Fostul rector UMF Cluj, Marius Bojiță, și încă patru cadre didactice, achitați de Judecătoria Cluj-Napoca

Avocatul a susținut de la momentul propunerii de arestare că încadrarea juridică i se pare forţată şi comportă discuţii din toate punctele de vedere. De asemenea, a spus că activitatea de 50 de ani a profesorului Bojiță, care nu a mai avut probleme cu legea, ar trebui să se finalizeze cu o statuie în faţa instituţiei, nu cu un dosar penal.

”Analizând actele dosarului, precum şi materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

IV. Infracțiunea de abuz în serviciu:

Prin rechizitoriu, ca prim capăt de acuzare, s-a reținut că inculpații nu au susţinut cursurile Calitatea medicamentului –Metode moderne aplicate în studii de stabilitate, Elemente de dietă sănătoasă în contextul piramidei alimentare şi Comportamente de stil de viaţă cu efecte nocive asupra sănătăţii, desfăşurate în perioada 01.11.2016-15.11.2016, respectiv 16.11.2016-29.11.2016, conform programului de curs stabilit şi nu au realizat evaluarea cunoştinţelor participanţilor, cu consecința vătămării intereselor U.M.F. Cluj-Napoca, în calitate de furnizor de educație farmaceutică continuă şi a obţinerii unui folos pentru altul, constând în credite EFC pentru farmaciştii înscrişi la curs.

S-a reținut că, procedând în acest fel, inculpații, în calitate funcționari publici aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu de cadre didactice universitare la U.M.F. Cluj-Napoca, nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu și au încălcat dispoziţiile art. 173 alin. (2), art. 304 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu referire la art. 14 alin. (1) din Regulamentul de învățământ postuniversitar aprobat prin Carta U.M.F. Cluj-Napoca.

Conform art. 297 alin. (1) Cod penal, Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Conform art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Potrivit art. 175 Cod penal, (1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: (…) b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură.(…).

Aşa cum s-a arătat în literatura juridică, neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu/ îndeplinirea ei defectuoasă, în sensul art. 297 C.pen., presupune omisiunea de a efectua un act/ efectuarea actului în mod defectuos, prin încălcarea normelor legale, atunci când, potrivit atribuţiilor de serviciu, îndeplinirea acestuia este obligatorie. Așadar, actul trebuie să intre în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public.

Prin act se înțelege acea operaţiune licită (în sens material) pe care funcţionarul public trebuie să o execute în exercitarea atribuţiilor de serviciu, obligaţia de executare decurgând dintr-o reglementare primară. Referitor la acest ultim aspect, în practica și literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia că, instanța constituțională, la momentul pronunțării Deciziei nr. 405/2016 (publicată în M.Of. nr.517 din 08.07.2016), nu a exclus posibilitatea ca analizarea modului în care funcţionarul şi- a îndeplinit atribuţiile de serviciu să se facă şi prin raportare la norme de reglementare secundară, cerinţa esenţială fiind aceea ca normele de reglementare secundară să fie date în vederea aplicării unor norme de reglementare primară (F. Streteanu, Caiete de Drept Penal, nr. 4/2016, Ed. Universul Juridic, 2017; potrivit par. 64 din decizia amintită, legislaţia primară poate fi detaliată prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară (…) în limitele şi potrivit normelor care le ordonă).

Revenind la noţiunea de act, prin Decizia CCR nr. 405/2016, în par. 82 s-a arătat că, ”(…) doctrina este unanimă în a considera că acesta este folosit în cadrul infracţiunii în cauză în înţelesul de operaţie care trebuie efectuată de funcţionar (sau alt salariat) potrivit solicitării făcute de o persoană şi conform atribuţiilor sale de serviciu. Solicitarea adresată serviciului respectiv poate privi constatarea unui act juridic ori întocmirea sau confirmarea unui înscris privind un act juridic ori efectuarea unei constatări cu efecte juridice sau executarea unei hotărâri şi alte operaţii date în competenţa unui serviciu. Astfel, noţiunea de “act” din cadrul dispoziţiei criticate se circumscrie sferei atribuţiilor de serviciu/îndatoririlor pe care funcţionarul public, în accepţiunea art. 175 din Codul penal, le are potrivit legii, în accepţiunea dată de instanţa de contencios constituţional prin prezenta decizie. (…) “actul” la care face referire textul de lege criticat se circumscrie sferei atribuţiilor de serviciu pe care funcţionarul public le are. Astfel, situaţia premisă este cea a obligaţiei îndeplinirii unui act licit, atribuţia de serviciu/îndatorirea pe care funcţionarul public o are în sarcina sa neputând fi caracterizată decât prin liceitate. De altfel, Curtea constată că şi în doctrină s-a reţinut că situaţia premisă în structura infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor constă în prealabila existenţă a unui serviciu având competenţa de a efectua acte de felul aceluia care ocazionează săvârşirea abuzului. În cadrul acestui serviciu care constituie situaţia premisă îşi exercită atribuţiile funcţionarul care comite abuzul.

Coroborând prevederile legale incidente în speță, contrar opiniei procurorului, instanța apreciază, în primul rând, că faptele de care sunt acuzați inculpații nu există în materialitatea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, în măsura în care ar exista, nu îndeplinesc trăsăturile de tipicitate obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu.

a) Pentru a forma o imagine de ansamblu asupra naturii și caracteristicilor cursurilor supuse analizei, vom începe analiza cu cel de-al doilea punct- este presupusa faptă prevăzută de legea penală?

Conform prevederilor din Legea nr. 1/2000 a Educației naționale- art. 173: (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă şi programe postuniversitare de perfecţionare toate acele instituţii de învăţământ superior care au acreditate cel puţin programe de studii universitare de licenţă şi masterat în domeniul ştiinţific respectiv. (2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională şi programele postuniversitare de perfecţionare ale instituţiilor de învăţământ superior acreditate se desfăşoară în baza unui regulament propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT şi se finalizează cu un examen de certificare a competenţelor profesionale asimilate de cursanţi pe parcursul programului. (4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanţare din alte surse. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenţii care au cel puţin studii universitare cu diplomă de licenţă sau echivalentă. (51) Au dreptul să participe la programe postuniversitare de perfecţionare absolvenţii care deţin diplomă de absolvire a învăţământului superior de scurtă durată sau diplomă de licenţă ori echivalentă. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională, instituţia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului. (7) La finalizarea programelor postuniversitare de perfecţionare, instituţia organizatoare eliberează un certificat de absolvire; art. 174: (2) Instituţiile de învăţământ superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe lângă formele de învăţământ prevăzute la alin. (1), şi programe postdoctorale şi de formare şi dezvoltare profesională: de rezidenţiat, de perfecţionare, de specializare, de studii complementare în vederea obţinerii de atestate şi de educaţie medicală şi farmaceutică continuă.

Conform H.G. nr. 899/2002, potrivit căreia: art. 20- (2) Educaţia continuă în domeniul medical, medico-dentar şi farmaceutic uman, cu excepţia studiilor complementare care duc la dobândirea unui atestat, este organizată de către Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România, Colegiul Farmaciştilor din România, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior acreditate, cu Academia de Ştiinţe Medicale şi cu Ministerul Sănătăţii.

Potrivit declarației inculpatei Banc Roxana: (…) În primul rând, programele postuniversitare sunt reglementate de Legea nr. 1/2011, art. 173, în timp ce cursurile de educatie farmaceutica continua (EFC) nu sunt reglementate de aceasta lege. Mai mult, modul de organizare si desfasurare nu sunt reglementate de niciun act normativ. Programele postuniversitare confera competenta participantilor, in timp ce cursurile EFC nu confera competente. Programele postuniversitare sunt acreditate de catre Ministerul Educatiei, in timp ce cursurile EFC sunt acreditate de catre Colegiul Farmacistilor din Romania. Programele postuniversitare pot fi organizate doar de catre institutiile de invatamant superior acreditate, in timp ce cursurile EFC pot fi organizate de catre orice entitate care nu este institutie de invatamant superior, cu conditia ca acea entitate sa fie inscrisa in registrul furnizorilor acreditati de CFR (Colegiul Farmacistilor din Romania). Aceasta entitate poate fi o persoana fizica autorizata, o persoana juridica de drept privat, asociatie ale studentilor si etc. Programele postuniversitare trebuie inscrise in RNPP (Registrul national al programelor postuniversitare), acest RNPP fiind o parte a RNCIS adica Registrul National al Calificarilor in Invatamantul Superior. Si acest RNPP este gestionat actualizat si publicat pe site-ul instituției ANC- Autoritatea Natională pentru Calificari. Deoarece U.M.F. Iuliu Hatieganu are un singur program postuniversitar inscris in acest registru RNPP si anume un program de formare in economia sanatatii, numit Healthesis si nu are nici un curs de educatie farmaceutica continua si/sau educatie medicala continua inscris in acest registru, este dovada faptului ca aceste cursuri EFC nu sunt programe postuniversitare. Participantii la cursurile postuniversitare incheie obligatoriu cu institutia un contract de studiu, in timp ce in cazul cursurilor EFC nu s-au incheiat contracte de studii, completandu-se doar o fisa de inscriere.

La finalizarea programelor post universitare participantii vor sustine un examen care certifica competentele dobandite pe parcursul derularii programului postuniversitar respectiv si li se va elibera un certificat care este un act de studiu si anume Certificat de atestare a competentelor profesionale, în cazul programelor post universitare de formare si dezvoltare profesionala, respectiv Certificat de absolvire in cazul programelor postuniversitare de perfectionare. Aceste certificate se supun prevederilor Ordinului 4156/2020 privind regimul actelor de studii si aceste certificate vor fi insotite si de un supliment descriptiv in format EuroPas prevazut in Anexa 10 din HG. Nr. 607/2014. (…) aceste cursuri le-am sustinut in afara programului de lucru pe zi, anume in perioada repausului zilnic/saptamanal, respectiv sambata. In al doilea rand calitatea mea la aceste cursuri a fost cea de speaker si nu de functionar public. Adica aceeasi calitate de speaker pe care as fi avut-o in cazul in care as fi fost invitata sa sustin aceste 2 cursuri de un alt furnizor acreditat, precum CFR Cluj sau Medihub, care nu sunt institutii de invatamant superior. În al 3-lea rand, foaia colectiva de la dosar nu are vreo relevanta pentru activitatea de la cele 2 cursuri. Ea are relevanta doar pentru activitatile pe care le-am desfasurat in timpul programului de lucru de 8 ore pe zi, adica activitati prevazute in statul de functii, in cazul meu, in anul universitar 2016-2017 erau activitati erau de predare cursuri si lucrari practice la 2 programe de studii universitare de licenta si anume, farmacie, respectiv Nutritie si Dietetica.

Inculpata Hegheș Simona a arătat că: (…) As vrea sa mentionez cu privire la cursul de Formare profesionala continua, conform definiție de pe site-ul Ministerului Educatiei, putem sa luam in considerare ca program de perfecționare, intrucat cursantii au obtinut un certificat de absolvire si nu un Certificat de atestare a competențelor profesionale. Referitor la inscrierea la curs, as dori sa mentionez ca inscrierea se realizeaza la secretariatul prorectoratului U.M.F., cursantii platind taxa de inscriere si compeltand o cerere de inscriere. Cadrele didactice de predare nu sunt implicate in procesul de inscriere la curs (…). La inscriere prorectoratul a solicitat autorizarea cursului conducerii U.M.F.-ului. Ulterior cursantilor li s-a comunicat prin secretariat locatia cursului, perioada de incepere, cadrele didactice de predare, urmand ca orarul sa fie stabilit la disciplina de comun acord. As dori sa mentionez faptul ca toti cursantii erau angajati in alta parte, iar orarul a trebuit sa fie adaptat in functie de fiecare cursant. După inscriere si comunicarea orarului si discutiile cu farmacistii, acestora li s-a pus la dispozitie materialele de curs. Oferirea materialelor s- a facut atat direct cat si prin e-mail. Materialele au fost trimise tuturor cursantilor fiind compuse dintr-un curs original, respectiv materialele bibliografice

Cursul a fost elaborat de dl prof. Bojita si subsemnata pe baza competentelor si cunostinteler pe care le avem. De asemenea am sustinut si personal activitate practica in cadrul laboratorului nostru, avand o demonstratie gascromatografică cu un sistem performant pentru cei care au dorit acest lucru. Prin urmare, as vrea sa subliniez ca nu este adevarat ce ne acuza ca nu am sustinut cursurile. (…) cursurile au fost sustinute si toti cei care au dorit sa participe, au beneficiat de cunostintele impartasite. (…) Aceste cursuri au ca scop, actualizarea cunostintele persoanelor care participa intr-un cadru colegial, cordial, care se bazeaza pe schimbul de informatii. Referitor la modul de evaluare, aceasta se face conform Regulamentului U.M.F., printr-un calificativ admis/respins. Nu este reglementata in niciun regulament modul in care trebuie facuta evaluarea, nici gradul de dificultate nici perioada in care trebuie facuta. Astfel, luand in considerare experienta profesionala, liberul arbitru al calitatii cadrului didactic, am ales metodele de evaluare, bazandu-ma pe cei 20 de ani de predare si mai mult de 1000 de farmacisti pentru care am sustinut cursurile postuniversitare si peste 20 de promotii de studenti. (…).

Potrivit inculpatei Filip Lorena Angela: (…) Cursurile de educatie farmaceutica continua sunt gestionate de Colegiul National al Farmacistilor. Persoana juridice si persoane fizice pot sustine cursul de educatie farmaceutica continuă in sistem online sau offline, conditia este ca aceste persoane sa fie inregistrate in registrul furnizorilor acreditati. In aceasta calitate, U.M.F. este inscrisa anual in acest registru, Conform HG 899/2002, aceste cursuri se organizeaza de catre Colegiul National al Farmacistilor in colaborare cu cei inscrisi in registrul furnizorilor acreditati, mai exact, metodologia de organizare si desfasurarea acestor cursuri este responsabilitatea Colegiului National al Farmacistilor. In cadrul acestor cursuri, cei care sustin au calitatea de lectori, indiferent ca sunt cadre didactice, ca sunt farmacisti, indiferent ca au modul pedagogic sau daca au doctorat. As vrea sa specific ca atat eu cat si colegii mei, am avut calitatea de lectori si nu am avut calitatea de angajat al U.M.F.. Cursurile au fost sustinute in timpul nostru liber, in afara normei de la universitate, iar pontajul anexat in dosar, este nerelevant. Ca urmare, activitatea desfăsurata in cadrul acestui curs nu se supune art. 304 alin. I din Legea educatiei nationale. Mai mult, la finalul cursurilor se elibereaza un certificat care nu este un act de studiu si nu se supune prevederilor Ordinului 657/2014. As mai vrea sa fac o remarca, in art. 173 din Legea Educatiei nationale se specifica ca la cursurile postuniversitare de perfectionare se elibereaza Certificate de absolvire, atestate de cunostinta care se supun unui alt regim. Unul din aceste certificate este eliberat de Ministerul Sanatatii.

Ca sa concluzionam, Colegiul National al Farmacistilor este cel care stabileste modalitatea de organizare si desfasurare a cursurilor de educatie farmaceutica continua in urma acestor cursuri se obtine un certificat cu credite EFC, care pot fi utilizate pentru a dovedi preocuparea farmaciștilor pentru educatia continua si fiind un criteriu pentru care este necesara dovada pentru a putea practica profesia de farmacist. Aceste puncte EFC se pot obtine prin mai multe modalitati, ex. participare la manifestari stiintifice, abonamente la reviste, articole scrise in reviste, sau articole stiintifice. Nici una din aceste modalitati descrise, nu presupune examinare sau evaluare. Ceea ce este in concordanta cu faptul ca aceste criterii de acordare a creditelor EFC trebuie sa se realizeze unitar.

În primul rând, instanța observă că, prin dispozițiile art. 174 alin. 2 din Legea nr. 1/2011, legiuitorul a înțeles să includă cursurile de educație farmaceutică continuă în categoria programelor de formare şi dezvoltare profesională, alături de cursurile de rezidenţiat, de perfecţionare, de specializare, de studii complementare în vederea obţinerii de atestate.

Printr-o interpretare teleologică și sistematică a textelor legale, putem deduce că programele de formare şi dezvoltare profesională (în care se includ și cursurile de educație farmaceutică continuă, cf. art. 174 alin. 2 din lege -în continuare cursuri EFC) reprezintă acele programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă despre care face vorbire art. 173 alin. 1 din lege.

Într-adevăr, există deosebiri de esență între aceste cursuri EFC și cele de perfecționare, astfel cum au explicitat pe larg și inculpații în declarațiilor lor, însă aceste diferențe nu exclud cursurile EFC din categoria programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă. Mai mult, chiar în Regulamentul de învățământ postuniversitar al U.M.F. Iuliu Hațieganu Cluj, aprobat prin H.S. nr. 5/26.05.2009, activitățile de educație medicală continuă erau menționate la cap. II- Cursuri postuniversitare de perfecționare (f. 5 vol. II d.u.p.)

Se observă și că, în cuprinsul art. 173 din lege, legiuitorul a reglementat anumite caracteristici generale ale programelor postuniversitare, urmând ca, potrivit alin. 2, acestea să fie detaliate potrivit unui regulament propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar.

Potrivit alin. 6 al art. 173, La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională, instituţia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului.

Referitor la acest ultim aspect, din declarațiile inculpaților coroborate cu cele ale martorilor, în cazul cursurilor EFC, participanții primesc doar un certificat de participare la curs, în baza căruia pot obține credite EFC de la Colegiul Farmaciștilor. Astfel, potrivit declarației martorului Băciuț Grigore (f. 37 vol. II d.i.): (…) Aceste certificate doar certifica participarea la curs si nu dau nici o competenta suplimentara si niciun fel de gradatie si aveau un termen de valabiliate de maxim 5 ani. Nu oferă competente intr-un domeniu de specialitate, fiind diferite de exemplu de Certificatele emise de Ministerul Sănătătii. De asemenea, potrivit declarației martorei Felicia Gligor (f. 6 vol. II d.i.): (…) Nu sunt cursuri de perfectionare, ci doar de aducere la zi, upgradarea informatiei. Diferentele dintre cele două: cele de perfectionare – atribuie o abilitate in plus, o competenta ce o poti folosi într-un anumit domeniu, intra in forma de invatamant superior. Iar cele de educatie medicala si farmacie continua sunt cursuri de a aduce o noutate, a completa o informatie din facultate si nu le confera alta competenta, abilitati farmacistilor, ci doar atesta faptul ca sunt preocupati de noutatea in domeniu si perfectionare continuă.

Aceasta întrucât, astfel cum am precizat anterior, dispozițiile art. 173 din Legea nr. 1/2011 au un caracter general, aplicabil tuturor programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională, însă, potrivit art. 14 din Regulamentul privind învăţământul postuniversitar al U.M.F. Iuliu Hațieganu Cluj, elaborat în conformitate cu Legea nr. 1/2011 (f. 5 -7 și 137, 140 verso, vol. II d.u.p), la finalizarea cursurilor EFC, în urma susţinerii unui examen soldat cu calificativul admis sau respins, va fi eliberat un certificat care atestă participarea la curs. Certificatul se eliberează în baza unui catalog de curs, după verificarea achitării taxei de curs.

Potrivit martorului Băciuț Grigore: (…) după finalizarea cursului, îndrumătorul de curs întocmea un catalog, în care erau prevazute datele personale ale participantului, calitatea acestuia – de farmacist, calificativul de admis sau respins si situatia platii cursurilor, iar catalogul nu prevedea o rubrică distinctă privind prezența la curs.

În al doilea rând, în urma analizei întregului material probator, instanța nu poate reține că, în desfășurarea cursurilor EFC inculpații dețineau calitatea de funcționari publici aflați în exercitarea unor îndatoriri de serviciu.

Așa cum am precizat anterior, cf. art. 175 alin. 1 C.pen., funcționarul public este persoana care exercită o funcţie publică de orice natură.

Materialul probatoriu testimonial a dovedit însă că, inculpații au susținut cursurile EFC în calitate de speakeri/ lectori/ formatori și nu de cadre universitare, iar calitatea de lector poate reveni oricărei persoane absolventă de studii superioare de farmacie, medicină, nutriție, care dovedesc că prezinta calități de formare și că pot prezenta informații utile pentru profesia de farmacist (declarații martori Felicia Gligor, Ileana Rusu, Grigore Băciuț- f. 5, 6, 37 vol. II d.i.), cu precizarea că, calitatea de lector în cadrul acestor cursuri nu este echivalentă cu cea de lector universitar.

Potrivit martorei Felicia Gligor, vicepreședinte al Colegiului National al Farmaciștilor din România, exista un registru al furnizorilor acreditați și aceștia solicită mai departe aceste acțiuni în vederea educatiei farmaceutice continua a farmacistilor. Aceasta activitate de acreditare este solicitata de diferite universităti, de diferiti formatori care pot si universitati sau alte entităti juridice, persoane fizice autorizate care au solicitat înscrierea in registrul formatorilor, dar pot fi creditate si diferite abonamente la reviste de specialitate sau publicarea de articole sau materiale sau carti de specialitate. De asemenea, martorul Grigore Băciuț a învederat în fața instanței că, cursurile puteau fi organizate de foarte multi furnizori, de ex. firme de medicamente, chiar Colegiul Medicilor.

Astfel, cursurile de educație farmaceutică continuă pot fi organizate de orice furnizor înscris în registrul Colegiului Farmaciștilor (inclusiv persoane juridice de drept privat), registrul putând fi consultat pe site-ul https://portal.tm-c.eu/RegAutCFR.

După cum rezultă din fișa postului anexă la contractele individuale de muncă, organizarea și susținerea cursurilor de educație farmaceutică continuă nu intră în atribuțiile de serviciu ce revin inculpaților. Acești formatori aleg ei să desfășoare această activitate, nu este obligatorie (declarație martor Felicia Gligor).

Organizarea și susținerea acestor cursuri nu face parte din norma didactică a inculpaților, aspect care rezultă și din adresa nr. 26734/30.09.2022 a U.M.F. Cluj-Napoca depusă la dosarul cauzei la data de 03.10.2022 (f. 57 vol II d.i.).

Pe de altă parte, nici chestiunea remunerării inculpatului Bojiță Traian cu suma de 3917 lei, conform notei de fundamentare atașată adresei nr. 26734/30.09.2022 a U.M.F., nu poate răsturna această concluzie, atât timp cât o asemenea plată nu a fost efectuată și pentru cele patru inculpate, iar martorii întrebați cu privire la această chestiune au arătat în mod unanim că, pentru activitatea în cadrul acestor cursuri, lectorii nu sunt remunerați.

Astfel, fiind întrebat cu privire la remunerarea lectorilor, martorul Grigore Băciuț a afirmat că: (…) Nu erau remunerate pentru că cursurile nu erau remunerate, iar cadrele didactice nu primeau gradatie. Sunt niste cursuri care cresc prestigiul disciplinei (…).

Într-adevăr, potrivit art. 21 din Regulament (inclusiv în forma în vigoare în anul 2016), activitatea din cadrul programelor postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă se normează separat și nu intră sub incidența art. 288 alin. 1 din Legea nr. 1/2011 (f. 140 vol. II d.u.p.).

Raportat la toate aceste considerente, instanța apreciază că, în lipsa existenței condițiilor esențiale ale elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu- calitatea de funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu se impune continuarea analizei și asupra celorlalte chestiuni invocate în apărare de inculpați, care privind inexistența unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor/ intereselor legitime ale unei persoane.

Pentru toate motivele expuse anterior, instanța opinează că presupusele fapte de abuz în serviciu nu sunt prevăzute de legea penală, fiind incident sub acest aspect temeiul de achitare prev. de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen.

b) Continuând analiza de la baza acuzației, cu privire la omisiunea inculpaților de a susţine cursurile Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate, Elemente de dietă sănătoasă în contextul piramidei alimentare şi Comportamente de stil de viaţă cu efecte nocive asupra sănătăţii, conform programului de curs, respectiv de a realiza evaluarea cunoştinţelor participanţilor, instanța reține următoarele:

În urmărirea penală s-a reținut că:

– la cursul Calitatea Medicamentului, dintre persoanele înscrise la curs și audiate în calitate de martori, 2 persoane au declarat că au participat atât la curs cât și la examen, iar 7 persoane au declarat că au participat la curs fizic, 3 persoane că au susținut un examen oral și 2 persoane au predat un referat;

– la cursul Elemente de dietă sănătoasă în contextul piramidei alimentare, 3 persoane au declarat că au participat la curs fizic, o persoană a declarat că a participat atât la curs, cât și la evaluare și 2 persoane s-au prezentat o dată pentru ridicarea suportului de curs și o dată pentru evaluare;

– la cursul Comportamente de stil de viață cu efecte nocive asupra sănătății, o persoană a declarat că a participat atât la curs, cât și la examen, o persoană a declarat că a participat la curs fizic și o persoană a participat la evaluare.

Potrivit declarațiilor martorilor reaudiați în fața instanței, a rezultat că au participat fizic la cursuri, au purtat discuții cu profesorii, au fost evaluați oral: (….). De asemenea, martorii (…) au sustinut că au fost evaluați prin alte metode.

(…)

Declarațiile martorilor se coroborează cu cele ale inculpaților. Potrivit acestora, cursurile menționate au fost ținute potrivit unui program care a avut în vedere necesitățile persoanelor înscrise, majoritatea fiind farmaciști cu un loc de muncă. Într-adevăr, prezența nefiind una obligatorie, persoanele care au fost în imposibilitate de a se prezenta au primit doar suportul de curs.

Prin excepție, au existat persoane care nu au avut cunoștință despre înscrierea lor la aceste cursuri, procedura fiind realizată în numele lor de angajator (ex. martora D.C- f. 272- 275 vol. X d.u.p.). Însă, existența acestor cazuri nu poate forma concluzia că inculpații nu au organizat și susținut cursurile de formare profesională continuă, acest fapt fiind infirmat prin declarațiile martorilor care au confirmat prezența lor fizică la universitate, discuțiile cu lectorii și primirea suportului de curs.

Referitor la evaluarea participanților, în materia acestor cursuri de formare profesională continuă, nu există obligativitatea promovării unui examen scris de verificare a cunoștințelor, obținerea calificativului fiind lăsată la latidudinea lectorului, fiind posibilă inclusiv prin predarea unui referat, evaluarea orală prin discuții pe marginea temei cursului.

Potrivit inculpatei Hegheș Simona: (…) Vreau sa mentionez faptul că s-a realizat evaluarea participantilor, fie prin discutii directe in timpul cursului, fie prin referate intocmite, fie in cadrul activitatii practice prin participarea la acea demonstratie, evaluarea facandu-se in baza experientei de predare pe care am facut-o eu, cat si dl Bojita. Am fost de acord atat eu, cat si dl Bojita cu un orar mai fluid, datorita faptului ca incercam mentinerea Univeristatii noastre ca si formator postuniversitar in acel moment, chiar si acum se poate consulta oferta Colegiului Farmacistilor din Romania, existand alternativa obtinerii creditelor EFC, fara evaluare: abonamente la reviste de specialitate in care nu verifica nimeni daca acea revista ajunge la destinatar, participări la prezentari comerciale a unor firme de medicamente, sau participari la congrese, unde mapa se primeste la inscriere impreuna cu diploma, fara sa existe o evaluare ulterioara. În acest context, am considerat ca o relatie de cordialitate si colegialitate va implica mai mult universitatea in actualizarea cunostintelor reale ale participantilor la cursuri. După evaluarea care a dus la obtinerea acelui certificat, noi am primit un catalog in care trebuia mentionat numele si prenumele, firma platitoare a taxei de participare, situatia achitarii taxei si calificativul. Mentionez ca nu exista in istoricul universitatii noastre o situatie in care cursantii sa nu fi promovat aceste cursuri de perfectionare.

Inculpata Filip Lorena a arătat că: (…) Pentru elaborarea materialelor care au constituit suportul de cursuri au fost alocate din timpul liber ore care însumeaza activitatea a 2 sau 3 luni de pregătire. (…) Am stabilit un orar. În afara orelor de serviciu, seara, sâmbata, astfel incât, una sau 2 persoane din cele 4 să poată fi la dispozitia cursantilor. Orarul a fost transmis secretariatului prorectoratului, dar, acest orar a fost respectat, însa, in situatii in care, farmacistii nu puteau sa ajunga în acel interval, sa participe la cursuri conform recomandarilor, am facilitat accesul acestora la informatii. Rolul nostru nu era de a respecta un program strict, care sa nu le permita celor ce doresc sa urmeze aceste cursuri. Va rog sa retineti ca locul de munca si atributiile farmacistilor sunt prioritare si desfăsurarea acestui curs nu trebuie sa afecteze activitatea acestora. Toti participantii au beneficiat de suport de curs, am fost la dispozitia lor atat cat era necesar, am raspuns nevoilor lor, ne-am adaptat si am fost flexibili în ceea ce priveste modificarea orarului, furnizarea de informatii suplimentare acolo unde am constatat ca nivelul de cunostinte variaza la participanti (…). S-a dat bibliografie suplimentara, am acceptat sa oferim consultatii privind modalitatea practica de aplicare a cunostințelor. Menționez ca subiectele acestor cursuri pentru unii din participanți au fost de interes personal si mai putin de interes profesional. Aspectele abordate sunt complementare si pot ajuta, dar nu sunt obligatorii in procesul de consiliere in farmacie. Ca si cadrul didactic, menirea mea este de a furniza informatii, de a darui prin ceea ce stiu si ce cunosc, din timpul meu pentru a instrui. Ca urmare, nu astept si nici nu am fost remunerata în vreun fel in urma desfăsurarii acestor cursuri. Este o actiune voluntara, facultativa, neimpusa de obligatiile de serviciu din cadrul U.M.F. Evaluarea conform legislatiei poate capata mai multe forme, iar ca si cadrul didactic, eu si colegele mele, ne-am dezvoltat abilitati care ne permit o evaluare obiectiva. O evaluare initială ne-a facut o imagine asupra nivelului de cunostinte si ne-a permis sa decidem in maniera eficienta de a transmite informatiile astfel încât sa se atinga obiectivele cursului. O evaluare se poate face nu doar printr-un examen scris, nu printr-o grila, ci pur si simplu printr-o discutie. Datorita acestor evaluari am constatat nivelul variabil de cunostinte al cursantilor. Pentru evaluarea cunostintelor dobandite in urma parcurgerii cursurilor ne-am stabilit fara a fi impuse, anumite cunostinte minime dobândite. tÎn urma analizei evaluarilor realizate, participantul poate fi declarat admis sau respins. In toata istoria U.M.F.-ului, precum si al Colegiului National al Farmacistilor, nici un cursant inscris la astfel de cursuri nu a fost declarat respins. Se primeste un certificat, care se poate ridica de catre oricine de la prorectorat, fara a semna, fara a fi imputernicit, Aceste certificate pot fi sau nu folosite de către farmacisti. Farmacistii trebuie sa faca dovada celor 40 de credite anual. Se pot obtine foarte usor, ma abonez la o revista si nimeni nu verifica daca am citit revista respectiva. Ma inscriu la o manifestare stiintifica si primesc diploma si puncte în momentul în care ma înregistrez la receptia manifestării sau se poate trimite prin posta certificatul de la aceste manifestări.

Așa cum au învederat inculpații, aspecte confirmate de martorii audiați în cauză, creditele EFC pot fi obținute și prin alte metode, enumerate pe site-ul Colegiului Farmaciștilor, de pildă abonamente la publicații de specialitate, publicarea unor articole, participări la manifestări științifice, simpozioane, iar acestea nu presupun promovarea unui examen.

Instanța reține în final că, cele trei cursuri în discuție reprezintă cursuri de educație farmaceutică continuă (formare profesională continuă), sunt organizate în colaborare cu Colegiul Farmaciștilor din România, nu intră în atribuțiile de serviciu ale profesorilor, se desfășoară în afara programului de lucru și a normei didactice de bază, astfel încât nu sunt remunerate. Participanții primesc un suport de curs, orarul este unul flexibil pentru a ține cont de programul farmaciștilor și aceștia sunt evaluați prin metoda aleasă în mod unilateral de lector, primesc calificativul admis/respins și un certificat de participare (nu o diplomă de studiu), în baza căruia obțin ulterior credite EFC.

Raportat la toate acestea, instanța conchide că inculpații au organizat și au susținut cursurile Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate, Elemente de dietă sănătoasă în contextul piramidei alimentare şi Comportamente de stil de viaţă cu efecte nocive asupra sănătăţii, chiar dacă orarul stabilit inițial nu a fost pe deplin respectat. Referitor la evaluarea cursanților prezenți, rezultă din probațiunea testimonială că aceasta s-a desfășurat oral, prin adresarea unor întrebări/ discuții pe marginea temei cursului.

Este adevărat că au existat și persoane înscrise la curs care nu s-au prezentat la U.M.F. și nu au fost evaluate, însă cărora le-au fost emise certificate de participare, pe care doar o parte dintre acestea le-au folosit efectiv pentru a obține ulterior credite EFC. Chiar și așa, nu se poate concluziona că fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată ar exista în materialitatea ei, atât timp cât, astfel cum am reținut anterior, cursurile au fost ținute în cadrul U.M.F.- Facultatea de Farmacie, o parte dintre cei înscriși s-au prezentat personal, au avut loc discuții cu lectorii, precum și o evaluare orală.

Pentru aceste considerente, instanța constată că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată nu există, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. 1 și 5 C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a) C.proc.pen., va dispune achitarea inculpaților Hegheș Simona Codruţa, Bojiță Marius Traian, Miere Doina, Filip Lorena-Angela și Banc Roxana pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

V. Infracțiunea de instigare la fals intelectual în formă continuată, în participație improprie:

Prin actul de acuzare s-a reținut și că, în luna decembrie 2016, inculpaţii Hegheș Simona Codruţa și Bojiță Marius Traian au determinat rectorul U.M.F. Cluj-Napoca să emită, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi fără vinovăţie, diplomele de participare la cursul Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate, desfăşurat în perioada 16.11.2016 –29.11.2016, pentru persoanele înscrise la curs, în condiţiile în care aceste persoane nu au participat la desfăşurarea cursului şi nu au beneficiat de o evaluare a cunoştinţelor dobândite prin participarea la curs. De asemenea, inculpatele Doina Miere, Filip Lorena-Angela şi Banc Roxana, în luna decembrie 2016, au determinat rectorul U.M.F. Cluj-Napoca, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi fără vinovăţie, să emită diplomele de participare la cursurile Elemente de dietă sănătoasă în contextul piramidei alimentare, desfăşurat în perioada 01.11.2016- 15.11.2016 şi Comportamente de stil de viaţă cu efecte nocive asupra sănătăţii, desfăşurat în perioada 16.11.2016- 29.11.2016, pentru persoanele înscrise la curs, în condiţiile în care aceste persoane nu au participat la desfăşurarea cursului şi nu au beneficiat de o evaluare a cunoştinţelor dobândite prin participarea la curs.

Potrivit art. 321 C.pen., Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.

Conform art. 52 alin. 3 C.pen., participația improprie în forma intenție- lipsă vinovăție, sub forma instigării, este reglementată ca fiind determinarea (…) la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție.

Așa cum am arătat anterior, potrivit art. 14 din Regulamentul privind învăţământul postuniversitar al U.M.F. Iuliu Hațieganu Cluj (f. 5 -7 și 137 vol. II d.u.p), la finalizarea cursurilor EFC se emite certificatul care atestă participarea la curs și care este eliberat în baza catalogului de curs (în care figurează datele personale ale participantului, calitatea acestuia – de farmacist, calificativul admis/ respins și situatia plății cursurilor).

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, martorul Irimie Alexandru, rector al U.M.F. în perioada de referință, a precizat că, la finalul cursurilor de formare profesională continuă a farmaciştilor, prorectoratul de specialitate înaintează către secretariatul rectoratului o documentaţie din care rezultă dacă persoanele care au participat la curs au achitat taxa şi dacă au absolvit examenul. Pe această documentaţie sunt trecute semnăturile persoanelor din comisia de examinare, secretariatului şi prorectorului de specialitate (…) (f. 37-38 vol. XIII d.u.p.).

Referitor la temeiul de achitare solicitat de inculpați- art. 16 alin. 1 lit. a) C.proc.pen.– fapta nu există, instanța reține că nu se poate susţine că actul material de determinare a rectorului U.M.F. să emită certificatele de participare la curs, prin transmiterea catalogului de curs completat de inculpați, nu a existat, în mod obiectiv, aspectul care trebuie analizat fiind dacă acesta este sau nu prevăzut de legea penală. Prevederea faptei în legea penală presupune identitatea dintre conduita propriu-zisă şi toate condiţiile stabilite de norma de incriminare (trăsătura tipicităţii obiective a infracţiunii). Lipsa în concret a unuia dintre elementele de conţinut ale infracţiunii (exceptând vinovăţia) se încadrează în acest caz.

În continuare, cu privire la calitatea de funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu a domnului Irimie Alexandru, instanța reține următoarele:

După cum a rezultat din probațiunea testimonială, U.M.F. Cluj-Napoca a organizat aceste cursuri EFC în calitate de furnizor acreditat, înscris în registrul Colegiului Farmaciștilor (https://portal.tm-c.eu/RegAutCFR), unde figurează inclusiv persoane juridice de drept privat. Putem concluziona astfel că, rectorul universității nu a emis certificatele în calitatea sa de reprezentant legal al instituției de învățământ superior (nefiind vorba despre acte de studii, cum ar fi diplome de licență, masterat), ci ca reprezentant al furnizorului de educație farmaceutică continuă, acreditat de Colegiul Medicilor din România. În aceste împrejurări, semnatarul certificatelor de participare- dl Irimie Alexandru nu a acționat în calitatea sa de funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Referitor la condiția atestării unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, prin rechizitoriu s-a reținut că rectorul U.M.F., fără vinovăție, a emis persoanelor înscrise la curs certificatele de participare, deși aceste persoane nu au participat la desfăşurarea cursului şi nu au beneficiat de o evaluare a cunoştinţelor dobândite prin participarea la curs.

Instanța judecă cauza numai în limitele sesizării prin rechizitoriu. Așa fiind, nu putem reține că toate certificatele de participare întocmite în baza catalogului de curs completat de inculpați ar fi fost emise unor persoane care nu au participat la cursuri și nu au fost evaluate, întrucât o astfel de concluzie este incorectă, după cum am arătat pe larg la pct. IV supra. Cursurile au fost susținute de către cei cinci inculpați, o parte dintre cei înscriși s-au prezentat personal la sediul facultății, au avut loc discuții cu lectorii, precum și o evaluare orală a participanților.

Reținând toate aceste considerente, instanța apreciază că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals intelectual în participație improprie, în formă continuată, prev. art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 321 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., motiv pentru care, în baza art. 396 alin. 1 și 5 C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen., va dispune achitarea inculpaților Hegheș Simona Codruţa, Bojiță Marius Traian, Miere Doina, Filip Lorena-Angela și Banc Roxana pentru săvârşirea acestor fapte.”