Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Același Tribunal, același tip de speță, sentințe diferite: TIFF pierde cu CJ Cluj, iar Balul Operei câștigă

Același Tribunal, același tip de speță, sentințe diferite: TIFF pierde cu CJ Cluj, iar Balul Operei câștigă

Judecătorii de la Tribunalul Cluj pronunță hotărâri diferite în spețe similare, în care Consiliul Județean Cluj vrea să recupereze sume acordate ca și cofinanțări la evenimente culturale, considerate prejudicii de către Curtea de Conturi. În timp ce organizatorii TIFF au fost obligați să restituie banii din 2013, asociția care a organizat Balul Operei a câștigat procesul la Tribunal și pentru finanțarea din 2013 și pentru cea din 2014. Motivările judecătorilor sunt diametral opuse.

Cazul TIFF

V-am prezentat anterior cum Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, care a organizat TIFF, a pierdut în fond procesul intentat de Consiliul Județean. Judecătorul Ioan Gaga a constatat nulitatea absolută a contractului de cofinanțare din următoarele motive:

”Obiectul contractului a cărui nulitate se cere este cofinanțarea Festivalului Internațional de Film Transilvania cu suma de 40.000 lei. Potrivit art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005, unul din principiile care stau la baza acordării de finanțări nerambursabile, în reprezintă și neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilității destinării fondurilor nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanțare.  Rezultă că fondurile nerambursabile acordate de către reclamantă nu puteau fi destinate unor activități a căror executare a fost deja începută sau executată. Or, în prezenta speță, după cum s-a arătat, activitățile au fost începute și încheiate în luna iunie 2013, iar contractul de cofinanțare a fost încheiat în luna iulie 2013.

Legea nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, apără, în mod neîndoielnic un interes general, adică acela de a se cheltuieli banii publici în mod judicios.

Așadar, din coroborarea prevederilor art. 1247 C. civil, cu art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005, rezultă că Contractul de cofinanțare nr. …/16.07.2017 este lovit de nulitate absolută, deoarece obiectul contractuluifinanțarea unor activități deja începute și terminate, înainte de încheierea lui – este unul ilicit.

Nu se poate reține apărarea pârâtei, potrivit căreia culpa aparține reclamantului, care nu a respectat procedura de atribuire, deoarece prevederea legală este foarte clară în sensul că sumele finanțate nu pot fi utilizate decât unor activități ulterioare semnării contractului. Or, ambele părți au cunoscut, sau trebuiau să cunoască, la data semnării contractului că sumele de bani erau destinate unor activități care deja se încheiaseră.

Nici susținerea pârâtei, potrivit căreia, Legea nr. 350/2005 nu poate constitui un temei pentru obligarea sa la restituirea sumei de 40.000 lei, nu poate fi reținută. Contrar susținerii pârâtei, această lege se aplică erga omnes, nu numai în raporturile dintre reclamantă și Curtea de Conturi și reglementează condițiile în care trebuie să fie încheiate contractele de finanțare nerambursabilă.

Ca o consecință a constatării nulității absolute a contractului de cofinanțare, instanța constată că se impune repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului, motiv pentru care va obliga pârâta la restituirea în favoarea reclamantului a sumei de 40.000 lei.”

Motivarea completă în speța TIFF AICI

Cazul Balul Operei

Clujust.ro a aflat că înainte de sentința cu TIFF, asociația care a organizat Balul Operei, reprezentată de avocatul Ciprian Păun, a obținut două sentințe favorabile, cu privire la finanțările din 2013 și 2014.

”Consider ca decizia Curtii de Conturi nu este fundamentata, este neconforma cu prevederile dreptului bugetar si nu tine cont de definirea executiei bugetare si a tipicitatii activitatii Consiliului judetean”, ne-a spus avocatul Păun.

Mai jos puteți lectura motivarea judecătoarei Francesca Bujor cu privire la acțiunea CJ Cluj pentru recuperarea sumei de 12.000 de lei din 2013, același an pentru care cei de la TIFF au pierdut cauza pe fond.

Sentința civilă nr. 6932 din 21 Decembrie 2017

Prin cererea inregistrată la Consiliul Judeţean Cluj la data de 9 ianuarie 2013 pârâta Asociaţia Culturală Pro Transilvania a solicitat acordarea de finanţare nerambursabilă in cuantum de 29.100 lei pentru proiectul „ Balul Operei, ediţia a XVIII a, 2013”; perioada de desfăşurare a proiectului a fost mentionată in cererea de finanţare ca fiind 23 si 24 februarie 2013 .

La data de 31 ianuarie 2013 Consiliul Judeţean Cluj a comunicat pârâtei, prin adresa nr. 298, că cererea de finanţare depusă la data de 9 ianuarie 2013 „ a fost luată in evidenţă in cadrul Programului „ acţiuni culturale” si a fost inclusă pe lista de priorităţi pentru analiză si solutionare in funcţie de sumele aprobate cu această destinaţie in cadrul bugetului Consiliului Judeţean Cluj pe anul 2013” .

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 226 din 25 iunie 2013 cererea de finanţare formulată de reclamantă a fost aprobată in parte, pentru suma de 12.000 lei, pârâta fiind inştiinţată cu privire la posibilitatea de a intra in posesia fondurilor repartizate prin adresa nr. 298 din data de 26 iunie 2013 .

La data de 10.07.2013 intre Judeţul Cluj, in calitate de finanţator si pârâta Asociaţia Culturală Pro Transilvania, a fost incheiat contractul de cofinanţare nr.13038, având ca obiect cofinanţarea proiectului „Balul Operei 2013” cu suma de 12.000 lei; contractul a fost incheiat pentru perioada cuprinsă intre data semnării acestuia de către ambele părţi si data de 31 decembrie 2013 ( art.3).

Acţiunea de audit financiar al contului anual de executie bugetară pe anul 2013 realizată de Curtea de Conturi a României la Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj s-a finalizat prin intocmirea procesului-verbal de constatare nr. 12986 din data de 4.07.2014 in baza căruia a fost emisă Decizia Curtii de Conturi nr. 37 din 28.07.2017 prin care a fost sesizată existenta unor abateri de la legalitate si regularitate respectiv s-a constatat că au fost efectuate plăţi nelegale reprezentând sume acordate in baza contractelor de cofinanţare incheiate in anul 2013 pentru programe si proiecte pentru acţiuni culturale si de tineret pentru care documentele justificative sunt aferente unor activităţi a căror executare a fost deja incepută sau finalizată la data incheierii contractului de finanţare .

La punctul 3 paragraful 1 din Decizia Curtii de Conturi s-a dispus :”Conducerea UAT Cluj va stabili- in temeiul art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a României- intinderea prejudiciului cauzat bugetului local prin plata unor sume in baza contractelor de cofinantare pentru acţiuni de cultură si tineret, pentru care documentele justificative prezentate la decontare sunt aferente unor activităţi a căror executare a fost deja incepută sau finalizată la data incheierii contractului de finanţare si va dispune măsuri pentru recuperarea acestuia, in condiţiile legii”.

In contextul măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României Judeţul Cluj a formulat prezenta acţiune , solicitând constatarea nulităţii contractului de cofinanţare nr. 13038 din data de 10.07.2013, pentru obiect ilicit.

Cu titlu preliminar instanţa reţine că procedura contencioasă este reglementată de o serie de principii generale, printre care si principiul disponibilitătii prin care se intelege faptul ca părtile pot determina nu numai existenţa ci si conţinutul procesului ( prin stabilirea cadrului procesual, in privinta obiectului si a participantilor la proces, a fazelor si etapelor pe care procesul civil le-ar putea parcurge).Dreptul partilor de a determina limitele procesului este, in principiu, neîngrădit.

Rolul activ al judectorului in procesul civil nu poate fi aplicat făcând abstracţie de principiul disponibilităţii. Astfel, cu toate ca instanţa nu este ţinută de textele legale invocate de părţi nu poate da acţiunii o altă calificare juridică şi nu poate interveni asupra obiectului actiunii .
In cauza de faţă reclamantul a inţeles să învestească instanţa cu judecarea unei actiuni in nulitatea contractului pentru motivul obiectului illicit, astfel că instanta este ţinută a analiza contractul strict din perspectiva motivului de nulitate invocat de reclamant.

In drept,
Potrivit prevederilor art.2 alin (1) lit c teza a doua din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:
c) (…) sunt asimilate actelor administrative, in inţelesul prezentei legi, si contractele incheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute si alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ”.

Potrivit prevederilor art 6 din OG din 11 august 1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale:

Art. 6 – (1) Finanţările nerambursabile se acordă pe bază de contracte încheiate între autoritatea finanţatoare şi beneficiari.
(2) Finanţările nerambursabile se acordă în tranşe, prin virament bancar, din bugetul autorităţii finanţatoare în contul beneficiarului, pe bază de factură emisă de acesta pentru fiecare tranşă.
(3) Cuantumul şi eşalonarea tranşelor se fac în baza unui grafic de finanţare, în funcţie de etapele de realizare, raportate la costurile organizatorice şi/sau durata şi evoluţia în timp a activităţilor cuprinse în oferta culturală evaluată, şi se prevăd în contractul de finanţare.
(4) Prima tranşă se acordă la semnarea contractului de finanţare. Următoarele tranşe se acordă în baza documentelor justificative privind tranşa anterioară, prezentate de beneficiarul finanţării nerambursabile.
(5) Ultima tranşă nu poate fi mai mică de 15% din totalul finanţării.
(6) Justificarea fiecărei tranşe acordate în baza unui contract de finanţare nerambursabilă se acceptă numai în măsura în care cheltuielile sunt eligibile şi au fost efectuate în perioada executării contractului.
(7) Decontarea cheltuielilor prevăzute la art. 4 alin. (1) se face cu respectarea clauzelor cuprinse în contractele încheiate de beneficiarul finanţării nerambursabile cu terţe persoane şi a prevederilor dreptului comun în materie.

In conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr.350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, forma in vigoare la data incheierii contractului de cofinanţare

Art.(2)-În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) activitate generatoare de profit – activitate care produce un profit în mod direct pentru o persoană fizică sau juridică;
b) autoritate finanţatoare – orice autoritate publică, astfel cum este definită aceasta în Constituţia României, republicată, inclusiv autoritatea judecătorească, precum şi orice instituţie publică de interes general, regional sau local;
c) beneficiar – solicitantul căruia i se atribuie contractul de finanţare nerambursabilă în urma aplicării procedurii selecţiei publice de proiecte;
d) cheltuieli eligibile – cheltuieli care pot fi luate în considerare pentru finanţarea nerambursabilă;
e) contract de finanţare nerambursabilă – contract încheiat, în condiţiile legii, între o autoritate publică, denumită în continuare autoritate finanţatoare, şi un beneficiar;
f) finanţare nerambursabilă – alocaţie financiară directă din fonduri publice, în vederea desfăşurării de către persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial a unor activităţi nonprofit care să contribuie la realizarea unor acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local;
g) fonduri publice – sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate României sau instituţiilor publice şi credite externe contractate ori garantate de către stat sau de autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi împrumuturi interne contractate de autorităţi ale administraţiei publice locale;
h) solicitant – orice persoană fizică sau juridică fără scop patrimonial care depune o propunere de proiect

Art. 21 – (1) Este exclus dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, respectiv nu este eligibil solicitantul care se află în oricare dintre următoarele situaţii:
a) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat;
b) furnizează informaţii false în documentele prezentate;
c) a comis o gravă greşeală în materie profesională sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă, în măsura în care autoritatea finanţatoare poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens;
d) face obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori se află deja în stare de dizolvare sau de lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) nu prezintă declaraţia menţionată la art. 12 alin. (3).

Art. 36 – (1) Încheierea şi îndeplinirea contractului de finanţare nerambursabilă se fac cu respectarea dispoziţiilor art. 71 şi 74 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La încheierea contractului de finanţare nerambursabilă, beneficiarul este obligat să semneze o declaraţie de imparţialitate al cărei conţinut este prevăzut în anexă.

OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice a fost abrogată de OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii care, la rândul său, a fost abrogată de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Potrivit prevederilor art. 4 lit.f din Legea nr.350/2005: (…)
f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilităţii destinării fondurilor nerambursabile unei activităţi a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanţare;

Potrivit prevederilor art. 1225 Cod civil :
(1) Obiectul contractului este operaţiunea juridică precum vânzarea, locaţiunea, imprumutul si altele asemenea, convenită de părţi, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obligaţiilor contractuale.
(2) Obiectul contractului trebuie să fie determinat si licit, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(3) Obiectul este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.
Conform prevederilor art. 1246 alin 8(1) si (2) si art. 1247 Cod civil :

Art.1246. Nulitatea
(1) Orice contract incheiat cu incălcarea condiţiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune.
(2) Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

Art.1247 Nulitatea absolută.
(1) Este nul contractul incheiat cu incălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.
In cauză, instanţa reţine că nulitatea actului administrativ nu este reglementată de Legea 554/2004 sau altă lege cu caracter general aplicabilă doar în materia actelor administrative .

Pentru aceste situaţii art. 28 alin 1 din Legea 554/2004 prevede că dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.

În aceste condiţii trebuie avut în vedere modul în care nulitatea ca sancţiune a actului juridic în general este definită în dreptul comun .Astfel cum rezultă din dreptul comun respectiv art. 1246 şi urm C.civil nulitatea ca sancţiunea a actului juridic se aplică pentru nerespectarea condiţiilor edictate de legiuitor în vederea încheierii valabile a actului juridic cauzele nulităţii putând fi doar anterioare sau concomitente cu încheierea actului juridic .
Aceste prevederi nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte mai ales în condiţiile în care în nici o alta ramură de drept sancţiunea nulităţii nu este reglementată şi definită .

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 28 alin. 1 din Legea 554/2004 cu art. 1246 şi următoarele din Codul Civil, mai sus citate, rezultă că nulitatea contractului administrativ intervine ca o sancţiune în situaţia în care a avut loc o încălcare a legii la încheierea unui act juridic, astfel încât motivele pentru care se solicită aplicarea acestei sancţiuni trebuie să fie anterioare ori contemporane cu momentul încheierii convenţiei, iar nu ulterioare acestui moment.

In raport de starea de fapt probată in cauză instanţa reţine că la data incheierii contractului de finanţare nerambursabilă beneficiarul-pârât in cauză – era eligibil , in sensul prevederilor art. 21 din Legea nr 350/2005, mai sus citate , prezentase in termen o documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect, completă, in sensul prevederilor art. 22 din acelasi act normativ, obiectul contractului fiind determinat si licit ( finanţarea nerambursabilă , cu suma de 12.000 lei ,a evenimentului Cultural „ Balul Operei 2013”).

Aspectele invocate de reclamant cu privire la modalitatea de efectuare a plăţii tranşelor stabilite prin contract , in raport de documentele justificative depuse de beneficiar reprezintă chestiuni ulterioare incheierii valabile a contractului si care vizează executarea acestuia. Cu alte cuvinte, o eventuală decontare nelegală ( cu analiza căreia această instanţă nu a fost investită) , reprezintă o operaţiune specifică fazei de executare a contractului, prin natura sa ulterioară incheierii acestuia ,iar nu un element de validitate a contractului. Curtea de Conturi insăşi, prin raportul de audit indicat in precedent si care a stat la baza demarării demersului juridic de faţă, a făcut vorbire despre prejudiciului cauzat bugetului local prin plata unor sume in baza contractelor de cofinantare.

Pentru considerentele de fapt si de drept expuse in precedent si in temeiul art. 18 din Legea nr.554/2004 instanta va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Judeţul Cluj -Consiliul Judeţean Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.106, în contradictoriu cu pârâta Asociaţia Culturală Pro Transilvania, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Constanţa, nr.14, ap.7-8, jud.Cluj si va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Al doilea proces

În data de 14 mai, judecătorul Paula Victorița Păcurar a pronunțat sentința în procesul în care CJ Cluj a cerut returnarea a 20.000 de lei, cu care a finanțat Balul Operei din 2014.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1389/2018

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:

În fapt, între părți s-a încheiat contractul de cofinanțare nr. 8796/07.05.2014, având ca obiect cofinanțarea proiectului „Balul Operei 2014 – Gala laureaților” cu suma de 20.000 lei de către reclamant, proiectul urmând a fi implementat, conform art. 3 până la data de 31.12.2014, f. 13-14, dos. Judecătorie.

În drept, Tribunalul reține că potrivit dispozițiile art. 4 pct. II lit. a din contractul de finanțare, asociația beneficiară „are dreptul să primească sumele reprezentând sprijinul financiar, în condițiile prevăzute în contract”.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, forma în vigoare la în anul 2014, până la modificarea adusă de Legea nr. 115/2015, Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă sunt, printre altele: f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilității destinării fondurilor nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanțareg) cofinanțarea, în sensul că finanțările nerambursabile trebuie însoțite de o contribuție de minimum 10% din valoarea totală a finanțării din partea beneficiarului.

Cererea reclamantei are ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de finanțare încheiat între părți, pe motiv de obiect ilicit.

Potrivit art. Art. 1225 C.civ.,

(1) Obiectul contractului îl reprezintă operațiunea juridică, precum vânzarea, locațiunea, împrumutul și altele asemenea, convenită de părți, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor și obligațiilor contractuale.

(2) Obiectul contractului trebuie să fie determinat și licit, sub sancțiunea nulității absolute.

3) Obiectul este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri.

În speță, obiectul Contractul de cofinanțare nr. 8796/07.05.2014 îl reprezintă desfășurarea proiectului cofinanțat, iar proiectul „Balul Operei 2014 – Gala laureaților” nu are un obiect care ar fi interzis de lege, astfel că interpretarea dată de reclamantă disp. art. 1225 C.civ., nu poate fi reținută ca pertinentă. Cauza de nulitate trebuie să fie concomitentă cu încheierea contractului, or, în speță, reclamanta a invocat acest motiv nulitate, ca urmare a concluziilor inspectorilor Curții de Conturi.

Aspectul invocat de către reclamant – că proiectului a avut loc anterior încheierii contractului de finanțare nu poate fi de natură a anula contractul de cofinanțare, ci un motiv pentru a considera, eventual, acea cheltuială neeligibilă.

Era în sarcina reclamantului să verifice dacă au fost respectate dispoz. art. 4 din Legea nr. 350/2005, respectiv dacă beneficiarul îndeplinea condițiile legale pentru a primi sumele reprezentând sprijin financiar din partea reclamantului, iar câtă vreme în cuprinsul proiectului s-a precizat perioada de desfășurare a proiectului ca fiind luna februarie 2014, nu se poate susține de către reclamant că nu a avut cunoștință despre acest aspect, al derulării proiectului anterior încheierii contractului, fiind vorba așadar de propria sa culpă, or, dreptul civil român este guvernat de principiul potrivit căruia „nemo auditur propriam turpitudinem allegans.” 

Nu există nicio legătură între respectarea dispoz. art. 4 lit.f din L 350/2005 care trebuia verificată de către finanțator și obiectul ilicit, reglementat de Codul civil român, cauză de nulitate absolută specifică contractelor, L 350/2005 conținând dispoziții ce privesc regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, iar ca urmare a analizării îndeplinirii acestora, se constatată eligibilitatea sau ne-eligibilitatea cererilor depuse de către solicitanți

Nefiind vorba de un obiect ilicit, nu sunt incidente dispozițiile art. 1247 și următoarele din Codul Civil privind nulitatea absolută, prin urmare, Tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul JUDEȚUL Cluj – CONSILIUL JUDEȚEAN Cluj, în contradictoriu cu pârâta  ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO TRANSILVANIA .

Reținând culpa procesuală a reclamantului, Tribunalul va dispune obligarea acestuia la plata către pârâtă a sumei de 2380 lei, reprezentând cheltuieli de judecată – onorariu avocat, conform chitanței nr. 22/02.03.2018, f. 7 .

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina