fbpx
Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Ziua libertății presei. Instanța în cazul Groza c. Clujust: ”apreciem că este justificat interesul de a cunoaște aspecte legate de persoanele magistraților”

Ziua libertății presei. Instanța în cazul Groza c. Clujust: ”apreciem că este justificat interesul de a cunoaște aspecte legate de persoanele magistraților”

De Ziua mondială a libertății presei, sărbătorită de 26 de ani în data de 3 mai, publicăm un pasaj relevant din motivarea sentinței din dosarul în care judecătoarea Anca Groza de la Tribunalul Cluj a cerut daune de 50.000 de euro de la jurnalistul Alin Golban pentru două articole publicate pe Clujust.ro.

Amintim că în primul articol au fost prezentate date din hotărârile din două procese intentate de Anca Groza, unul împotriva tatălui ei și altul împotriva fostului soț. În al doilea articol, doar a fost redată o poziție judecătoarei scrisă pe contul ei de Facebook după primul articol.

În primă instanță, Tribunalul Mureș, prin președinte de complet Marilena Burețea, a respins acțiunea în răspundere delictuală, iar Groza a atacat-o cu apel, care se judecă la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Extras din Sentința civilă nr. 411/2018 de la Tribunalul Mureș:

Faptul că reclamanta s-a simțit lezată de conținutul celor două articole, deși de înțeles, având în vedere faptul că acestea au fost scrise într-o manieră incisivă și nicidecum laudativă, nu conduce automat la concluzia că cele două articole încalcă drepturile reclamantei sau ale intervenientului.

„Nu există îndoială că într-o societate democratică indivizii au dreptul să comenteze şi să critice administrarea justiţiei şi oficialii implicaţi în înfăptuirea ei. Cu toate acestea, o astfel de critică nu trebuie să treacă de anumite limite, întrucât este în interesul public ca procurorii, precum şi judecătorii să se bucure de încrederea publicului. Se poate deci să fi e necesar ca statul să îi protejeze de acuzaţii nefondate (a se vedea cauza Lešník c. Slovaciei, nr. 35640/97, § 54, ECHR 2003-IV)” (parag. 35).

„În cauza de faţă, Curtea nu este convinsă că afirmaţiile făcute de jurnalistul A.S. pot fi considerate pure judecăţi de valoare. Curtea notează că articolele în cauză conţineau acuzaţii cu privire la o conduită nelegală şi improprie a reclamantei. Astfel, jurnalistul afirma, în special, că reclamanta, exercitând funcţia sa de procuror, a abuzat de prerogativele sale şi i-a adus lui A.B. acuzaţii în mod nelegal. De asemenea, a mai afirmat că reclamanta a fost implicată în luare de mită şi în falsificarea rechizitoriilor cu privire la A.B. Aceste acuzaţii reprezintă, în viziunea Curţii, afirmarea unor fapte în legătură cu care instanţa naţională de ultim grad nu a solicitat dovezi relevante” (parag. 40). (CĂLIN Dragoș, BOZEȘAN Vasile, MIHĂIŢĂ Florin, MILITARU Ionuț, PANĂ Dorin, Limitele libertății de exprimare. Politicieni, jurnaliști, magistrați. Comentarii şi jurisprudenţă, Hamangiu, 2014 pag. 0).

Reținem că spre deosebire de situația în care a fost pronunțată hotărârea anterior citată, în cauza pendinte pârâții nu au făcut afirmații privitoare la exercitarea funcției reclamantei, aspect remarcat și de reclamantă, însă acesta a fost subiectul articolelor incriminate prin cererea de chemare în judecată tocmai datorită funcției sale în cadrul puterii judecătorești.

În aceste condiții apreciem că în lipsa unor acuzații directe, simplul fapt că jurnalistul își pune niște întrebări, legitime în anumite circumstanțe, privitoare la persoane care fac parte din puterea judecătorească, așa cum este reclamanta, nu poate fi privit ca o depășire a limitelor acceptabile ale criticii la care o astfel de persoană poate fi supusă.

De altfel, având în vedere interesul accentuat pe care nu numai presa din România, dar și întreaga societate românească îl acordă justiției, interes legitim și justificat din toate punctele de vedere de rolul pe care justiția îl joacă în societate, este de așteptat și de înțeles faptul că persoanele care fac parte din puterea judecătorească prezintă mai mult interes pentru societate și în final pentru destinatarii actului de justiție, respectiv justițiabilii. În acest context, apreciem că este justificat nu numai interesul jurnaliștilor, ci și al cititorilor de a cunoaște aspecte legate de persoanele magistraților, apreciere care plasează în sfera persoanelor publice pe magistrați.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina