Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Avizul CSM este unul consultativ.

Punctul 7 de pe ordinea de zi a Plenului CSM din 11 februarie 2021 având ca obiect Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (24763/2020) a fost soluționat astfel:

,,Soluţie 1. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că se impune exprimarea unui aviz referitor la Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. (14 Da, 5 Nu)

2.Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea negativă a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. (11 voturi – Aviz negativ, 7 voturi – Aviz favorabil şi 1 vot – Aviz favorabil cu observaţii)

Hotărârea nr. 23”

În Hotărârea nr.23 din 11 februarie 2021 se menționează printre altele și următoarele:

,, Proiectul de lege analizat ar conduce, în esență, la schimbarea competenței de efectuare a urmăririi penale în cauze privind infracțiuni săvârșite de magistrați, revenindu-se la soluția anterioară Legii nr. 272/2018 (…), în care competența de efectuare a urmăririi penale revenea, după caz, parchetelor de pe lângă curțile de apel, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Soluția normativă propusă nu este, însă, însoțită de instituirea unor garanţii menite să dea eficiență principiului independenței justiției. prin asigurarea unei protecții adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor.”

”O astfel de abordare denotă o neînțelegere a 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢, care, în esența lui, 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐳𝐞 î𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐫𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐮𝐥, 𝐢𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬𝐚𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐮𝐫𝐨𝐫𝐮𝐥.

𝐉𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝒖𝒍𝒕𝒊𝒎𝒂 𝒓𝒆𝒅𝒖𝒕𝒂̆ 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̧𝐞𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐟𝐢𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝒗𝒂𝒍𝒐𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒔̧𝒊 𝒂𝒑𝒂̆𝒓𝒂𝒓𝒆 𝒂 𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒔̧𝒊 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒆𝒔𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒔𝒂𝒍𝒆 𝒍𝒆𝒈𝒊𝒕𝒊𝒎𝒆.

𝐎𝐫, 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐮𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐳𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐢𝐢 𝐚𝐝𝐞𝐜𝐯𝐚𝐭𝐞. 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐞𝐠𝐚𝐥𝐚̆ 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐚̆, 𝐚𝐥 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭.

𝐉𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐳𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚, fără a fi afectat de vreo temere că 𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐟𝐢 𝐬𝐮𝐩𝐮𝐬 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̧𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆, 𝒊̂𝒏 𝒔𝒄𝒐𝒑 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒊𝒎𝒊𝒅𝒂𝒓𝒆.

Altfel spus, mecanismele concrete prin care se previn eventuale măsuri inadecvate din perspectiva legalității împotriva judecătorilor, nu constituie un privilegiu pentru aceştia, ci 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧ț𝐞𝐢 𝐥𝐨𝐫, 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭.

Tot astfel, şi 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐮𝐫𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐬̧𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚̆𝐬̧𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 î𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭𝐚̆, 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐚𝐭̦𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐧𝐞𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆.”

”Definită de documentele internaționale ca premisă a statului de drept şi o garantie fundamentală a procesului echitabil …. 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭̧𝐚 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥, nefiind deci un privilegiu pentru judecători. ci o 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̧𝐢 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚̆𝐭̧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐞 𝐬̧𝐢 𝐚 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐢𝐧𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞.

Dată fiind importanța sa într-un stat de drept, independenta justiției și a judecătorilor nu doar că trebuie consfinţită la cel mai înalt nivel, ci trebuie şi promovată și protejată, prin luarea tuturor măsurilor necesare în acest sens (Recomandarea (2010) 12 – par. 7 şi 13).”

”𝐉𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐚𝐮 𝐬𝐚𝐫𝐜𝐢𝐧𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐞𝐢 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢, 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̧𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐭ă𝐭̦𝐞𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫.

Independența acestora nu este o prerogativă sau un privilegiu în propriul lor interes. ci în interesul statului de drept şi al celor care caută şi doresc înfăptuirea justiţiei.

Reafirmându-se că 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐩𝐢𝐥𝐨𝐧𝐢 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐢, egali ca importanță, 𝐚𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐜 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧, se arată că 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞𝐥𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢.

Astfel, independența serveşte ca o garanție a imparțialității. Acest lucru are, în special, implicații cu privire la aproape toate aspectele legate de cariera unui judecător: de la pregătire la numire până la promovare și sancționare disciplinară.

Tot astfel. Avizul 171. 12 (2009) al CCJE privind relația dintre judecători şi procurori statuează că 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧ț𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐮𝐫𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐬𝐩𝐞𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐬𝐚̆-𝐬̧𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚̆𝐬̧𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐫𝐜𝐢𝐧𝐢𝐥𝐞.

Aceasta consolidează rolul lor în statul de drept şi în societate şi, de asemenea, garantează că sistemul de justitie va funcționa echitabil şi eficient şi că toate beneficiile independenței judiciare vor fi realizate.

Prin urmare, fiind asemănătoare cu independența garantată judecătorilor, 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭̧𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐮𝐫𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 nu este o prerogativă sau un privilegiu conferit în interesul procurorilor, ci 𝐨 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞, 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐭â𝐭 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞, 𝐜𝐚̂𝐭 𝐬̧𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚̆.”

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, joi, în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a fost “croită greşit de la bun început”, în timp ce fostul preşedinte al CSM Lia Savonea a catalogat proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ drept “inacceptabil”.

Anterior dezbaterilor pe fond, s-a ridicat problema necesității avizului pe proiectul de desfiinţare a SIIJ trimis de ministrul Justiţiei, Stelian Ion.

Judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina şi reprezentantul societăţii civile, Victor Alistar, au susţinut că nu mai este nevoie ca CSM să dea aviz, deoarece proiectul prezentat de ministrul Stelian Ion este identic, cu unele modificări, cu proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale al fostului ministru Cătălin Predoiu, în cazul căruia CSM a dat un aviz negativ în mai 2020.

Ministrul Stelian Ion a admis că proiectul său este aproape identic cu cel al lui Cătălin Predoiu, diferența constând în eleiminarea a două articole: ,,Am operat o foarte mică modificare, în sensul eliminării unor alineate din propunerea iniţială, dar proiectul este acelaşi. Consider că trebuie dat un aviz pe această formă de proiect de lege.”

În replică, judecătoarea Evelina Oprina, care a catalogat trimiterea acestui proiect la CSM ca fiind o “conduită abuzivă” a susținut că ,,Proiectul de lege pe care CSM l-a avizat negativ în mai 2020 are un conţinut aproape identic cu cel pe care îl avem azi în faţă. Din punctul meu de vedere, suntem în faţa unei propuneri identice ca text. Conţinutul normativ este identic cu cel pe care CSM s-a pronunţat de două ori în trecut. Aş face apel la principiul cooperării loiale instituţionale şi cred că, în acest caz, iniţiatorul ar trebui să se abţină să genereze noi şi noi proiecte de acte normative identice, până când poate cedează Consiliul şi îşi schimbă opinia. Este mai mult decât o conduită abuzivă.”

În cadrul dezbaterilor pe fond, poziia cea mai vehementă a venit din partea procurorului Claudiu Sandu de la Asociaţia “Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” care a subliniiat următoarele: ,,În ceea ce priveşte scopul înfiinţării acestei structuri, din punctul nostru de vedere, ca asociaţie profesională, a avut la baza o uriaşă manipulare publică, plecată de la acele acorduri pe care le-am avut cu SRI, care erau foarte bune în acel moment, urmată de o serie de emisiuni publice cu privire la abuzurile procurorilor şi care s-a terminat în mod neplăcut pentru noi cu această înfiinţare a Secţiei speciale doar pentru magistraţi. În ciuda ambalării foarte frumoase a acestei iniţiative, în spatele ei rămâne un principiu stalinist. Scopul înfiinţării unei asemenea structuri a fost acela de a teroriza o anumita categorie de magistraţi, în principiu magistraţii responsabili care au înţeles să-şi respecte profesia şi să îşi facă treaba. O asemenea structură este complet neeficientă. Adevărul este că o asemenea structura paralelă de parchet este complet ineficientă. O asemenea structură trebuie sa dispară. Unul dintre efectele înfiinţării acestei structuri de parchet a fost acela că nu a mai existat niciun dosar de corupţie în justiţie. Or, trebuie să fim realişti că un asemenea parcurs este imposibil. După înfiinţarea SIIJ, a dispărut corupţia din magistratură, ceea ce este, evident, imposibil.”

Ministrul Justiţiei a afirmat, în cadrul dezbaterilor pe fond, că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost “croită greşit de la bun început”.

“La momentul înfiinţării nu au fost date explicaţii de niciun fel. Nu s-a spus: trebuie venit cu o secţie nouă ca o garanţie şi în ce constă acea garanţie. Or, vă spun sincer, eu nu văd că această secţie (…) ar reprezenta ea însăşi o garanţie pentru independenţa justiţiei. Este croită greşit de la bun început într-un context de conflict, aproape conflict social, au fost în urma acestor propuneri legislative frământări sociale majore despre care nu ne putem face că uităm. (…) Justiţia este în principal despre şi pentru oameni”, a afirmat Stelian Ion.

El a adăugat că în avizul Comisiei de la Veneţia din 2018 nu se face referire la superimunităţile pentru magistraţi, considerând “nepotrivită” crearea unei imunităţi pentru o altă categorie, în contextul în care se discută despre înlăturarea imunităţii pentru parlamentari.

“Vreau să ne uităm împreună la acest aviz – numărul 924 din 2018 al Comisiei de la Veneţia – şi într-adevăr sunt de acord că trebuie să îl citim integral, nu pe bucăţi. Acele garanţii la punctul 84 (…) nu se referă la superimunităţi. Imunităţi există – articolul 42 din legea 304/2004, acele aşa-zise imunităţi referitoare la percheziţie, la măsurile preventive. Nicăieri Comisia de la Veneţia nu a sugerat că ar trebui să existe superimunităţi şi dacă societatea românească discuta de necesitatea înlăturării imunităţii pentru parlamentari, să fie păstrate doar imunităţile pentru opiniile şi voturile exprimate, să creăm pentru o altă categorie imunităţi, consider că este total nepotrivit. Însă, garanţiile la care se referea Comisia de la Veneţia mai degrabă se circumscriu unei alte idei, aceea de implicare a CSM în numirea procurorilor”, a declarat ministrul.

Judecătoarea Lia Savonea a catalogat drept “inacceptabil” proiectul privind desfiinţarea SIIJ.

“Vă spun că aţi venit în faţa CSM cu un proiect de lege inacceptabil. Este inacceptabil, pentru că justiţia are nevoie de soluţii care să întărească independenţa judecătorilor şi nu să o slăbească, aşa cum urmăreşte acest proiect. Dacă ministrul Justiţiei din România se face că nu ştie cum a fost cu anchetarea judecătorilor în mod special, deşi şi procurorii au au făcut obiectul unor astfel de anchete, pe care pe alocuri pot să le numesc abuzive. Deci, dacă ministrul Justiţiei din România se face că nu a auzit, n-a văzut, n-a citit despre astfel de anchete, atunci voi propune Secţiei pentru judecători să-i facem un inventar al acestor nereguli cu care poate ministrul Justiţiei ar fi trebuit să înceapă şi nu în modul acesta pompieristic”, a spus Savonea.

Aceasta a adăugat că, în opinia sa, ministrul Justiţiei ar trebui să observe care sunt problemele sistemului judiciar.

“Aţi venit la minister şi în prima zi de mandat aţi aruncat cu un proiect de lege pentru desfiinţarea SIIJ. Gestionarea problemelor din justiţie se face cu mare cumpănire. Eu cred că ar fi fost de datoria ministrului Justiţiei să vadă care sunt problemele din justiţie, să înţeleagă, să vadă dacă judecătorii au resurse suficiente, au sedii, dacă justiţiabilii sunt sau nu mulţumiţi de actul de justiţie şi dacă nu sunt mulţumiţi, de ce nu sunt nemulţumiţi. Oare din cauza SIIJ sunt nemulţumiţi? Sau pentru că procesele durează prea mult. Pentru că judecătorii sunt supraîncărcaţi şi în toată această ecuaţie Ministerul Justiţiei are întreaga responsabilitate. Nu mai delegaţi responsabilitatea spre CSM, pentru că nu avem nicio compentenţă. Cred că cu aceste chestiuni ar fi trebuit să începeţi şi cu dialogul. Nu sfidaţi Consiliul”, a declarat Savonea.

Comments

comentarii