Tribunalul a respins acțiunea introdusă de către un cetățean slovac împotriva Europol și a stabilit că acesta nu a dovedit că divulgarea datelor sale cu caracter personal în presa slovacă și pe internet, precum și pretinsa includere a numelui său în „listele mafioților” pot fi atribuite Europol.

 

În urma asasinării în Slovacia, la 21 februarie 2018, a unui jurnalist slovac și a logodnicei sale, domnul J. Kuciak și doamna M. Kušnírová, autoritățile slovace au desfășurat o vastă anchetă.

În cadrul acestei anchete și la cererea autorităților slovace, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a extras datele stocate pe două telefoane mobile care ar fi aparținut domnului Kočner și pe un suport de stocare USB.

La 13 ianuarie 2019, Europol a comunicat autorităților slovace un raport privind operațiunile efectuate pe suportul de stocare USB. La 21 iunie 2019, Europol a comunicat autorităților slovace rapoartele științifice finale privind operațiunile efectuate pe telefoanele mobile în cauză.

În urma publicării, în presa slovacă și pe internet, în cursul lunii mai a anului 2019, a unui volum foarte mare de informații, în special transcrieri ale unor conversații private, provenind în special de pe telefoanele mobile în cauză, domnul Kočner a introdus o acțiune la Tribunalul Uniunii Europene.

Prin acțiunea astfel formulată, el a solicitat obligarea Europol la plata unor despăgubiri în valoare de 100 000 de euro pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit, în special ca urmare a atingerii aduse onoarei sale, reputației sale profesionale și dreptului său la viață privată și de familie ca urmare a încălcării de către Europol a obligațiilor care îi incumbă în materie de protecție a datelor.

Pe de o parte, domnul Kočner afirmă că Europol a divulgat publicului informațiile în cauză înainte chiar ca rapoartele științifice menționate mai sus să fi fost comunicate autorităților slovace. Pe de altă parte, el susține că, în raportul din 13 ianuarie 2019, Europol a inclus numele său în „listele mafioților”.

Acțiune introdusă la 18 august 2020 – Kočner/Europol

(Cauza T-528/20)

Limba de procedură: slovaca

Părțile

Reclamant: Marián Kočner (Bratislava, Slovacia) (reprezentanți: M. Mandzák și M. Para, avocați)

Pârâtă: Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 100 000 de euro și

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii.

Motivele și principalele argumente

Acțiunea are ca obiect o cerere de reparare a prejudiciilor în aplicarea articolului 268 TFUE întemeiată pe răspunderea extracontractuală pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin două fapte cauzatoare de prejudicii. Potrivit reclamantului, primul fapt cauzator de prejudicii constă în prelucrarea de către pârâtă a datelor cu caracter personal ale reclamantului fără aprobarea unei instanțe sau a unui organ administrativ independent, prin accesarea datelor din telefoanele mobile și prin extragerea acestora, precum și prin scurgerile de date care emană de la reclamant (faptul cauzator de prejudicii nr. 1). Al doilea fapt cauzator de prejudicii constă în pretinsa stabilire de către pârâtă a unui raport oficial în care a arătat că reclamantul se regăsește în așa-numitele „Liste cu membri ai mafiei” („Mafiánsky zoznamy”).

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv este întemeiat pe comportamentul nelegal al pârâtei, care a constat în scurgeri de date cu caracter personal ale reclamantului aflate în posesia acesteia, de care răspunde în conformitate cu articolul 38 alineatul (7) din Regulamentul 2016/794¹ . Scurgerile de date din telefoane mobile securizate au adus atingere drepturilor garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ceea ce, dat fiind raportul de cauzalitate cu faptul cauzator de prejudicii nr. 1, a cauzat un prejudiciu moral evaluat de reclamant la 50 000 de euro în privința acestui fapt.

Al doilea motiv este întemeiat pe includerea reclamantului în așa-numitele „Liste cu membri ai mafiei”, care nu sunt reglementate de nicio dispoziție legală, nici la nivelul dreptului Uniunii și nici la nivelul dreptului național, fie al Republicii Slovace, fie al celorlalte state membre, această includere a reclamantului constituind în mod explicit o prelucrare nelegală de date cu caracter personal. În lumina jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, aceste liste aduc în mod clar atingere drepturilor garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Reclamantul susține că, având în vedere existența unui raport de la cauză la efect cu faptul cauzator de prejudicii nr. 2, a suferit un prejudiciu pe care îl evaluează la 50 000 de euro.

Hotărârea în cauza T-528/20
Kočner/Europol

Prin hotărârea pronunțată la data de 29 septembrie 2021, Tribunalul arată mai întâi că angajarea răspunderii extracontractuale a Uniunii pentru prejudiciile pretins cauzate de agențiile sale, precum Europol, este subordonată îndepliniri a trei condiții cumulative, și anume nelegalitatea comportamentului reproșat agenției, realitatea prejudiciului și existența unei legături de cauzalitate între acest comportament și prejudiciul invocat.

În continuare, în ceea ce privește pretinsa divulgare de către Europol a transcrierilor unor conversații private extrase din cele două telefoane mobile menționate mai sus, Tribunalul constată că elementele de probă furnizate de Europol infirmă susținerile domnului Kočner potrivit cărora, la momentul publicării lor în presa slovacă, numai Europol se afla în posesia acestor transcrieri.

Dintr-un proces-verbal din 23 octombrie 2018 reiese astfel că, la această dată, un agent al Europol a pus la dispoziția autorităților slovace un hard-disc care conținea rezultate preliminare, sub forma accesării și a recuperării de date din telefoanele mobile în cauză. În consecință, Tribunalul arată că, la 23 octombrie 2018, autoritățile slovace dispuneau și ele de datele în litigiu și că, de la aceeași dată, Europol nu mai era singura entitate care avea acces la acestea.

În plus, Tribunalul constată că Europol nu a dispus niciodată de comunicările în litigiu într-o formă
decriptată și inteligibilă, întrucât a procedat doar la accesarea și la extragerea datelor criptate conținute în telefoanele mobile în cauză. Astfel, autoritățile slovace sunt cele care, după primirea datelor criptate, le-au decriptat și le-au făcut inteligibile.

Rezultă că, în lipsă de probe, divulgarea transcrierilor în cauză nu poate fi considerată imputabilă Europol, astfel încât nu se poate concluziona că există o legătură de cauzalitate suficient de dovedită între prejudiciul invocat și un eventual comportament al acestei agenții.

În sfârșit, în ceea ce privește prejudiciul pe care domnul Kočner pretinde că l-a suferit ca urmare a includerii numelui său de către Europol în „listele mafioților”, Tribunalul constată că domnul Kočner nu prezintă niciun element de probă de natură să demonstreze că aceste liste ar fi fost întocmite și ținute de Europol.

De asemenea, domnul Kočner nu prezintă niciun element de natură să demonstreze că informațiile publicate de presa slovacă cu privire la pretinsa includere a numelui său în „listele mafioților” își au originea în raportul din 13 ianuarie 2019.

Pe de altă parte, Tribunalul subliniază că, chiar și înainte de asasinarea domnului Kuciak și a doamnei Kušnírová, presa slovacă îl prezenta ocazional pe domnul Kočner ca fiind un „mafiot”, iar nu numai, astfel cum a susținut acesta, drept un „întreprinzător controversat”, ceea ce exclude posibilitatea ca această prezentare să își aibă originea în raportul din 13 ianuarie 2019.

În consecință, Tribunalul a statuat că prejudiciul pretins rezultat din evoluția calificativelor utilizate de presa slovacă atunci când se referă la domnul Kočner nu este imputabil Europol.

În aceste condiții, Tribunalul respinge acțiunea domnului Kočner în totalitate.

Comments

comentarii