresa Curții Constituționale spunând că împiedică accesul la justiție, căci dacă nu mergeam la mediator, se respingea cererea ca inadmisibilă. CC a luat directiva comunitară cu privire la mediere și a spus că ”atâta vreme cât încercarea de mediere nu este obligatorie, de ce ar fi ședința de informare.”

(…)

Acum, pornind de la decizia CC, mai avem noi vreo șansă în România să introducem medierea ca fiind obligatorie? Răspunsul meu este că da, tocmai pornind de la motivarea Curții. Constituția permite să se aducă legea în acord cu decizia CC. Legiuitorul român, de regulă, nu face acest lucru și atunci ce se întâmplă? Dacă nu faci acest lucru în 45 de zile, legea iese din vigoare și problema rămâne nereglementată. Așa e acum. Dar poate veni oricând legiuitorul să introducă ca obligatorie încercarea de mediere. Încercarea este mai mult și e permisă. Chiar Directiva Europeană spune, de două ori, și în preambul și în textul ei, că nu se opune ca Statele să-și stabilească cu caracter obligatoriu încercarea părților de a soluționa conflictul pe cale de mediere, cu condiția să nu împiedice accesul liber la Justiție. Păi nu-l împiedică cu nimic: Eu pot să spun că este obligatoriu să încerci să te împaci, dar trebuie să reglementez foarte bine ce înseamnă acest obligatoriu? Că înainte să pornească procesul, ambele părți să fie obligate să se prezinte. Ce înseamnă încercare? Că participă la două, trei ședințe, nu că mă duc o dată și gata.

Dacă legiuitorul ar reglementa exact cum să se desfășoare această încercare, cu sarcini concrete pentru fiecar parte și, eventual, cu sancțiuni: o posibilă amendă sau sancțiunea din legea veche a inadmisibilității. Eu cred că nu-ți încalcă accesul la justiție pentru că te duci la mediator, încerci să te împaci, dacă medierea eșuează nimeni nu te împiedică să te duci la judecător. Permit Constituția, CEDO ca legiuitorul să condiționeze accesul la justiție.  De exemplu: obligativitatea plății unei taxe de timbru. E o condiție. Mă împiedică să ajung la judecător. Dacă nu plătesc taxa de timbru, nu o să soluționeze cererea. Mi-o anulează ca netimbrată. Tot așa să condiționezi accesul la Justiție de această încercare de împăcare.

În procesele de malpraxis, am un argument foarte serios pentru a se face acest lucru. Și colegii mei vă pot spune cam ce simte un judecător și cu ce probleme se confruntă când judecă o cauză de malpraxis. Nu ne convine să ajungă în fața noastră. Trebuie să argumentați când veți pleda pentru modificarea legii că este în interesul ambelor părți: al medicului categoric, care nu vrea tam tam, dar și al pacientului căci nu este nici în interesul lui să se afle că este bolnav. Poate că este infirm sau eu știu. Poate fi anatemă și asupra lui. Eu cred că acest demers privind obligativitatea încercării de mediere este posibil”, a spus Andrea Chiș, profesor de drept procesual civil.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina