CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un student de la Medicină s-a clasat pe locul I la concursul de eseuri având ca tematică importanța combaterii corupției, organizat pe pagina oficială de Facebook a DNA. Ceilalți câștigători sunt de la facultăți de Drept. Medicinistul a scris despre paraziți, pisici, șoricei și corupție.
Autorii celor mai bune lucrări au fost premiați în prezența procurorului șef Crin Nicu Bologa și a conducerii DNA.
Premianții sunt:
Locul I Ștefan Rareș Mindirigiu – Facultatea de Medicină Constanța, Universitatea Ovidius (tânărul din dreapta în fotografia de mai sus – n.red)
Locul I Andreea Loredana Fodor – Facultatea de Drept, Universitatea din București
Locul II Ciprian Mihail Cîrciu – Facultatea de Drept, Universitatea din București (absolvent al Facultății de Electronică, Universitatea Tehnică Cluj Napoca)
Locul III Elena Ioana Ioniță – Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu
Locul III Ancuța Maria Cazacu – Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu
Tema concursului organizat de DNA a fost „În fața unor noi provocări globale, care sunt prioritățile, provocările și importanța continuării luptei anticorupție?” pentru elevi, studenți și toți cei interesați.
”Este un subiect vital pentru orice domeniu de munca. Eu am o experiență extinsa cu dezbaterile academice începând din liceu și inclusiv acum la facultate. Asta oarecum m-a ținut la curent cu problemele sociale national și internațional.”, ne-a spus Ștefan Rareș Mindirigiu, student în anul III la Facultatea de Medicină din Constanța. Redăm mai jos lucrarea acestuia:
Corupția și parazitismul
La facultatea de medicină se studiază microbiologia, în cadrul căreia învățăm despre paraziți. Un aspect care m-a fascinat este faptul că unii paraziți nu se limitează doar la a consuma resursele gazdei, ci ajung să modifice aspecte semnificative ale vieții organismului parazitat, recurgând chiar și la controlul minții.
Unul dintre acești paraziți este Toxoplasmoza, a cărui gazdă favorită este pisica. Toxoplasmoza se reproduce în tractul digestiv al pisicii, părăsindu-l tot la fel de ușor pe cum a intrat. Aspectul fascinant al acestui parazit este soluția pe care a dezvoltat-o pentru a eficientiza procesul de parazitare. Primul pas a fost găsirea unei gazde intermediare, șoricelul, care datorită practicilor sale de zi cu zi nu a fost greu de convins. Odată ajuns în corpul șoricelului, Toxoplasmoza migrează în sistemul nervos, acolo unde reușește să reprogrameze frica șoricelului pentru pisică, asociată prin miros, cu un sentiment contrar, de atracție. Rezultatul este unul care poate provoca amuzamentul, șoarecele care aleargă pisica, dar în același timp extrem de terifiant- un mic organism capabil să rescrie milioane de ani de interacțiune dintre specii, răsturnând ordinea naturală.
Ce legătură are toată această poveste despre paraziți, pisici și șoricei cu corupția? Asemenea organismelor parazite, corupția are nevoie de un mediu propice în care să apară, să se dezvolte și să se reproducă, necesitând “gazde” care s-o incubeze. Corupția este universală: nu ține cont de sex, vârstă, etnie, religie, nivel de educație sau mediu social. Singurul lucru care stă în calea corupției este sistemul de apărare de care dispunem.
Un prim nivel de protecție se manifestă la nivel individual. Așa cum sistemul nostru imunitar luptă împotriva agenților patogeni, tot așa și sistemele de valori, morale, religioase și respectul pentru lege, opun rezistență corupției, prevenind “infecția”.
Din păcate acest prim nivel nu este întotdeauna îndeajuns pentru a asigura o luptă eficientă anticorupție. Ca viitor medic, nu mă pot baza doar pe sistemul imunitar al pacienților mei când vine vorba de tratarea bolilor. Nivelul individual de rezistență are limitările sale, iar când vine vorba de corupție, acestea își găsesc forme concrete în: presiunea din anumite medii sociale, tentația beneficiilor profesionale și materiale, lipsa unei educații care să servească model împotriva corupției.
Cea mai eficientă imunitate este cea dobândită. În cazul unei răceli sau infecții virale organismul învață să recunoască intrușii și dezvoltă strategii eficiente pentru a-i înlătura. Sistemul de educație ar trebui să joace un rol asemănător în prevenția corupției. Școala ar trebui să fie un bun exemplu de respectare a legilor, fiind un mediu care promovează meritocrația și nu traficul de influență, nepotismul și oportunismul incompetenților. Una din prioritățile luptei anticorupție trebuie să fie asigurarea unui sistem de învățământ care promovează integritatea și penalizează frauda. Iar când educația și moralitatea eșuează, atunci avem nevoie să tratăm problema sistematizat și la nivel instituțional.
Un loc unde efectele corupției sunt extrem de ușor de resimțit este impactul pe care îl are asupra calității răspunsului instituțional (internațional și național) în fața unor provocări globale. Doar din ultimii ani avem exemple extrem de relevante care atestă importanța unei atitudini proactive în fața corupției. În cazul pandemiei SARS-COV-2, ineficiențele și lipsurile la nivel instituțional nu au reprezentat simple probleme logistice și birocratice, ci cauze care au contribuit la diminuarea șanselor de supraviețuire a pacienților. Bineînțeles, nu este eficient să căutăm un singur “țap ispășitor” în acest scenariu. Corupția a fost prezentă peste tot: la nivelul instituțiilor și organizațiilor internaționale, clasei politice, comitetelor pentru situații de urgență, ministerelor, distribuitorilor și fabricanțiilor de resurse, până la angajații sistemului de sănătate și nu numai. La toate aceste nivele corupția și-a găsit gazde, lăsând sângele victimelor să se usuce în fața ochilor noștri.
Pandemia, războiul din Ucraina, creștere galopantă a inflației, criza energetică și cea alimentară au creat un climat propice corupției, dar în același timp au scos la suprafață importanța existenței unor instituții puternice, a unei educații pentru integritate și materializarea domniei legii.
