Celebrul palat țigănesc ”Vila Iți” din Turda, pe care nu ai cum să-l ratezi, a ajuns într-un dosar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta a decis că unui afacerist de etnie rromă i s-au încălcat drepturile în procesul în care Finanțele au contestat executarea de către acesta a proprietarilor palatului, soții Gabor, cărora le împrumutase bani și care garantaseră cu imobilul.

Aflam în 26 ianuarie 2016 despre hotărârea pronunțată de CEDO în cauza Muncaciu contra României. Judecătorii, în unanimitate, au constatat că a fost încălcat articolul 6 alin.1 din Convenția europeană pentru drepturilor omului. În cauză, reclamantul a invocat  încălcarea dreptului său la un proces echitabil la Tribunalul Cluj, întrucât instanța nu i-a comunicat, înainte de luarea deciziei, întâmpinarea depusă de partea adversă și a judecat recursul în lipsa acestuia. Este vorba recursul unei contestații la executare din 2010 în care contestator a fost Administrația Finanțelor Publice Turda, iar recurent a fost Sava Lăcătuș, afaceristul care s-a plâns la CEDO, dar care între timp și-a schimbat numele în Muncaciu.

Curtea notează de la bun început că părțile nu contestă faptul că întâmpinarea AFP Turda în recurs  nu a fost comunicată reclamantului și că acesta din urmă nu a fost prezent în persoană sau reprezentate la singura ședință a Tribunalului Cluj din 1 septembrie 2010.

Curtea reiterează că principiul egalității armelor – unul dintre elementele conceptului mai larg de proces echitabil – impune ca fiecarei părți să i se acorde o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cazul său în condiții care să n-o dezavantaje substanțial în comparație cu partea adversă. Acest concept implică, de asemenea, în principiu, dreptul părților de a lua cunoștință de toate actele sau observațiile din dosar de natură a influența decizia și de a le dezbate.

Curtea observă că, la momentul faptelor nu exista o dispoziție expresă privind obligativitatea comunicării întâmpinării. Se constată, însă, că practica instanțelor naționale a dus la impunerea unei astfel de obligații.

Reclamantul a cerut la CEDO aproape 465.000 euro. A primit 900

Povestea afacerii cu Vila Iți, așa cum este descrisă și în decizia CEDO, începe în octombrie 2005, când Dafinel Sava Lăcătuș le-a împrumutat soților Katica și Janos Gabor 300.000 de euro, prin act autentificat la notar. Aceștia au pus gaj imobilul pe care îl dețineau în Turda. Pentru că nu au mai înapoiat banii, în noiembrie 2006, Judecătoria Turda aprobă executarea silită a contractului de împrumut, astfel că după o lună, Lăcătuș se adresează unui executor judecătoresc, care pune sechestru pe imobil.  În mai 2009, executorul Marian Daniel din Turda organizează o licitație pentru vânzarea palatului, dar nu se prezintă nimeni, așa că i-l dă lui Lăcătuș. Executorul își aduce aminte de caz: ”Problema a fost că în cartea funciară nu era trecută o sentință prin care Statul confisca imobilul dinainte de împrumut. Gabor nu putea să-l pună gaj”.

Soții Gabor pierduseră într-un alt proces imobilul în 20 ianuarie 2005, numai că Statul a notat asta în cartea funciară doar în iulie 2006 și a pus sechestru abia în septembrie 2008. Iar în 21 mai 2009, AFP Turda a contestat executarea silită începută la cererea lui Lăcătuș și a câștigat, în primă fază, la Judecătorie, după care în recurs la Tribunalul Cluj, unde CEDO spune că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil pentru Dafinel Sava Lăcătuș (acum Muncaciu). Astfel, cel care i-a împrumutat pe soții Gabor a rămas și fără bani și fără imobil. A încercat el să-și recupereze banii cu ajutorul CEDO, cerând cei 300.000 de euro, plus  114.800 euro, cât a calculat că i-ar fi ieșit din chirii după decembrie 2006. De asemena, a cerut și 50.000 de euro ca daune morale.

CEDO nu a acordat niciun leu daune materiale, explicând că noul cod de procedură civilă din România permite revizuirea deciziei de la Tribunalul Cluj, în condițiile în care s-a hotărât că s-a încălcat dreptul al un proces echitabil, și, astfel, reclamantul are o șansă să-și recupereze banii. Totuși, Curtea a considerat că a fost produs un prejudiciu moral și i-a acordat lui Muncaciu cu acest titlu 900 de euro.

Aproape 5.400 CHF și 300 lei pentru avocat

Reclamantul a mai ceut 14 615 lei cu titlul de cheltuieli de executare împotriva debitorilor și onorariu avocațial pentru procesul de la Judecătoria Turda și de la Tribunalul Cluj.  De asemenea, a solicitat alți 5.420 franci elvețieni (CHF) si 300 lei pentru cheltuielile ocazionate de plângerea la CEDO, constând în onorariu avocațial și traducerea corepondenței. CEDO i-a explicat că nu poate obține rambursarea cheltuielilor din cadrul procedurilor interne. În schimb, Curtea i-a acordat avocatei Camelia Costea, care l-a reprezentat pe reclamant la CEDO, 5.396 CHF și 300 de lei.

Avocata Camelia Costea, originară din Cluj și stabilită în Elveția, a precizat pentru Clujust.ro că urmează să depună o cerere de revizuire a deciziei Tribunalului Cluj din 1 septembrie 2010, în baza hotărârii CEDO.

În acțiunea depusă la CEDO, avocat a precizat: ”Notiunea de proces echitabil presupune si respectarea si aplicarea principiului contradictorialitatii. Insa instantele interne, in cadrul procedurilor judiciare desfasurate, au incalcat prevederile referitoare la judecarea publica si contradictorie a cauzei reclamantului. Prima instanta nu a judecat dreptul recurentului in cadrul unei proceduri contencioase de drept comun prevazute de lege (Codul de procedura civila) cu examinarea completa a incalcarii drepturilor si obligatiilor cu caracter civil ale reclamantului ci in cadrul procedurii de executare (sub forma contestatiei la executare). Astfel prima instanta nu a analizat apararile formulate de catre reclamant (de ex. apararea cu privire la prescriptia drepturilor invocate de contestatara; invocarea bunei sale credinte; continutul documentelor emise de institutiile statului care atestau o situatie neconforma cu realitatea etc).

Instanta de recurs, a procedat la judecarea cauzei fara a avea loc o dezbatere publica si contradictorie a cauzei dedusa judecatii, practic fara a proceda la o judecare a cauzei. Dupa cum se observa chiar din continutul Deciziei civile a Tribunalului Cluj nr. 982/R/2010, din data de 1.09.2010, judecata a avut loc la primul termen de judecata, in absenta ambelor parti implicate in cauza, fara a se tine cont de cererea de amanare justificata de motive medicale a reclamantului si fara a i se fi comunicat acestuia intampinarea partii adverse. Astfel in cadrul acestui proces reclamantul nu a avut posibilitatea legala de a participa in mod activ la desfasurarea judecatii, atat prin sustinerea si dovedirea drepturilor proprii, cat si prin dreptul de a combate sustinerile partii potrivnice si de a-si exprima pozitia fata de masurile instantei. In legatura cu acest aspect, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut constant ca sarcina judecatorului este de a veghea ca toate elementele susceptibile sa influenteze solutionarea pe fond a litigiului trebuie sa faca obiectul unei dezbateri in contradictoriu intre parti si s-a pronuntat in repetate randuri ca partile trebuie sa aiba acces la argumentele partii adverse iar procedura trebuie sa se desfasoare in conditii de contradictorialitate (Cazul Ruiz – Mateos contra Spaniei, Hotararea din 23 mai 1993; Cazul Mac Gee contra Frantei, Hotararea din 7.01.2003).”

Hotărârea CEDO în limba franceză

Vom publica în curând traducerea hotărârii în limba română.

Comments

comentarii