Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Un justițiabil cere șefilor de instanțe să respingă solicitările Baroului Cluj privind concediile și registratura

Un justițiabil cere șefilor de instanțe să respingă solicitările Baroului Cluj privind concediile și registratura

Un justițiabil a trimis președinților de instanțe din Cluj o scrisoare deschisă care va naște multe comentarii în rândul avocaților. Cetățeanul Lucian Todoran, specialist în acțiuni pe legea 544/2001, cere să se respingă solicitările Consiliului Baroului Cluj privind amânările din cauza concediilor și programul de la registratura instanțelor.

”Am trimis, în calitate de justițiabil, o scrisoare deschisă președinților de curți de justiție din județul Cluj pentru a cere ca solicitărilor Consiliului Baroului Cluj să nu li se dea curs. Admiterea lor ar duce la tărăgănarea judecării cauzelor și la discriminare în accesul la serviciul public de registratură oferit de curțile de justiție clujene.”, a precizat Lucian Todoran.

SCRISOARE DESCHISĂ

29 iulie 2018

Stimate doamne,
Stimați domni,

Vă scriu pentru a depune o petiție în temeiul Ordonanței 27/2002 a Guvernului României privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Prin prezenta petiție, doresc să vă solicit să nu dați curs solicitărilor Consiliului Baroului Cluj din memoriul făcut public pe portalul www.clujust.ro al jurnalistului Alin Golban și disponibil pentru a fi citit la U.R.L. exact https://www.clujust.ro/avocatii-clujeni-se-plang-ca-unii-j…/.

În primul rând, referitor la respingerea de către unele completuri de judecată a solicitărilor de amânare a judecății pe motiv de concediu de odihnă al avocatului, arăt că aceste soluții, deși nu țin de organizarea administrativă a curților de justiție, ci de activitatea propriu-zis de judecată, este cu totul întemeiată. Contrar celor susținute în memoriul Consiliului Baroului Cluj, respingerea solicitărilor de amânare pe motivul sus-menționat nu contravine nici drepturilor justițiabililor și nici celor ale avocaților. În realitate, soluțiile de respingere a cererilor de amânare, criticate de Consiliul Baroului Cluj, nu fac decât să dea curs dreptului salvgardat de art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale [Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale (…) în termen rezonabil, de către o instanţă (…) care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.], dreptului garantat de art. 21, alin. (3) al Constituției României [Părţile au dreptul la (…) soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.] și drepturilor prevăzute de legea organică, mai precis art. 353, alin. (10) și art 361, alin. (3) ale C. proc. pen. și art. 6, alin. (1) și art. 242, alin. (1) ale C. proc. civ..

Legat de presupuse încălcări ale prevederilor deontologice, aceste prevederi, în ceea ce-i privește pe judecători, sunt codificate în Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea 328/2005 a C.S.M.. Nu doar că prevederile Codului nu conțin nicio normă încălcată de judecătorii care resping cererile de amânare a judecății la care face referire Consiliul Baroului Cluj, dar art. 13 al Codului chiar impune celeritate în conduita judecătorului: „Judecătorii (…) sunt datori să depună diligența necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile.”.

Legat de presupuse încălcări ale dreptului avocatului la recuperarea capacității de muncă, arăt că acest drept e prevăzut de normele statutare de la art. 226 al Statulului profesiei de avocat la care face referire art. 32, alin. (4) al Legii 51/1995. Aceste norme statutare prevăd că forma de exercitare a profesiei de avocat își stabilește fără îngrădiri perioada sau perioadele de repaus anual, dar menționează și dreptul avocatului de a fi substituit de un alt avocat și, în unele cazuri, chiar obligația de substituire. Așadar, ușor poate adresa intern Baroul Cluj problema adusă în atenția curților de justiție prin recomandarea către membrii săi să includă o clauză de substituire în toate contractele profesionale pe care aceștia le încheie cu clienții.

În privința vacanței judecătorești invocată de Consiliul Baroului Cluj ca motiv pentru ca judecătorii să admită cererile de amânare a judecării cauzelor, arăt că vacanța judecătorească nu mai este un concept definit prin lege, prevederile titlului IX al Legii 92/1992 fiind abrogate prin art. 33 al Legii 304/2004, această din urmă Lege, la art. 126, alin. (1), lit. e) precizând că vacanța judecătorească e o chesiune ce ține de ordinea interioară a instanțelor. Singurele norme care o reglementează sunt norme regulamentare, anume art. 113 și art 178 ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea 1375/2015 a C.S.M.. În niciun caz, aceste norme regulamentare interne corpului magistraților nu au putere juridică superioară unor norme de lege organică, constituțională sau convențională, care prevăd drepturi și termene exprese și, în niciun caz, ele nu fac altceva decât să reglementeze parțial organizarea curților de justiție în această perioadă, pentru singurul motiv al concediilor personalului instanțelor. În mod similar, nici normele statutare la care am făcut referire în paragraful anterior nu pot fi aplicate cu prioritate față de norme din ierarhie normativă superioară.

Față de caracterul intuitu personae al reprezentării convenționale prin avocat pe care îl invocă Consiliul Baroului Cluj, arăt că acest caracter nu e prevăzut de lege, substituirea fiind posibilitatea prevăzută de chiar normele statutare adoptate de corpul avocaților și nici chiar specificul relației client-avocat nu o justifică. E adevărat că anumite relații cu profesioniști implică un caracter personal (cum ar fi consilierea psihologică efectuată de un psiholog sau consilierea pastorală efectuată de un ministru al cultelor), în unele cazuri chiar pacient-medic sau student/elev-profesor. Totuși, această apropiere personală e bidirecțională, în sensul în care dacă justițiabilul se simte „legat” de un avocat anume, atunci și avocatul, acceptând acest raport juridic, ar trebui să se simtă „legat” de acel justițiabil și, implicit, să își aranjeze astfel concediul pentru a-și putea reprezenta clientul atunci când împrejurarea o cere. Într-o altă viziune a exercitării atribuțiilor de avocat, avocatul poate discuta încă de la început despre substituire sau chiar să-și îndrepte de la început clientul spre un avocat partener în funcție de perioadele de concediu de el fixate.

În al doilea rând, problema cozilor la ghișeele registraturilor pe care o sesizează Consiliul Baroului Cluj e reală; la fel și timpii de așteptare; la fel necesitatea ca registratura cu program de relații cu publicul la sediul instanței să fie accesibilă. Soluția găsită de Consiliul Baroului Cluj, însă, anume de a se dedica timp exclusiv pentru avocați nu e motivată în niciun fel și nu e justificată. Din observațiile mele la Tribunalul Cluj, cauza timpilor de așteptare nu e atât volumul de muncă, cât nealocarea a mai mult de o persoană care să efectueze înregistrările. Astfel, munca se acumulează și, cu aceasta, oamenii de la coadă se înmulțesc mai mult decât poate servi registratorul și se ajunge la situația de neacceptat pe care o cunoaște și Consiliul Baroului Cluj, dar a cărei cauză nu a identificat-o, sărind direct la presupusa soluție. Chiar mai mult decât prelungirea programului cu publicul al registraturii, înregistrarea simultană a documentelor de mai mult de o persoană (și, în prealabil, alocarea acestor persoane la registratură) ar evita la acele cozi care, generalizate, sunt o rușine organizatorică națională într-un stat deja secular, precum România.

Mai mult, această solicitare de a se introduce programe de lucru în funcție de categoriile de beneficiari urmărește să obțină favoritisme și să lipsească de imparțialitate activitatea personalului curților de justiție. E ilegală, contravenind O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, și neconstituțională, contravenind principiului nediscriminării și al egalității în fața autorităților publice. Arăt că, potrivit punctului 4.3 al Principiilor de la Bangalore privind Conduita Judiciară, „[j]udecătorul, în relațiile sale personale cu persoane membre ale profesiilor juridice care activează în mod regulat la curtea de justiție unde activează și judecătorul, va evita situațiile care ar putea, în mod rezonabil, da naștere suspiciunii de favoritism sau parțialitate ori aparenței acestora”. Acest principiu internațional de conduită judiciară nu se aplică doar activității din sala de judecată, ci se răsfrânge asupra tuturor împrejurărilor în care se manifestă relațiile judecătorului cu membrii profesiilor juridice cu care are des de-a face la instanță. E adevărat și că nu judecătorul activează la registratură, dar activitățile conexe celei propriu-zise de judecată sunt legate de acestea, iar Consiliul Baroului Cluj adresează solicitarea unor judecători, președinți de curți de justiție, prin a căror decizie s-ar putea da efect favoritismului față de membrii unei profesii judiciare reprezentate de Consiliul Baroului Cluj. Chiar eventuala introducere a acestor programe distincte în funcție de categoria de solicitanți și, implicit, introducerea de restricții, ar presupune verificarea categoriei solicitantului. Justiția, însă, e oarbă, verificând, cel mult, calitatea cuiva, dar nu categoria în care se înscrie.

Această „colaborare instituțională corectă și de bună-credință” pe care o invocă Consiliul Baroului Cluj nu e nimic altceva decât o invitație spre o involuție periculoasă a instanțelor de judecată. E paseismul vremurilor în care vacanța judecătorească era similară vacanței parlamentare, parlamentarii având imaginea publică de cei mai leneși, mai corupți și mai lipsiți de încredere dintre slujbașii statului, imagine ce, sunt sigur, judecătorii de bună-credință o repudiază. E nostalgia statalismului nomenclaturist în care individul aborda statul doar pe căi indirecte, atât cât i se permitea, prin pile/cunoștințe/relații sau profesioniști care-și creau relații cu decidenții egalitarismului, situație ce contravine vădit României de astăzi construită pe baze democratice, pe care judecătorii sunt chemați să le apere. E dorul negândit pentru timpul în care nu conta câte termene dă un judecător și în care, până la capătul unui proces, se puteau naște și zece elefanți unul după altul, din aceeași mamă, o altă rușine națională sancționată nu o dată de judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului.

E demn de menționat că Consiliul Baroului Cluj a trecut cu totul cu vederea un deziderat esențial în privința eficienței justiției, anume celeritatea în judecarea cauzelor. Amintesc că profesia de avocat nu are un caracter absolut, ci relativ la interesele clientului reprezentat și la interesul înfăptuirii justiției. Punctul 5.1 al Principiilor Internaționale de Conduită pentru Profesia Judiciară adoptate de Asociația Internațională a Avocaților (International Bar Association) prevede că „[a]vocatul va trata interesele clientului cu prioritate, condiționat întotdeauna de inexistența conflictelor cu îndatoririle avocatului față de instanță și cu interesele justiției, de respectarea legilor și de menținerea standardelor etice”. Aceste două solicitări pe care le aduce în atenția dumneavoastră Consiliul Baroului Cluj duc, una dintre ele, la temporizarea judecării cauzelor, iar cealaltă la crearea unei situații discriminatorii; ambele sunt contrare menirii avocatului în societate. Le consider a fi o simplă execitare a rolului de reprezentare a avocaților clujeni de către Consiliul Baroului Cluj, fără a ține cont de interesele justițiabililor și de principiile ce guvernează activitatea autorității judecătorești. Trag nădejde că aceste false soluții la o falsă problemă și, respectiv, la o problemă reală nu sunt împărtășite de avocații reprezentați.

Menționez și că luni de zile am făcut uz de mijloacele permise de lege pentru a asigura celeritatea judecării cauzelor, indiferent de consecințele informale pe care le-am suportat. Cele mai recente sunt o amendă judiciară în cuantum maxim permis de lege dată de judecătoarea Monica Trofin care a rămas în pronunțare la o zi după ce i-a fost comunicată, potrivit legii, rezoluția de clasare a Inspecției Judiciare emisă ca urmare a sesizării mele privitor la faptul că mi-a fixat termen de judecată, ulterior deschiderii cercetării procesului, în propriul concediu de odihnă, de dinainte solicitat și aprobat. Apoi e menținerea acestei amenzi de către judecătoarea Anca Maria Groza, în timp ce era cercetată prealabil de Inspecția Judiciară la sesizarea mea pentru că a întârziat aproape o oră să deschidă o ședință de judecată. Dacă 1 000 lei ar fi prețul pentru asigurarea, ca regulă, a celerității judecării cauzelor, atunci aș fi bucuros să-l plătesc în pușculița justiției! Doar că e nevoie nu de bani în pușculițe, ci de conștientizarea importanței celerității în judecarea cauzelor, de organizare eficientă și chiar de prevenirea litigiilor.

Apoi, am chemat în judecată Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj pentru o situație similară celei pe care dorește să o creeze Consiliul Baroului Cluj la curțile de justiție pe care le conduceți. La O.C.P.I. Cluj, nu avocații, ci notarii beneficiază de ghișee și program special, iar unul dintre cei cărora mă adresez, judecătoarea Sorina Seleșiu, nu a găsit nimic în neregulă cu acest favoritism, când a judecat cauza în apel. Voi avea răbdare în căutarea dreptății omenești până când se va judeca și recursul, plimbat de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Casație și înapoi…

Așadar, vă asigur de interesul meu de lungă durată, în trecut și în viitor, în privința celerității judecării cauzelor și a accesului universal și nediscriminatoriu la toate serviciile oferite de autoritățile publice, deci și de curțile de justiție. Vă cer să respingeți orice solicitări de a adopta măsuri ilegale și discriminatorii ce disting între persoane în funcție de apartenența sau lipsa apartenenței la un grup socio-profesional. Vă cer să respingeți orice solicitări de a adopta măsuri contrare respectării principiului celerității în judecarea cauzelor, principiu confirmat și reconfirmat la toate nivelurile ierarhiei normative și valid inclusiv în perioada vacanței judecătorești.

Vă aștept răspunsul la adresa de email de mai sus, din antet, în termenul legal de 30 zile, conform art. 8, alin. (1) al Ordonanței 27/2002 a Guvernului României. În interesul celerității și al folosirii judicioase a resurselor, v-aș ruga să comunicați răspunsul exclusiv pe email.

Vă mulțumesc pentru efortul depus în vederea soluționării petiției mele.

Cu stimă,
Lucian Todoran

Comments

comentarii

Lasă un răspuns