Comisia pemanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) a emis o scrisoare deschisă împotriva proiectului noului Cod Fiscal, despre care spune că încalcă principul independenței profesiei de avocat.
Scrisoarea este adresată Primului-Ministru al Romaniei, domnul Victor-Viorel Ponta, Ministrului Finantelor Publice, domnul Eugen Orlando Teodorovici, domnului deputat Viorel Ştefan, preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, domnului notar Liviu-Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.
”Corpul de avocați își exprimă sprijinul pentru toate categoriile socio-profesionale vizate de perspectiva aplicării retroactive a dispoziţiilor fiscale privind reconsiderarea „activităţilor independente” drept „activităţi dependente” prin modificarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal adoptate urmare a demersurilor şi acţiunilor de protest iniţiate în iulie 2010, când problematica fiscalizării profesiilor libere şi a beneficiarilor veniturilor din drepturile de autor a constituit obiect al dezbaterilor publice, iar avocaţii au apărat toate categoriile socio-profesionale confruntate cu o astfel de problemă.”, a precizat președintele UNBR, Gheorghe Florea.
”UNBR îşi manifestă profunda îngrijorare faţă de prevederile Proiectului Legii privind Codul fiscal, trimis spre dezbatere Camerei Deputaților, care tind să încadreze profesia de avocat în şablonul relaţiilor de tip „angajat-angajator”, specifice Codului muncii, cu încălcarea flagrantă a principiului independenței avocatului și cu consecințe grave asupra înfăptuirii statului de drept.
Solicităm imperios armonizarea prevederilor actualului proiect al Codului Fiscal cu legislaţia specială care guvernează profesia de avocat, prin luarea în considerare a particularităţilor organizării şi funcţionării aceastei profesii liberale, prevăzute prin lege şi care exclude aplicarea pentru avocaţi a unui regim juridic propriu celui reglementat de Codul Muncii.
În acest sens, se impune ca legiuitorul să procedeze la clarificări conceptuale şi terminologice în legislaţia fiscală, indispensabile unui nou Cod fiscal, care să aibă în vedere specificul formelor de exercitare a profesiei de avocat.
Noul Cod fiscal, care se declară a fi unul menit să asigure progresul şi stabilitatea sistemului fiscal românesc, nu poate ignora specificul activităţii avocatului, consacrat de lege pentru raţiuni ce au drept scop garantarea independenţei sale depline, inclusiv sub aspectul tratamentului fiscal.
Legislaţia europeană privind profesia de avocat pune în centrul atenţiei importanţa pe care statul de drept o conferă avocatului în realizarea actului de justiţie, în vederea asigurării apărării drepturilor şi libertăţilor individuale şi satisfacerii exigenţelor unui proces echitabil. Toate reglementările ţărilor membre ale Uniunii Europene sunt construite pe principiul libertăţii şi independenţei profesiei de avocat – profesie care este organizată şi funcţionează autonom – garantând libertatea şi independenţa avocatului în exercitarea activităţii sale, astfel încât să nu fie subordonat nimănui, ci supus numai legii şi statutului profesiei.
Este de notorietate faptul că activitatea liberală desfăşurată de avocaţi este incompatibilă cu însăşi ideea de dependenţă sau subordonare, sub orice formă, faţă de un angajator. Libertatea de activitate, independenţa şi lipsa îngrădirilor şi presiunilor de orice natură asupra avocatului, în limitele prevăzute de legislaţia profesiei, sunt constante ale profesiei de avocat, consacrate în legislaţia tuturor statelor bazate pe principiul supremaţiei legii.
De la momentul constituirii profesiei prin Legea nr. 1709/1864 pentru Corpul de Advocaţi şi până în prezent, avocaţii s-au constituit în organizaţii autonome şi şi-au desfăşurat activitatea în mod independent şi liber. Aceste caracteristici nu au fost amputate nici măcar în perioada comunistă, cu toate constrângerile pe care statul totalitar a încercat să le aducă exercitării acestei profesii liberale. Caracterul esenţialmente liberal al profesiei de avocat şi independenţa avocatului nu au fost puse vreodată în discuţie şi nu pot constitui obiect al „aprecierii discreţionare” a agenţilor statului, inclusiv sub aspectul tratamentului fiscal concret, în funcţie de elemente specifice relaţiei angajator-angajat, care este incompatibilă cu reglementarea actuală a profesiei de avocat.
Legea nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat (astfel cum a fost modificată de-a lungul timpului) şi Statutul profesiei de avocat reflectă principiile şi regulile importante desprinse din reglementările europene, precum Recomandarea nr. (2000) 21 a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei către statele membre privind libertatea de a exercita profesia de avocat şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în interpretarea Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Prin Proiectul Codului fiscal, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor, este instituit un nou regim juridic fiscal aplicabil veniturilor din profesiile liberale, cu ignorarea totală a principiilor şi regulilor aplicabile profesiei de avocat. Aceste prevederi afectează regimul de organizare şi funcţionare a profesiei şi pot genera o stare de incertitudine şi arbitrariu în privinţa regimului fiscal aplicabil acesteia.
Proiectul actului normativ dovedeşte astfel că nu este adaptat realităţilor specifice activităţilor profesiilor liberale, reglementate prin legi speciale (inclusiv legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat). Deşi prin diferitele titluri ale proiectului privitoare la taxe, impozite şi contribuţii se urmăreşte o schimbare a însăşi filosofiei impunerii unor întregi categorii profesionale cu existenţă tradiţională (printre care şi aceea a avocaţilor), nu s-a încercat şi o actualizare a conceptelor şi terminologiei fiscale în raport de specificul activităţii acestora. Proiectul preia mecanic reglementări ale legislaţiei anterioare, care pun în centrul lor relaţia angajat – angajator şi, deci, raporturi de muncă guvernate de Codul muncii.
Potrivit legislaţiei speciale privind profesia de avocat, prevederile Codului muncii nu pot fi niciodată aplicabile în profesia de avocat, fiind incompatibile cu aceasta. Cu titlu de exemplu, evocăm faptul că în prezent sunt mii de avocaţi colaboratori, iar potrivit legislaţiei privind profesia de avocat, aceştia, atunci când desfăşoară activităţi pentru societăţile sau cabinetele de avocatură cu care colaborează, au şi dreptul de a avea o clientelă proprie, ca o expresie a dreptului la dezvoltare profesională proprie, care este de esenţa evoluţiei în profesia de avocat. În condițiile în care avocatul colaborator are și clientelă proprie, acesta trebuie să fie în continuare înregistrat fiscal în nume propriu, să emită documente fiscale etc.
Este greu de conceput că, în acelaşi timp, pentru activităţile desfăşurate în baza raportului de colaborare profesională, avocatul colaborator ar putea fi supus unui regim fiscal specific activităţilor dependente din punct de vedere fiscal. O atare situaţie ar contraveni flagrant tuturor principiilor şi regulilor specifice profesiei şi ar genera incertitudine şi haos, afectând inclusiv dreptul la existenţă profesională al avocaţilor, cu osebire al celor recent primiţi în profesie, în condiţiile în care accesul la clientelă proprie este reglat de reguli ce ţin de funcţionarea pieţei serviciilor profesionale asigurate de avocat.”
Scrisoarea completă o puteți citi pe site-ul UNBR.
”Comisia Permanenta a UNBR ia act de preocupările corpului profesional al avocaţilor pentru clarificarea efectelor noii concepţii în politica fiscală din România şi îşi exprimă convingerea că independenţa activităţii avocaţilor va fi pe deplin înţeleasă şi reflectată în actele normative din domeniul fiscal, astfel încât să fie prevenite derapajele în interpretarea și aplicarea acestora.
Pentru toate aceste considerente, Corpul profesional al avocaţilor protestează energic împotriva oricărei măsuri normative care încalcă principiile fundamentale şi regulile legale privind independenţa profesională a avocatului, valoare a profesiei care nu poate fi distorsionată prin reglementări ambigue, ce urmăresc fiscalizarea cu price preţ a profesiei în ansamblul său, cu neobservarea principiilor de drept european și a reglementării legale speciale care guvernează organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în România.”, se arată în finalul scrisorii.
