CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Prima hotărâre din Cluj de schimbare a încadrării din ucidere din culpă în omor în cazul unui accident rutier nu a rezistat la instanța superioară, Tribunalul Cluj. Așadar, suntem nevoiți să vă prezentăm motivarea încheierii prin care s-a revenit la încadrarea inițială. Dosarul a rămas la Tribunal. Fiind vorba de un caz intens mediatizat, am păstrat numele inculpatului și al victimei decedate în accident, apărute în numeroase publicații.
Motivarea Încheierii Tribunalului Cluj:
”Analizând cererea formulată conform art. 386 C.pr.pen. prin prisma actele existente la dosarul cauzei, a stării de fapt expuse în actul de sesizare şi a mijloacelor de probă administrate pe parcursul termenelor de judecată derulate în faţa acestei instanţe precum şi pe baza dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa de judecată reţine următoarele:
Astfel, sub aspectul stării de fapt, prin rechizitoriul nr. 527/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca s-a reţinut că la data de 21.012019, la ora 02:59, inculpatul Cîrje Tudor-Ştefan de 19 ani, a condus autovehiculul marca Mercedes-Benz CLS 500 4Matic, cu nr. de înmatriculare B-298-GBR pe DN1/E60 la km 490 + 630 m, a efectuat manevra de depăşire neregulamentară a unui autoturism, încălcând marcajul longitudinal simplu continuu ce separă sensurile, a pierdut controlul asupra autovehiculului, a părăsit partea carosabilă în direcţia de deplasare şi a intrat în impact cu un stâlp metalic al unui panou de informare situat pe spaţiul verde, după care s-a oprit în şanţul de colectare al apelor pluviale aferent sensului de mers descendent, orientat cu faţa către mun. Cluj-Napoca. În urma impactului, a rezultat decesul victimei Rîpan Gabriela, pasager pe locul din dreapta, iar inculpatul (conducătorul auto) a fost proiectat în afara autoturismului, rezultând rănirea gravă a sa.
Din cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului (f.13-14, vol I) reiese că, la data de 21.01.2019, ora 02:59, dispeceratul IPJ Cluj a fost sesizat cu privire la un accident de circulaţie care a avut loc pe DN1 E60 la km 490+630 , pe raza comunei Floreşti, în afara localităţii, pe sensul de mers Huedin – Cluj-Napoca. Ajunse la faţa locului, organele de poliţie au găsit autovehiculul marca Mercedes-Benz CLS 500 4Matic, de culoare alb, cu numărul de înmatriculare B-298-GBR – autoturismul implicat în accident, care se afla în şanţul de colectare a apelor pluviale aferent sensului de mers descendent, spre mun. Cluj-Napoca, paralel cu axul drumului, orientat cu faţa spre mun. Cluj-Napoca. Au fost descoperite două urme în zăpadă: prima de 19,10 m, care îşi are originea la marginea benzii de circulaţie, în sensul descendent înspre mun. Cluj-Napoca şi se sfârşeşte la limita dintre acostamentul consolidat al sensului descendent şi şanţul de colectare al apelor pluviale aferent acestuia; cea de-a doua urmă are o lungime de 27,30 m şi îşi are originea la marginea benzii de circulaţie a sensului descendent şi se sfârşeşte la limita dintre şanţul de colectare al apelor pluviale aferent sensului descendent şi spaţiul verde continuarea acestuia. S-a constatat că autoturismul a fost condus de inculpatul Cîrje Tudor-Ştefan, care nu a putut da relaţii cu privire la modul cum s-a produs accidentul. Din acest mijloc de proba rezultă că autoturismul a fost găsit dezintegrat în urma impactului, fiind împrăştiate la faţa locului mai multe componente ale maşinii precum motorul, radiatorul de răcire, anvelopa, janta, farul dreapta etc. La locul producerii accidentul a fost identificată victima Rîpan Gabriela, căreia i se aplicau manevre de resuscitare şi care ulterior, nerăspunzând la acestea, a fost declarată decedată (f.66-67, vol I). De asemenea, la faţa locului a fost identificat şi martorul ocular L.P.R. şi a fost întocmită schiţa de la fila nr. 15 din vol. I. Aceste aspecte se coroborează cu planşele foto (f.16-23, vol I).
S-a mai consemnat declarația martorului L.P.R (f.45-50, vol I), conform căruia la data de 21.01.2019, în jurul orelor 02:50, acesta conducea auto marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare EN 0745T pe DN1 E60, dinspre ieşirea de pe autostrada A3 înspre Cluj-Napoca. Potrivit acestui martor, el circula cu o viteză de aproximativ 40 km/h, fiind condiţii de polei şi gheaţă pe carosabil, când la un moment dat a fost depăşit prin partea stângă, de autoturismul marca Mercedes-Benz cu numărul de înmatriculare B-298-GBR, care a încălcat liniat continua, având viteză foarte mare (150-180 km/h, după aprecierea martorului). În continuare, acesta a reliefat că, ulterior depăşirii, autoturismul marca Mercedes-Benz a intrat în derapaj, ajungând iniţial pe contrasens şi ulterior în şanţul de pe partea sensului de mers Huedin înspre ClujNapoca, lovindu-se de un stâlp metalic. Martorul a arătat că în urma impactului, autoturismul marca Mercedes-Benz s-a dezintegrat. De asemenea s-a mai reținut prin rechizitoriu că potrivit procesului verbal/raport GPS montat pe autoturismul marca Mercedes-Benz, cu nr. de înmatriculare B-298-GBR, (f.27-30, vol I), între orele 02:00:17 şi 02:53:47 acest autovehicul a circulat pe ruta Cluj-Napoca, Calea Floreşti – Gilău DN 1, având o viteză maximă de 156.00 km/h.
În plus s-a mai reținut că potrivit raportului de expertiză medico-legală (f.71-77, vol I), moartea victimei Rîpan Gabriela a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei interne şi externe consecutivă fracturilor multiple şi rupturii de aortă toracică cu hemotorace bilateral, survenite în contextul unui politraumatism (traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală, traumatism toracic cu contuzii pleuro-pulmonare, ruptură de aortă toracică şi hemotorace bilateral, traumatism abdominal cu contuzii şi dilacerare hepatică, contuzii renale, traumatismul membrelor inferioare cu fractură închisă şi fractură deschisă) prin accident rutier; la examenul necroptic s-au constatat multiple leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul aflat în deceleraţie bruscă în cadrul unui accident rutier şi pot data din 21.01.2019; între leziunile traumatice şi deces există legătură directă de cauzalitate; sângele recoltat de la cadavru nu conţine alcool etilic; examenul toxicologic general a fost negativ pentru clasele uzuale de droguri; moartea poate data din 21.01.2019. Pe parcursul judecării cauzei la Tribunalul Cluj, la termenele de judecată stabilite, au fost administrate probe testimoniale respectiv cu înscrisuri. Contrar suspiciunilor formulate de părţile civile, în cauză nu au rezultat elemente obiective din care să rezulte dovada faptului că inculpatul s-ar fi aflat sub influența substanțelor prihoactive la momentul conducerii autoturismului, că acesta ar fi participat la vreo cursă de maşini derulată pe drumurile publice ori că în iminenţa producerii evenimentului rutier ar fi fost deculpate sistemele de siguranţă ale autovehicolului.
Potrivit art. 16 al.3 lit.b C.pen. fapta este săvârşită cu intenţie eventuală când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui. Potrivit art. 16 al.4 lit.a C.pen. fapta este săvârşită cu culpă cu prevedere când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce. Elementul comun al infracţiunilor în raport de care s-a formulat prezenta cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei – omor comis cu intenţie indirectă respectiv ucidere din culpă comisă din culpă cu prevedere, îl constituie împrejurarea că, atât în cazul comiterii faptei cu intenţie indirectă cît şi în cazul comiterii faptei din culpă cu prevedere, făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar în prima ipoteză acest rezultat deşi neurmărit, este acceptat de făptuitor, ce manifestă o atitudine de indiferenţă cu privire la acesta sau speră că acest rezultat nu se va produce, bazându-se exclusiv pe hazard iar în cea de-a doua ipoteză, acest rezultat nu este acceptat, socotindu-se fără temei că nu se va produce, convingerea făptuitorului că rezultatul nu se va produce bazându-se pe anumite împrejurări obiective pe care în concret le apreciază în mod eronat. Astfel, cum în mod constat s-a reţinut în literatura de specialitate şi s-a reflectat în practica judiciară, lovirea repetată şi cu intensitate a victimei, acceptând practic eventualitatea decesului, fără a-şi reconsidera conduita, implică comiterea faptei cu intenţie indirectă, specifică atitudinii de indiferenţă cu privire la producerea rezultatului neurmărit dar acceptat. De asemenea, s-a reţinut comiterea faptei cu intenţie indirectă, aruncarea peste marginea terasei locuinţei, situată în apropierea unei pieţe agroalimentare, într-o zonă intens circulată, a unei cărămizi lovind astfel în cap o persoană ce trecea prin zonă şi cauzând astfel decesul acesteia, făptuitorul sperând doar că rezultatul nu se va produce. Această speranţă este în mod evident bazată exclusiv pe hazard, practic făptuitorul nu ar fi putut avansa plauzibil vreo împrejurare obiectivă pe care să se fi bazat atunci când a aruncat cărămida, în sensul că aceasta nu va lovi vreun trecător ci doar întâmplarea ca atunci să nu treacă prin zonă vreunul.
În cauza dedusă judecăţii, sub aspectul cererii examinate, nu există elemente probatorii care să rezulte din mijloace de probă sau care să poată fi deduse din elementul material al tipicităţii obiective al faptei imputate, astfel cum a fost expus anterior sub aspectul stării de fapt, din care să se reţină acceptarea de către inculpat a producerii rezultatului nedorit, respectiv a cauzării accidentului rutier soldat cu decesului pasagerului aflat în partea dreaptă a autovehicolului condus, şi implicit a sa, cum de asemenea nu se poate reţine bazarea acestuia, în neacceptarea acestui rezultat, doar pe hazard, ci pe alte împrejurări, cele indicate la momentul audierii, apreciate însă în mod eronat câtă vreme rezultatul neacceptat s-a produs.
Aspectele pe care inculpatul s-a bazat atunci când a apreciat că rezultatul nu se va produce, respectiv experienţa sa în conducerea pe drumurile publice respectiv calităţile tehnice ale autovehicolului la volanul căruia se afla, cvasiidentice cu cele care stau la baza comiterii majorităţii accidentelor rutiere, au fost acceptate de practica judiciară ca fiind în măsură să constituie împrejurări obiective în sensul sus expus, chiar dacă eroarea asupra capacităţii acestora de a asigura neproducerea rezultatului este determinată de vârsta făptuitorului sau, mai grav, de aptitudinea acestuia psiho fizică generată de un eventual consum de alcool, în speţele în care a fost cazul. Aceasta întrucât împrejurările respective nu trebuie constatate a fi existat în mod obiectiv ci doar în percepţia făptuitorului la momentul desfăşurării activităţii potenţial periculoase, în sensul formării acestuia, a convingerii că rezultatul nu se va produce.
În aprecierea instanţei de judecată, o astfel de abordare subiectivă asupra împrejurărilor pe care inculpatul s-a bazat este normală întrucât în caz contrar, în sensul necesităţii constatării existenţei în mod obiectiv a împrejurărilor respective, concluzia care s-ar impune ar fi mereu aceea a existenţei intenţiei indirecte câtă vreme realitatea obiectivă a demonstrat, la momentul analizei, insuficienţa respectivelor împrejurări în producerea rezultatului. Nu este vorba de o preluare necritică a explicaţiilor inculpatului legată de aspectul în discuţie, practica judiciară relevând desigur că persoanele cercetate expun de regulă, cu predilecţie, aspecte ce pot să le profite, instanţa de judecată apreciindu-le însă în ansamblul factual relevat de mijloacele de probă şi prin raportare la persoana acestuia, vârsta acestuia la momentul evenimentului rutier, de 19 ani, şi caracteristicile psiho fizice, caracterizate printr-o evidentă imaturizare, un teribilism specific categoriei de vârstă, din această perspectivă raportul IGPR depus în cauză, legat de cauzele accidentelor rutiere fiind relevant.
Se impune a se mai analiza, de asemenea, în ce măsură împrejurările obiective pe care sa bazat inculpatul la momentul neacceptării rezultatului finalmente produs pot fi reţinute în raport de riscul asumat, în sensul că, astfel cum s-a argumentat în literatura de specialitate, cu cât gradul de risc al activităţii de amplifică, respectivele împrejurări îşi diminuează vocaţia de a fundamenta convingerea făptuitorului că urmarea nedorită nu se va produce.
Astfel, s-a apreciat în practica judiciară că rularea cu maşina, cu viteză mare, pe autostradă, pe contrasens, constituie o situaţie în care este evident că împrejurări obiective ca experienţa în conducerea pe drumurile publice sau caracteristicile tehnice deosebite ale autovehicolului nu pot fundamenta aprecierea rezonabilă că rezultatul nu se va produce, fiind în mod clar insuficiente faţă de riscul ridicat, asumat, al activităţii desfăşurate.
Însă, revenind la prezenta cauză, situaţia de fapt reţinută, imputată inculpatului, respectiv cea anterior analizată, în opinia instanţei de judecată, nu sunt comparabile, riscul asumat de inculpat prin efectuarea unei depăşiri neregulamentare şi rularea cu o viteză mult peste limita legală, neadaptată la condiţiile de trafic, ceea ce a determinat pierderea controlului asupra autovehicolului, nu implică o asemenea amploare a riscului încât împrejurările obiective avansate ca stând la baza neacceptării producerii rezultatului să fie în mod evident insuficiente în aprecierea subiectivă a inculpatului, cu atât mai mult cu cât această apreciere avea în vedere potenţialul pericol creat în raport şi de propria persoană.
Instanţa de judecată apreciază important a menţiona şi practica judiciară care a reţinut culpa cu prevedere în speţe cu o stare de fapt comparabilă sau chiar cu reţinerea unor împrejurări agravante, cum ar fi acelea a conducerii pe drumurile publice chiar sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe şi cauzarea unui accident de circulaţie soldat cu victime prin nerespectarea legislaţiei rutiere, practică judiciară dacă nu chiar unanimă, dificil a fi afirmată ca atare din motive obiective lesne de înţeles, dar cu siguranţă covârşitor majoritară, aspect care rezultă cu evidenţă din dificultatea depunerii unei practici judiciare relevante de către apărarea calificată desfăşurată de părţile civile.
Hotărârea judecătorească depusă în cauză sau cea la care s-a făcut referire, aflată pe rolul Tribunalului Buzău, prin care instanţele de judecată au reţinut intenţia indirectă în cauzarea unui accident rutier soldat cu victime au în comun cu prezenta cauză doar împrejurarea că activitatea derulată cauzatoare de prejudicii a avut loc în contextul participării la traficul rutier. Însă, în plus, pe lângă aceasta participare la traficul rutier care implică la un moment dat, în contextul încălcării legislaţiei rutiere, derularea evenimentelor în afara controlul făptuitorului, în speţele indicate, activităţile întreprinse – participarea la cursele de maşini pe raza unei localităţi la o oră când circulaţia rutieră era intensă ori intrarea cu autovehicolul, cu intenţie, în faţa poliţistului care rula pe motocicletă, în urmărirea sa, presupune mai mult decât o simplă participare la traficul rutier, relevă o activitate suplimentară acesteia ce devoalează o acceptare asumată a unor riscuri suplimentare, care exced controlului inculpatului, chiar şi în aprecierea sa subiectivă. Nu e cazul în prezenta cauză.”
