Omisiunea procurorilor, de a menționa în rechizitoriu asigurătorul ca parte responsabilă civilmente, a atras consecința respingerii ca tardive a constituirii de parte civilă, deși partea civilă a respectat termenul impus de lege.
La data de 18.11.2020, Curtea de Apel Braşov a sesizat ICCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, cu privire la art. 20 alin.1 Cod procedură penală, într-un dosar de vătămare corporală din culpă (art.196 NCP).
Instanța de trimitere dorește să afle ,,Dacă instanţa penală poate analiza elementele răspunderii civile delictuale a inculpatului în ipoteza în care persoana vătămată se constituie parte civilă cu respectarea termenului prevăzut de art. 20 alin.1 Cod procedură penală, dar după finalizarea procedurii de cameră preliminară, iar asigurătorul RCA refuză să participe în procesul penal ca parte responsabilă civilmente.”
Prin Înceheierea din data de 28 octombrie 2020, curtea a dispus sesizarea ICCJ cu chestiunea mai sus menționată, având în vedere și următoarele motive, rezumate pe scurt:
Prin hotărârea instanței de fond, inculpatul a fost condamnat pentru săvărșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă (art.196 NCP), totodată, instanța, admițând excepția tardivității introducerii în cauză invocată de către asigurător, a respins acțiunea civilă a părților vătămate, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate în procesul penal.
Se reține în sesizare, că la data de 01.10.2019, prin încheierea de ședință, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței și a dispus începerea judecății.
În cursul judecății, la data de 20.05.2020, inculpatul a optat pentru procedura simplificată, iar părțile civile au depus constituirile de parte civilă, instanța dispunând la data de 4 decembrie 2019 citarea asigurătorului și emiterea unei adrese către acesta prin care să se comunice dacă este de acord să participle în calitate de parte responsabilă civilmente.
Asigurătorul a comunicat faptul că nu înțelege să intervină în proces la acel moment procesual și a invocat excepția tardivității și a nelegalei introduceri în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente raportat la dispozițiile deciziei CCR nr. 257/2017, având în vedere că nu a fost menționat prin rechizitoriul parchetului.
Instanța reține că, pentru ca asigurătorul să poată fi obligat în procesul penal la plata despăgubirilor către spital, se impune ca acesta să figureze în calitate de parte responsabilă civilmente, cu respectarea termenului limită până la care se poate realiza intervenția sau introducerea sa în proces. Din această perspectivă, dispoziția cuprinsă în art. 21 alin. (1) Cod de procedură penală, privind introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente până la începerea cercetării judecătorești a fost declarată neconstituțională prin decizia CCR nr. 257/2017, cu motivarea că este necesar să se asigure dreptul părții responsabile civilmente de a formula cereri și excepții în procedura de camera preliminară. Un alt remediu procesual este intervenția părții responsabile civilmente în cauză, conform art. 21 alin.(3) C.pr.pen., intervenție care se poate realiza până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță și care este strâns legată de manifestarea de voință a asigurătorului.
Împotriva hotărârii s-au formulat apeluri doar sub aspectul laturii civile de către părțile civile.
În motivarea apelurilor, se menționează și că ,,Pentru a da eficiență deciziei CCR nr.25/2017, organele de urmărire penală ar fi trebuit să dispună menționarea părții responsabile civilmente în actul de sesizare în vederea citării acestei părți în procedura de camera preliminară.”
Instanța de apel apreciază că ,,problema de drept supusă analizei pornește de la o incoerență legislativă în condițiile în care sintagma ,, în termenul prevăzut de art.20 alin.(1) din cuprinsul art art. 21 alin.(1) C.pr.pen. a fost declarată neconstituțională, însă dispozițiile art.20 alin.(1) C.pr.pen., care atribuie părții civile posibilitatea de a se constitui parte civilă în procesul penal până la primul termen de judecată, deci după procedura camerei preliminare, au rămas nemodificate. Anterior constituirii persoanei vătămate ca parte civilă nu se impunea chemarea în judecată a părții responsabile civilmente.”
Menționăm că ICCJ a stabilit termenul de soluţionare a sesizării data de 18.02.2021.
Atașăm sesizarea.sesizare termen constituire de parte civilă
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


