fbpx

Un senator cunoscut vrea să inoveze în Codul de procedură civilă: Căi de atac supuse clasării!

Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus un proiect de lege ce va fi cu siguranță comentat de specialiștii în procedură civilă. Parlamentarul propune un articol nou în Codul de procedură civilă: Căi de atac supuse clasării!

În expunerea de motive, senatorul Șerban Nicolae ne explică: Instanţele de judecată se confruntă permanent cu un volum semnificativ de cereri şi căi de atac caracterizate prin următoarele elemente:

– sunt informe, neinteligibile, lipsite de sintaxa frazei sau de logica minimă a argumentaţiei, astfel incât fac inutilă orice incercare de inţelegere şi de calificare juridică a obiectului şi scopului demersului judiciar;

– sunt vădit inadmisibile, întrucât nu se circumscriu în mod evident competenţei instanţei, cum sunt, spre exemplu, apelurile sau recursurile declarate împotriva hotărârilor în privinţa cărora legea prevede expres că nu sunt supu se unei asemenea căi de atac, recursurile declarate impotriva hotărârilor definitive ori căile de atac exercitate împotriva hotărârilor care, în exprimarea legii, sunt date fără cale de atac sau nu supuse niciunei căi de atac;

-sunt identice cu cereri care au fost examinate anterior şi care nu conţin niciun element de noutate faţă de cererile anterioare.

Înregistrarea pe rolul instanţelor, ca dosare, a cererilor menţionate presupune angrenarea sistemului judiciar în soluţionarea cauzelor respective, prin constituirea fizică a dosarului, întocmirea şi comunicarea tuturor actelor procedurale, precum emiterea citaţiilor, întocmirea şi comunicarea incheierilor şi a hotărârii finale. Toate aceste operaţiuni presupun angajarea de cheltuieli bugetare, precum cele pentru hârtie, imprimare şi comunicarea prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în plic închis,

Grevarea bugetului prin efectuarea cheltuielilor menţionate nu poate fi asociată scopului real al actului de justiţie, în condiţiile în care, la o analiză macroscopică, finalitatea acestor cereri se rezumă la respingerea lor, ca informe sau inadmisibile. Pe Iângă faptul că reprezintă o grevare a bugetului instanţelor, angrenarea sistemului judiciar în soluţionarea acestor cereri generează o incărcare excesivă a rolului instanţei, care se răsfrânge negativ atât asupra duratei de soluţionare a celorlalte veritabile litigii aflate pe rol, cât şi asupra timpului alocat de judecător analizei şi soluţionării cauzelor cu care este învestit.”

Senatorul PSD vrea să introducă clasarea atât în legea de organziare judiciară, la capitolul Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și în Codul de procedură civilă, pentru restul instanțelor. Redăm ma jos proiectul, cu mențiunea că inițiatorul a greșit anul legii privind CPC, trecând ”Legea nr.134/2020”, însă e din 2010.

Proietul de lege

LEGE pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară  şi a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. — După articolul 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul conţinut:

„Art.261. —

(1) Cererile înaintate Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile, Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, Completurilor de 5 judecători, cu excepţia celor formulate în materie penală, sau Secţiilor Unite ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se inregistrează pe rolul instanţei, însă nu se repartizează aleatoriu şi se clasează, dacă:

  1. sunt informe sau au caracter ori conţinut vădit şicanator sau denigrator;
  2. nu se circumscriu in mod evident competenţei secţiei, completurilor de 5 judecători sau Secţiilor Unite, astfel cum aceasta este expres reglementată de lege, respectiv, apelurile sau recursurile declarate împotriva hotărârilor in privinţa cărora legea prevede expres că nu sunt supuse unei asemenea căi de atac, recursurile declarate impotriva hotărârilor definitive ori căile de atac exercitate împotriva hotărârilor care, in exprimarea legii, sunt date fără cale de atac sau nu supuse niciunei căi de atac;
  3. sunt în mod esenţial identice cu o cerere examinată anterior şi nu conţin elemente noi faţă de cererea anterioară.-.

(2) Clasarea cererii în situaţiile prevăzute la alin.(1) se propune de magistratul­ asistent-şef al secţiei ori al Secţiilor Unite, la sesizarea grefei, şi se dispune prin rezoluţie a vicepreşedintelui inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul cererilor adresate completurilor de 5 judecători sau Secţiilor Unite, ori a preşedintelui secţiei, în cazul cererilor adresate secţillor, în termen de maxim 3 zile de la data inregistrării pe rolul instanţei. Rezoluţia cuprinde explicitarea motivului care justifică măsura de clasare a cererii şi se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se comunică autorului cererii. Rezoluţia nu este supusă niciunei căi de atac administrative sau Cererile, rezoluţiile de clasare şi adresa de comunicare a rezoluţiei se arhivează. în Registrul cererilor clasate.

(3) In situaţia în care vicepreşedintele inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, preşedintele secţiei apreciază că cererea nu se încadrează în ipotezele prevăzute la alin. (1), dispune, prin rezoluţie, repartizarea aleatorie a cauzei, care se va efectua la data semnării rezoluţiei. Rezoluţia prin care se dispune repartizarea aleatorie nu este supusă niciunei căi de atac administrative sau judiciare, se intocmeşte într-un singur exemplar şi se ataşează la dosarul format.”

  1. Art. II. După art. 465 din Legea nr.134/2020 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul OfIcial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 4651, cu următorul cuprins:

    „Căi de atac Art. 4651—„Căi de atac supuse clasării

     (1) Este supusă clasării calea de atac înregistrată pe rolul instanţei, dacă:

a) este informă sau cu caracter ori conţinut vădit şicanator sau denigrator;

b) nu este prevăzută de lege, respectiv, apelurile sau recursurile declarate împotriva hotărârilor în privinţa cărora legea prevede expres că nu sunt supuse unei asemenea căi de atac, recursurile declarate împotriva hotărârilor definitive ori căile de atac exercitate împotriva hotărârilor care, în exprimarea legii, sunt date fără cale de atac sau nu supuse niciunei căi de atac;

c) este în mod esenţial aceeaşi cu o cerere examinată anterior şi nu conţine elemente noi faţă de cererea anterioară.

(2) Clasarea cererii în situaţiile prevăzute la alin.(1) se dispune prin rezoluţie a preşedintelui instanţei sau a persoanei desemnate de acesta. Rezoluţia de clasare se emite în termen de maxim 3 zile de la data înregistrării cererii pe rolul instantei şi cuprinde explicitarea motivului care justifică măsura de clasare a cererii. Rezoluţia se intocmeşte în două exemplare, dintre care unul se comunică autorului cererii. Rezoluţia nu este supusă niciunei căi de atac administrative sau judiciare. Cererile, rezoluţiile de clasare şi adresa de comunicare a rezoluţiei se arhivează în Registrul cererilor clasate.

(3) in situaţia în care preşedintele instanţei sau persoana desemnată de acesta apreciază că cererea nu se incadrează în ipotezele prevăzute la alin. (1), va dispune înaintarea cererii către instanţa de control judiciar, conform dispoziţiilor procedurale, sau, după caz, va lua măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzei.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns