Acasă » JURIDICE-LEGISLAȚIE » Veste proastă de la Curtea Constituțională pentru românii cu credite

Veste proastă de la Curtea Constituțională pentru românii cu credite

Legea prin care se stabilea o limită maximă la dobânzile creditelor, inclusiv ale celor în derulare, a fost declarată neconstituțională.

CCR a analizat obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, obiecție formulată de un număr de 83 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar este neconstituţională în ansamblul său.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.

Camera Deputaţilor a adoptat, în decembrie 2018, proiectul de lege referitor la dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti.

Potrivit proiectului ”în raporturile juridice dintre consumatori şi profesionişti, inclusiv comercianţi, dobânzile penalizatoare pot produce dobânzi doar în baza unei convenţii speciale şi numai pentru depăşirea scadenţei cu mai mult de un an.”

”Dobânda anuală efectivă, astfel cum aceasta este definită prin art. 3 pct. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, nu poate depăşi:

a) cu mai mult de 3 puncte procentuale, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare; creditul ipotecar sau imobiliar se defineşte ca fiind orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat, ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui terţ garant;

b) 18% pe an, în cazul creditelor de consum; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit de consum orice credit contractat de consumatori care nu îndeplineşte criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar, în sensul lit. a);

c) 50% în cazul creditelor, împrumuturilor sau al oricăror alte forme de finanţare a consumatorilor, a căror valoare în lei la data contractării sau a perfectării contractelor, nu depăşeşte echivalentul sumei de 3000 de euro.”, prevedea completarea la OG 13/2011.

Deputații au stabilit că ”dispoziţiile se aplică şi în cazul în care, conform contractului, consumatorul datorează penalităţi de întârziere, majorări sau alte costuri care desemnează daunele-interese moratorii.”

Modificarea legislativă viza și contractele în curs. ”Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, pentru care este îndeplinită condiţia privind impreviziunea.”, era ultima prevedere din lege.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns