Adriana Stoicescu continuă seria dezvăluirilor referitoare la abuzurile procurorilor

editor 18/03/2021 OPINII-ANALIZĂ Spune-ți părerea!

De neoprit, fostul președinte al Tribunalului Timiș continuă seria de dezvăluri, cu noi episoade șocante.

,,Episodul 3

Judecător Ruxandra Popescu

Judecător la Judecătoria Sinaia, cu grad profesional de tribunal.

Adusă cu mandat la D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploiești în data de 22.03.2016, propusă în aceeași zi spre arestare preventivă si ulterior trimisă in judecată pentru că, in opinia respectivei unități de Parchet, ar fi pronunțat o hotărâre judecătorească, „contrară legii”, pentru ca in final sa fie achitată definitiv de ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – SECȚIA PENALĂ la data de 13.06.2019; 1.179 de zile a avut calitatea de inculpat, 541 de zile de condamnat în prima instanță, Curtea de Apel Ploiești.

În data de 22 martie 2016, la ora 06,20, a fost luată de politie de acasă si dusă cu mandat la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, acuzată fiind că, în schimbul acceptării promisiunii de a primi o haină de blană in valoare de 500 de euro, şi-ar fi „încălcat atribuțiile de serviciu” pronunțând la data de 11 noiembrie 2010 „o soluție vădit contrară dispozițiilor legale incidente” în urma căreia s-ar fi produs un prejudiciu Unităţii Administrativ Teritoriale Sinaia in valoare de 220.000 de euro.

Era vorba despre o hotărâre judecătorească civilă, rămasă definitivă prin neexercitarea căii de atac a apelului.

Pe durata anchetei din data de 22.03.2016, până la prezentarea sa în fața judecătorului de drepturi și libertăți cu propunere de arestare preventivă, i s-a interzis accesul la dosar pentru a cunoaşte probele administrate și pentru a-şi putea pregăti apărarea.

Au fost respinse toate probele solicitate în apărare, cu motivarea că pot fi cerute în instanță. A fost administrat întregul probatoriu în faza de urmărire penală „in rem”, deși numele fusese menționat încă din primele denunțuri.

A fost refuzată cererea de reaudiere a martorilor, i s-a încălcat dreptul la apărare prin imposibilitatea de interogare directă şi nemijlocită a martorilor.

Acuzațiile împotriva erau bazate pe denunțul unei persoane aflate in arest preventiv, care preciza „cu certitudine” că i-ar fi dat — prin intermediar – o haină de blană cu 6 ani în urmă. În aceeaşi zi, pe 22 martie 2016, in timp ce era audiată la DNA Ploiesti, Secția pentru judecători a CSM a avizat arestarea preventivă si percheziția domiciliară. Fără a se fi administrat vreo probă nouă în dosar, în aceeași zi în care a fost ridicată de politie a dobândit calitatea de inculpat si propusă pentru arestare preventivă. Propunerea de arestare a fost respinsă, dar s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar cu interdicția de a- exercita profesia.

În ziua reţinerii, pe 22 martie 2016, DNA a dat un comunicat în care a anunțat că judecătoarea a acceptat promisiunea primirii unui folos necuvenit pentru a pronunţa o hotărâre, considerată de procurori „vădit contrară dispozițiilor legale”, iar pe surse s-a dat in presă că respectivul folos necuvenit ar fi o haină de blană. Articole de presă, care pot fi găsite si astăzi pe internet, au pus accentul pe informaţia că „o judecătoare din Sinaia s-a vândut pe o haină de blană.”

Când cererea DNA de arestare preventivă a fost respinsă, presa a citat că „Cererea de arestare preventivă a judecătoarei din Sinaia care a luat mită o haină de blană a fost respinsă”.

Încă din ziua in care a fost ridicată în vederea reţinerii si anchetată a solicitat procurorilor să se facă o percheziție domiciliară si să constate nu doar că nu are haina despre care ei vorbesc, dar nu există nicio haină de blană în garderobă și nu a purtat vreodată o astfel de haină. La percheziția nu s-a găsit „obiectul mitei” , iar imprecizia acuzației a fost evidentă : „ un articol vestimentar in valoare de 500 euro”.

La data de 20 mai 2016 a fost trimisă în judecată de DNA — ST Ploiești pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu și luare de mită. Rechizitoriul a fost întocmit de procurorii Negulescu Mircea si Savu Alfred-Virgiliu, iar procurorul Onea Lucian-Gabriel l-a verificat pentru legalitate si temeinicie.

La data de 13 iunie 2019 Înalta Curte de Casație si Justiție a decis definitiv achitarea judecătoarei Ruxandra Popescu.

Episodul 4

Liviu Tudose

fost Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Partea I

A activat ca procuror începând de la terminarea facultăţii de drept în anul 1994. De-a lungul timpului a ocupat funcţii de conducere la unităti de Parchet cu competenţe diferite, promovând până la nivel de Parchet de Curte de Apel.

In perioadă 2008 – 2009 a fost detaşat în cadrul Ministerului Justiţiei din România, activând în cadrul unei direcţii care asigura legătura instituţională cu Ministerul Public.

În perioada 2009-2015 a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

În luna iulie 2015a fost numit procuror general adjunct al aceluiaşi Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

În luna martie 2016 este convocat, în afara oricărui cadru procesual, la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, unde este supus unor presiuni psihice pentru a formula denunţuri mincinoase împotriva unor oameni politici din România.

Momentul nu este intamplator deoarece incepea campania electorala.

Într-o perioadă scurtă de timp şi cu încălcarea tuturor garanţiilor procesuale efective, este pe rand martor, suspect şi inculpat.

După mult timp, ulterior acestui moment, afla ca procurorii Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, contrar legii, au secretizat actele de sesizare, la randul lor obtinute prin presiune.

Aceiaşi procurori au audiat aceeaşi persoană cu mai multe identităţi protejate, o practica cvasi constanta in DNA.

Dreptul la aparare i-a fost ingradit, nefiindu-i permis nici lui nici avocatului accesul la propriul dosar.

După cum s-a dovedit ulterior, procurorii, au exercitat constrângeri asupra martorilor, cărora le-au ascuns identitatea astfel încât aceştia să poată declara orice.

Martorilor le-au fost dictate de către procurori depoziţii false pe care le-au folosit ulterior la formularea acuzaţiilor.

I s-a condiţionat starea de libertate de formularea unor denunţuri împotriva unor persoane indicate de către procurori, şi pe care ei le considerau ţinte, oameni politici ce îndeplineau în acel moment funcţii importante în statul roman.”

Partea a II a

Procuror Tudose

Pentru a se asigura de succesul demersului lor, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au propus arestarea lui preventiva, exercitând presiuni vizibile asupra judecătorilor, inclusiv prin mediatizarea cazului cu încălcarea prezumtiei de nevinovăţie; de altfel, cercetările au stabilit în cadrul aceluiaşi dosar că un judecător a fost chemat şi atenţionat, neoficial şi nelegal, de către procurori, cu o zi înainte de a se pronunţa cu privire la o măsură preventivă.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au comunicat în mod intenţionat date false judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care au solicitat aceste informatii, în vederea examinării legalităţii administrării probelor.

Presiunile au continuat şi pe perioada stării de arest, constând în condiţiile inumane şi degradante(create în arestul Poliției Câmpina din dispoziția expresă a procurorilor din cadrul D.N.A. Ploiești), anume pentru a-l determina să cedeze psihic (nu doar procurorul Liviu Tudose „a beneficiat” de aceste condiții, un alt „beneficiar” fiind și fostul șef al Biroului anticorupție din cadrul D.G.A. Ploiești – Ispas Constantin – de asemenea trimis în judecată de aceiași procurori într-un dosar cu probe de asemenea falsificate.Acest dosar a fost pe masa judecătorului de camera preliminară timp de 4 ani, de curând restituit procurorilor D.N.A.

Măsura arestării a fost prelungită succesiv şi în mod formal; se examina propunerea numai seara, aducerea din arest se făcea cu foarte puţin timp înainte de examinarea propunerii şi nici inculpaţii şi nici avocaţii nu au beneficiat de timpul fizic necesar pentru studierea cauzei; soluţia de prelungire a arestării se dădea în foarte scurt timp şi în mod formal, motivarea realizându-se cu copy paste.

In perioada arestului, pe lângă condiţiile degradante (fără căldură şi lumină naturală, deoarece celula se afla într-un subsol, fără condiţii minimale de igienă) a fost împiedicat o bună perioadă de timp să comunice telefonic cu familia.

Mai mult decât atât, din dispoziția procurorului Mircea Negulescu, în lunile de iarnă, lucrătorii de poliție de la Arestul Câmpina udau cu apă salteua procurorului Liviu Tudose – demersul nu necesită comentarii (De altminteri, acesta nu este singurul care a „beneficiat” de un astfel de tratament. În perioada arestului, soţia procurorului Liviu Tudose – judecător, ca şi mama – procurorului, atunci în vârstă de aproape 80 ani, au făcut în acea perioadă, obiectul unor acţiuni de filaj.

In celula din arest a fost supravegheat tehnic fără sa cunoasca, el sau avocatul, actul prin care s-a dispus această măsură, ca să poata afla o eventuală justificare sau să-l poata contesta.

I-a fost îngrădit accesul la tratament medical şi i-a fost condiţionată deplasarea la stomatolog de încătuşarea cu mâinile la spate – ceea ce contravenea legii – şi de deplasarea pe jos, la un cabinet, în această modalitate.

Cercetarea judecătorească desfăsurată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a evidenţiat după circa 2 ani de la trimiterea în judecată abuzurile ce au stat la baza reţinerii, arestării şi trimiterii în judecată. Judecătorii au constatat încălcarea flagrantă a drepturilor procesuale, precum şi comiterea a repetate şi grave abuzuri care constituie în acelaşi timp şi infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei.

In perioada martie 2016 – octombrie 2018 a fost suspendat din activitatea de magistrat, fiind lipsit de venituri.

În iunie 2018, s-a dispus achitarea pentru toate faptele pentru care se formulaseră acuzaţii, reţinându-se de către instanţa compusă din 3 judecători, ca temei al achitării că “faptele nu există”.

Comments

comentarii