fbpx

Tupeu de amantă: să ceri daune morale de la soția înșelată

Amantei revoltate de postările soției pe facebook i s-a respins acțiunea, fiind obligată la 4000 lei cheltuieli judiciare.

În esență, amanta a fost deranjată că soția amantului său a postat pe facebook că ar fi întreținut relații sexuale cu soțul său în scopul de a obține bani, motiv pentru care a acționat-o în instanță, pentru a obține daune morale într-un cuantum ce depășește suma de 200.000 de lei de la soția înșelată.

Instanța a reținut că amanta, ,,încălcând normele nescrise ale conduitei morale, și-a asumat riscul de a fi supusă unor comentarii în situația în care relația extraconjugală ar ajunge la cunoștința unor alte persoane.”

Ziarul de Iași a relatat povestea triunnghiului amoros, însă pentru motivele de fapt și de drept, reproducem hotărârea tribunalului care a respins acțiunea:

Acuzațiile amantei

,,Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 6.11.2018, reclamanta A.A. a solicitat obligarea pârâtei B.B.la plata daunelor morale în sumă de (…) lei reprezentând daune morale echivalent al faptei ilicite săvârșite; obligarea de a se abține de la săvârșirea unor fapte de aceeași natură în viitor; publicarea hotărârii pe cheltuială proprie într-un cotidian local și pe pagina de facebook.

Motivând în fapt acțiunea reclamanta arată că la data de 6.10.2018 pârâta a postat pe pagina sa de facebook afirmații prin care transmite public faptul că a avut relații extraconjugale cu soțul acesteia în scopul de a obține bani. Prin publicarea acestei postări, susține reclamanta, au existat comentarii la adresa sa pe pagina de facebook, alimentate de pârâtă în scopul de a o expune disprețului public. Reclamanta a arată că pârâta a publicat și mesaje private ale lor acționând cu intenția de a-i deteriora imaginea și denaturând contextul discuției. Reclamanta mai susține că pârâta a publicat pe pagina sa mesaje neadevărate cu privire la familia ei insistând pe faptul că cei doi copii ai săi ar fi amenințat-o când, de fapt, i se transmisese să șteargă postările pentru a nu fi chemată în judecată. Reclamanta arată că pârâta i-a conturat imaginea unei persoane imorale în fața tuturor persoanelor care o cunoșteau și a celor care atunci auziseră de ea și i-a transmis că va aduce la cunoștință această situație și mamei sale. Reclamanta arată că locuiește în aceeași comunitate cu pârâta, un oraș mic unde afirmațiile acesteia s-au răspândit cu ușurință și i-au cauzat mari suferințe de ordin psihoemoțional fiindu-i afectată chiar starea de sănătate.

Consideră reclamanta că pârâta a acționat cu intenție ceea ce rezultă din faptul că nu a șters postările nici până la data cererii de chemare în judecată iar legătura de cauzalitate dintre faptă și urmarea produsă este evidentă. Reclamanta susține că i-a fost afectat prestigiul social și poziția pe care o deține ca mamă, femeie, contabilă.

A invocat disp. art. 71,72,1357 c.civil și a solicitat administrarea probei cu acte și martori.”

Apărările soției

,,Legal citată pârâta a depus întâmpinare. Pârâta a arătat că reclamanta a lucrat până în anul 2016 la aceeași firmă cu soțul ei iar în noiembrie 2015 acesta i-a dat cadou suma de 300 euro. Din acest moment, arată pârâta, cei doi au început să se întâlnescă tot mai des, să meargă în weekend-uri împreună iar în anul 2016 ea a aflat despre relația celor doi. Pârâta susține că a încercat să discute cu reclamanta dar aceasta nu a recunoscut relația și a încercat chiar să o despartă de soțul ei. În final, arată pârâta, reclamanta a recunoscut relația iar cu privire la sumele primite în această perioadă a susținut că au fost acordate cu titlu de împrumut. În încercarea de a pune capăt situației, susține pârâta, a transmis inițial un mesaj băiatului mai mare al reclamantei prin care îi aducea la cunoștință cele întâmplate dar răspunsul primit a fost jignitor. Pârata arată că reclamanta povestea în comunitate tot felul de situații inventate de ea prin care încerca să pozeze în victimă, motiv pentru care în octombrie 2018 a postat pe facebook mai multe sms-uri trimise de aceasta cu scopul de a dovedi realitatea.

Pârata arată că nu a publicat fapte neadevărate și nu a urmărit prejudicierea imaginii reclamantei ci și-a exprimat poziția față de afirmațiile acesteia. Pârâta arată că fapta pretins săvârșită nu este ilicită iar condițiile răspunderii civile delictuale nu sunt îndeplinite. A depus acte la dosar și a solicitat respingerea acțiunii.”

Instanța

,,În vederea soluționării cauzei au fost administrate probele cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și martori.

Analizând acțiunea formulată în raport de probele adminsitrate și potrivit dispozițiilor legale incidente, instanța constată că este neîntemeiată.

Din actele depuse la dosar rezultă că pârâta a postat pe pagina sa de facebook o serie comentarii în care își exprima nemulțumirea în legătură cu atitudinea imorală a reclamantei care a avut o relație cu soțul său, pârâta apreciind că aceasta a urmărit obținerea unor foloase materiale. În urma acestor postări au existat o serie de reacții de susținere a pârâtei și dezaprobare a conduitei reclamantei, din rândul membrilor comunității, precum și un mesaj din partea fiului reclamantei prin care îi solicita pârâtei să șteargă postarea pentru a nu fi chemată în judecată.

Din conținutul acestor postări rezultă cu evidență faptul că între părți au mai existat mesaje/convorbiri anterioare, astfel cum susține pârâta, postările constituind urmarea atitudinii reclamantei.

Existența relației extraconjugale a reclamantei cu soțul pârâtei a fost recunoscută de aceasta. Din răspunsurile reclamantei la interogatoriu rezultă că deși nu a recunoscut că ar fi luat sume de bani de la soțul pârâtei a restituit banii (întrebarea 8), instanța constatând că atitudinea acesteia nu a fost total sinceră.

Din declarațiile martorilor audiați rezultă că relația dintre reclamantă și soțul pârâtei a existat și că urmare a postărilor pârâtei pe facebook reclamanta a fost subiectul unor discuții defavorabile în comunitate. Martorii mai declară că reclamanta a fost afectată emoțional pentru faptul că relația dintre ea și soțul pârâtei a devenit publică, la nivelul comunității și a familiei și pentru faptul că pârâta a susținut că a urmărit oblinerea unor foloase materiale. În această privință, este cert că reclamanta a primit anumite sume de bani de la soțul pârâtei (a căror restituire nu face obiectul cauzei) dar nu s-a dovedit că relația a avut acest scop.

Este adevărat că postarea pârâtei afirmă acest fapt dar instanța apreciază că atitudinea reclamantei este cea care a provocat situația. Este de reținut că pârâta, la rândul său, a fost pusă într-o situație neplăcută în ceea ce privește viața de familie și imaginea în comunitate.

Reclamanta, încălcând normele nescrise ale conduitei morale, și-a asumat riscul de a fi supusă unor comentarii în situația în care relația extraconjugală ar ajunge la cunoștința unor alte persoane.

Instanța nu poate reține că din conținutul postărilor rezultă că pârâta ar fi avut intenția de a denigra. Postările arată a fi urmarea unor sms-uri private dintre cele două părți, astfel cum se susține și denotă dezaprobarea pârâtei cu privire la relația dintre reclamantă și soțul acesteia, reproșurile acesteia dar nu și intenția de a o denigra. Publicarea acelor mesaje private pe pagina de facebook a pârâtei fără acceptul reclamantei a fost realizată în contextul prezentat anterior.

De reținut faptul că postările se referă la o faptă reală și nu sunt folosite cuvinte sau expresii necivilizate la adresa reclamantei. Pârâta a postat afirmația în legătură cu banii pe care reclamanta i-ar fi luat de la soțul ei, situație reală după cum rezultă din interogatoriu, neavând cunoștință despre o eventuală restituire și ca urmare a situației cauzată de reclamantă.

Rezultă din probele administrate că reclamanta a afectată de situația creată dar nu se poate aprecia că această suferință a fost determinată doar postările pârâtei ci de propria sa atitudine, pe care a regretat-o, astfel cum rezultă din conținutul mesajelor sms.

Instanța apreciază că nu au fost încălcate disp. art. 71 c.civil și art. 8 CEDO deoarece afirmația pârâtei în sensul că reclamanta a avut o relație cu soțul acesteia nu constituie o faptă ilicită. Este o afirmație cu privire la o faptă reală, faptă pe care reclamanta a săvârșit-o și ale cărei consecințe erau previzibile în situația în care ar fi ajuns la cunoștința altor persoane. Este vorba despre regulile de comportament general acceptate în comunitate, reguli care fundamentează și instituția căsătoriei. Nu se poate reține, astfel cum susține reclamanta, că i-a fost lezată demnitatea și onoarea atât timp cât alegerea acestui comportament i-a aparținut. Viața în comunitate presupune și respectarea unor reguli de conduită acceptate de toți membrii acesteia iar încălcarea acestora determină reacții de dezaprobare care se răsfrâng asupra celor care le încalcă.

Potrivit situației de fapt expusă anterior, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 c.civil, respectiv sub aspectul faptei ilicite săvârșită cu vinovăție de pârâtă, a prejudiciului cauzat urmare a acestei fapte și a legăturii de cauzalitate dintre cele două condiții anterioare, motiv pentru care va respinge acțiunea formulată.

Potrivit art. 453 c.proc.civilă va fi obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă, cheltuieli reprezentate de onorariu avocat în sumă de 4000 lei (chitanța fila 10 vol. II dosar).”

Citiți AICI despre un caz în care fosta soție a dat-o în judecată pe amantă.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns