fbpx

Un consilier din Baroul Iași prezintă o cu totul altă variantă a incidentului care a scandalizat lumea avocaturii: ”P.G. nu a leșinat”

Avocatul Daniel Atasiei, lector universitar și consilier în Baroul Iași, fost candidat la funcția de decan, prezintă o cu totul altă variantă a incidentului de care s-a plâns avocatul Gheorghe Potomeanu, care a scandalizat lumea avocaturii. ”P.G. nu a leșinat în sala de judecată (…) doamna judecător mi-a apărut de fiecare dată a fi de un calm imperturbabil”.

Sub titlu Pledoarie pentru adevăr. Avocat vs. Judecător la Tribunalul Iași. Cazul dlui. P.G:, avocatul consilier Daniel Atasiei a scris următoarele:

”De câteva zile grupurile de avocați (din mediul on line) sunt scandalizate, afectate si indignate de un presupus incident petrecut in data de 25.02.2020 in timpul unei ședințe de judecata desfășurate la Tribunalul Iași.

Pe scurt, povestea expusa in public este următoarea: avocatul reclamant, Dl. P.G. in etate de cca. 70 de ani, desemnat ca avocat din oficiu alături de un avocat ales al unuia din inculpați într-un dosar penal.

Persoana reclamata: o doamna judecător din cadrul Secției Penale a Tribunalului Iași.

Reclamantul afirma ca “i s-a pus in pericol viată de o maniera brutala, lipsita de omenie si de respect fata de ființă umana” deoarece, in timpul ședinței de judecata, deși a comunicat doamnei in cauza, repetat, ca îi este “foarte rău”, ca “sunt bolnav cronic de diabet” nu numai ca nu i s-a permis sa părăsească sala de judecata, ci a fost si amendat, folosindu-se un aparent ton lipsit de politețe (“Stai jos iti dau amenda!”). Starea de sănătate i s-ar fi agravat foarte mult si in jurul orei 18.30 (ședința de judecata începând la ora 14.30) “aproape ca eram in stare de inconștientă, nu mai percepeam corect ce se întâmpla in jurul meu, nici unde mă aflu”, nici in aceasta stare nepermițându-i-se sa părăsească sala de judecata. In articolele diseminate in presa s-a afirmat ca avocatul a fost ținut in sala pana a leșinat.

Domnul av. P.G. a redactat o petiție către Baroul Iași – Decan si Consiliu – (petiție datată 27.02.2020 si înregistrată la Barou in 28.02.2020), petiție pe care, prin scris olograf, dl Decan T. Duca a rezoluționat-o spre analiza „Dlui vicepreședinte UNBR, av. M.S. Striblea”. In petiție se solicita ca Baroul sa sesizeze despre aceasta fapta grava „UNBR, CSM, Inspecția Judiciara, Conducerea Tribunalului si a celorlalte instanțe de judecata din raza Curții de Apel Iași, pentru a se preîntâmpina astfel de situații”.

Știrea acestui presupus incident a fost lansata către public într-un articol publicat pe site-ul dezvaluirea.ro sub titlul „Eminent avocat salvat de la moarte in sala de judecata. Cruzime si exces de zel: instanța l-a amendat”, fiind preluata si transmisa pe grupuri de avocați de pe Facebook, pe alte site-uri cu preocupări asupra vieții juridice (inclusiv luju.ro, clujust.ro).

Încă de la bun început, vestea presupusului incident personal mi-a stârnit unele dubii. Mai întâi pentru ca am avut ocazia sa cunosc – in sala de judecata – ambii protagoniști. Sunt avocat specializat in cauze penale si petrec destul de mult timp in sălile Secției Penale a Tribunalului Iași. Si scena , așa cum a fost descrisa, mi-a apărut neverosimila…asta poate si din cauza faptului ca “eminentul avocat”, așa cum titra gazeta on line, în opinia mea nu putea fi caracterizat chiar în acest mod (părere ce probabil e împărtășită de alți 200-300 de avocați din Iași), iar doamna judecător, pe de alta parte, mi-a apărut de fiecare dată a fi de un calm imperturbabil.. și foarte probabil si din cauza faptului ca am avut ocazia sa ii vad la lucru pe ambii protagonist in sala de judecata si… ceva pare că dă cu virgulă…

Petiția confratelui avocat a ocupat doua ore de discuții si dezbateri in ședința Consiliului Baroului Iași din data de 4.03.2020, ședință la care am luat și eu parte în calitate de consilier. In aceasta ședință (pe a cărei ordine de zi – transmisă in aceeași zi consilierilor – nu figura nicio discuție legata de incidental in cauza). In ședință am avut surpriza de a fi prezent petentul, de a fi prezent dl Președinte al UNBR, de a fi fost invitata si o colega avocat, desemnata si ea din oficiu in acel dosar si prezenta, aparent, si domnia sa in ședință de judecata cu pricina.

In cadrul acestei ședințe am putut constata ca, înafara relatării uneia dintre părțile implicate (colegul avocat P.G.), lipsea cu desăvârșire un minim punct de vedere al părții “reclamate”. Desigur, nu solicitam audierea magistratului in fața Consiliului, dar un minim element de probațiune ar fi fost sa ni se prezinte – măcar de către unul dintre cei 3 avocați din Baroul Iași prezenți in acea sala si prezenți si la ședința de Consiliu – încheierea de ședință , document care consemna ceea ce s-a întâmplat in decursul acelei ședință de judecata, inclusiv percepția magistratului judecător si a grefierului de ședință referitor la presupusul incident. Acea încheiere era in mod cert redactata la acel moment, obligația procedurala fiind cea de redactare a încheierii in termen de maxim 72 h de la finalizarea ședinței. Iar cele 72 de ore expiraseră la 28.02.2020 orele 18.30.

Am citit ce a afirmat colegul avocat. I-am ascultat susținerile si in ședința de Consiliu.

Profesia mă obliga sa caut sa flu si ce are de spus cealaltă parte, sa caut să a analizez si probele presupusului incident. Tot ca defect profesional, pentru mine in corectitudinea faptelor relatate de X sau de Y pornesc si de la chestiunea subiectivă numita … credibilitatea. Nici circumstanțele speței nu trebuie ignorate, după cum nici eventualele scopuri personale ale derulării unui astfel de demers nu sunt de ignorat.

Ceea ce s-a petrecut (in realitate!) in ședința de judecata din acea zi de 25.02.2020 se putea proba! Relativ simplu! Dar nu s-a oferit nicio proba! Nici înainte de consiliu, nici de atunci încoace!

Se putea proba cu încheierea de ședință (redactata de grefier, semnata de judecător); se puteau obține note după caietul grefierului de ședință; se puteau cere si obține copii după înregistrarea audio sau audio-video a ședinței de judecata . Toate cele mai sus enunțate puteau fi solicitate si obținute, legal, de oricare dintre avocații din acel dosar, inclusiv de către eminentul confrate ori de către vicepreședintele UNBR, dl. MSS. Iar astfel de cereri, conform legii de procedură, nu puteau fi refuzate de instanță.

Am propus colegilor din Consiliu , fără succes, sa amânăm discuția pentru a doua zi, pentru ca astfel de probe sa fie produse si analizate, înainte de a lua o decizie . Am fost refuzat prin votul democratic al colegilor. Ba unii, mai direct sau mai voalat, m-au acuzat ca nu susțin breasla pentru ca nu dau crezare orbește susținerilor unui coleg avocat…

In sprijinul “problemelor medicale”, colegul avocat P.G. a produs un certificat de concediu medical cu durata de 3 zile, certificat care atesta existenta bolii cornice (diabet), dar nu a vreunei stări alterate la data de 25.02. A mai produs si o Scrisoare medicala datata tot 25.02.2020 in care medicul (de familie, cred) atesta ca dl avocat s-a prezentat pentru … prescriere tratament… nimic mai mult.

Minime cercetări efectuate legat de acest incident si de dosarul penal in legătură cu care a avut loc presupusul incident mi-au oferit certitudini si (câteva suspiciuni):

1. Certitudine: Dosarul penal in cărui ședință ar fi avut loc incidentul era un dosar relative vechi, dosar de fond, cu acuzații grele – de grup infracțional organizat si evaziune fiscala, in care inculpați sunt un om de afaceri cunoscut național si fratele sau. Dosarul respectiv are numărul 8056/99/2015, este disponibil spre vizualizare pe portalul instanțelor de judecata (ceea ce înseamnă ca judecata se desfășoară in mod public), istoricul acestuia putând fi consultat aici http://portal.just.ro/99/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9900000000140915&id_inst=99

2. Certitudine: dosarul in cauza a fost înregistrat ca dosar de fond, in noiembrie 2015, fiind , după standarde comun împărtășite, un dosar vechi (din decembrie 2015 pana in martie 2020 fiind parcurse camera preliminara si judecata la fond inclusiv cercetarea judecătorească și dezbaterile).

3. Certitudine: la termenul din data de 25.02.2020 – când a avut loc presupusul incident, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei, s-au pus concluzii de către apărătorii aleși, cauza a rămas in PRONUNTARE! Prin urmare, tot acest scandal se derulează in timp ce judecătorul cauzei trebuie sa delibereze si sa ia o hotărâre asupra vinovăției sau nevinovăției inculpaților (deliberarea si pronunțarea asupra cauzei fiind amânată pentru data de 09.03.2020). De asemenea, in paralel sunt in soluționare cererile de anulare/reducere a amenzii formulate de 4 dintre apărători din acest dosar, termenele de soluționare a acestora fiind fixate intre 10 si 18 martie 2020, la complete diferite.

4. Certitudine: in acest dosar au existat apărători aleși ai inculpaților (3 inculpați persoane fizice), intre acești apărători aleși aflându-se colegi din Baroul București iar din Iași, dl. vicepreședinte UNBR M.S. Striblea. In acest context, decizia Decanului Baroului Iași (dl Duca) de a rezoluționa petiția dlui av. P.G. pentru a pregăti un punct de vedere îmi apare cel puțin nepotrivită deoarece dl. M.S.S. era direct implicat in acel dosar si nu prezenta garanții de imparțialitate pentru a produce către Consiliu un referat asupra situației (referat pe care nu știu sa-l fi produs, dar niciunui alt coleg nu i s-a încredințat acea lucrare pentru pregătirea unui punct de vedere pentru ședința de Consiliu din 04.03.)

5. Certitudine: la acel termen de judecata de la Tribunalul Iași din 25.02.2020, eminentul coleg P.G. fusese desemnat ca avocat din oficiu , un soi de apărător „back-up”, avocat desemnat de președintele completului sa fie prezent la fiecare termen de judecata , deși pentru același inculpat exista un și un apărător ales – in speță dl. vicepreședinte M.S.S. (Nota: personal, astfel de cazuri de dedublare a avocaților aleși cu avocați din oficiu, deși e o măsură clar dincolo de limita procedurii penale, am observat a fi dispuse in situația in care președintele completului apreciază ca avocatul ales apelează la tertipuri si abuzează de drepturi pentru a lungi durata unor procese penale. De exemplu: avocatul ales anunțând intempestiv – in mijlocul unei ședințe de judecata – rezilierea contractului de asistenta juridica cu inculpatul X – pentru care asistenta juridică e obligatorie, judecătorul e obligat sa amâne cauza, sa facă adresa la Barou pentru desemnarea unui avocat din oficiu; acel avocat din oficiu desemnat de Barou va solicita si el, separat și in mod firesc, unul – doua termene de amânare pentru a studia dosarul cauzei – mai ales când dosarul cauzei e vechi si voluminos… si astfel cauza se amână timp de 2-3 termene de judecata strict motivat de elemente procedurale!. Iar numărul de rezilieri si reangajări într-un dosar penal, pentru un avocat, este virtual nelimitat. Iar lucrurile sunt si mai complexe daca si alți avocați din acel dosar – pentru alți inculpați – ar proceda la fel. Ce se câștiga prin aceste amânări: apropierea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru inculpați și, deci, soluții de încetare a procesului penal!)

6. Certitudine: In dosarul mai sus menționat , cel puțin pentru unele dintre fapte s-a invocat incidenta prescripția răspunderii penale (câtă vreme la termenul de judecata din 19.01.2020 cauza s-a amânat si pentru ca apărătorii sa se consulte cu clienții daca sa invoce sau nu art.18 C.proc.pen. – articol ce permite continuarea procesului penal in ciuda intervenirii prescripției…)

7. Certitudine: in dosarul mai sus menționat in perioada mai 2018-martie 2020 au existat 4 cereri de recuzare a judecătorului cauzei, toate respinse de către alte complete de judecata

8. Certitudine: in dosarul mai sus menționat in perioada aprilie 2019 – martie 2020 avocații aleși, rând pe rând, la termene distincte, au fost AMENDATI cu amenda judiciara – in dosarele asociate dosarului 8056/99/2015 regăsind alte 8 cereri formulate de acești apărători aleși pentru reducerea sau anularea amenzii. Nu pot afirma că au fost amendați abuziv sau că au fost amendați în mod corect. Pot doar să constat că dintre aceste cereri, doua au fost respinse, una admisa parțial (pentru dl. M.S. Striblea – doar in sensul reducerii cuantumului amenzii), alte 5 cereri având termen de soluționare in martie.

9. Certitudine: La termenul de judecata din 25.02.2020 – cel cu pricina – au fost formulate două cereri de recuzare, cereri ce au fost respinse de alt complet de judecata.

10. Certitudine: deși la 25.02.2020 au fost formulate – de către apărători – mai multe cereri de amânare a soluționării cauzei, judecătorul cauzei le-a respins si a acordat cuvântul in dezbateri, punând concluzii rând pe rând procurorul DIICOT si avocații părților. Eminentului coleg P.G. (și celorlalți avocați desemnați din oficiu) i s-a solicitat de către președintele de complet sa rămână in sala de judecată pana la închiderea dezbaterilor (fără a face altceva, netrebuind așadar să pună concluzii), deși exista un apărător ales, in vreme ce domnia sa a solicitat in mod repetat sa plece din sala deoarece exista un apărător ales pentru același inculpat.

11. Certitudine: colegul PG NU a LESINAT in sala de judecata, NU a fost scos din sala, pe brațe, nu a părăsit sala de judecată INAINTE de finalizarea ședinței de judecata. Nu a spus niciun moment judecătorului ca suferă de o boala cronica, nu a spus niciun moment ca suferă de diabet. A părăsit sala de judecata după încheierea (ridicarea) ședinței! La ieșirea din sala, așezându-se pe bancă, unul dintre jandarmi l-a întrebat daca dorește sa fie chemata ambulanta, dar colegul A REFUZAT spunând ca este prezent fiul sau care este medic. TOATE aceste aspecte au reieșit din relațiile furnizate de colegul PG in ședința Consiliului Baroului Iași din 4.03.2020, respectiv din cele relatate de vicepreședintele M.S: Striblea. Niciun moment cei in cauza NU au comunicat colegilor consilieri în ședința Consiliului din 04.03.2020 că a fost aplicata amenda judiciara și dlui Striblea și nici pentru ce motive; nici că în acea ședință au fost formulate mai multe cereri de recuzare atât anterior cât și după ce dl. PG a solicitat sa i se permită sa plece. De asemenea, din aceleași relatări NU mi s-a confirmat ca dna judecător at fi folosit o formulare nepoliticoasa de genul “STAI JOS!”

12. Certitudine: fata de relatarea colegului PG (cum ca, întâmplător fiind sunat de fiul sau in acea după amiaza -in cursul desfășurării ședinței de judecata – i-a relatat acestuia ca se simte rău si i-a solicitat sa vina la instanța), la întrebarea dlui Președinte UNBR ”Si ați vorbit la telefon cu fiul Dvs. in timp ce se desfășura ședința de judecata??”, dl P.G. nu a putut furniza niciun răspuns, motivând ca era amețit, ca nu era foarte conștient si ca nu mai știa ce se întâmpla in jurul sau…

13. Certitudine: fata de conținutul petiției adresate Baroului de către PG, membrii Consiliului au votat unanim ca aceasta petiție sa fie înaintată, așa cum a fost formulata, către conducerea Curții de Apel Iași, către CSM, către UNBR. S-a plecat de la ideea ca exista indicii ale unei conduite incorecte a magistratului judecător, dar o astfel de conduita, daca ar fi reala, nu ar putea fi cercetata si sancționată de Baroul Iași. NU s-a solicitat niciun moment vreo solidarizare a Baroului, nu s-a solicitat prin aceasta petiție sesizarea vreunei Comisii de cercetare a abuzurilor din Parlament. Toate acestea au fost adăugate (la adresele de înaintare emise de Barou) la insistenta dlui vicepreședinte UNBR, dl. M.S. Striblea, fără a fi supuse la vot, la finalul ședinței de Consiliu.

14. Certitudine: pana la acest moment (de fapt, pana la data de 06.03.2020), încheierea de ședință de la cel termen de judecata (in care a avut loc presupusul incident) nu a fost solicitata de niciunul dintre participanții la ședința de judecată de la Tribunalul Iași (si nici înregistrarea audio-video a acesteia) – nici măcar de colegul P.G. sau de către vreun alt apărător din acel dosar (de exemplu, dl vicepreședinte M.S. Striblea), deși timpul scurs de la incident fusese arhisuficient pentru obținerea acestora (din 25.02. pana la ședință din 04.03. a fost un interval de 8 zile). Publicarea – ori comunicarea către breasla avocaților – a conținutului acelei încheieri din 25.02.2020 (cu anonimizarea datelor cu caracter personal ale părților) ne-ar permite tuturor sa accedem la derularea evenimentelor din sala de judecata si de a face propria evaluare a acestora.

Închei subliniind că relațiile corecte, civilizate, bazate pe respect reciproc intre judecători si avocați sunt esențiale pentru desfășurarea in condiții optime a actului de justiție, pentru realizarea unei apărări corecte si eficiente. Orice derapaj indiferent din care parte ar veni, trebuie verificat, probat si sancționat. In mod cert, sunt cazuri in care magistrați judecători au o conduita incorecta – lipsita de respect sau minimă înțelegere – la adresa avocaților, după cum sunt și cazuri in care colegi avocați manifesta o conduita similara la adresa unor magistrați.

Solidaritatea breslei avocaților in fata unor abuzuri este absolut necesara, dar la fel de necesara este stabilirea adevărului înaintea oricărei reacții de acest fel. Iar adevărul se stabilește pe baza de probe. Iar aceste probe încă se lasă așteptate in acest caz… Prin urmare, vă îndemn, colegi avocați , să stăruim în aflarea adevărului și să acționăm în consecință de cauză!”

Lect.univ.dr. Daniel Atasiei,
Avocat Baroul Iași

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina