fbpx
Tânărul condamnat

Tânărul condamnat la peste 5 ani pentru ucidere din culpă ne-a scris din Penitenciar: ”pedeapsa aplicată este mult prea mare”

Gabriel Rus, tânărul student la UTCN, condamnat la 5 ani și 2 luni închisoare cu executare în urma unui accident rutier, ne-a scris din Penitenciar. Acesta spune că-și asumă responsabilitatea pentru accident, dar că ”pedeapsa aplicată este mult prea mare”. De asemenea, tânărul se plânge că unii gardieni din Penitenciarul Gherla au strigat după el ”pesedistule”, fiind cunoscut faptul că este fiul unui consilier PSD din comuna Tîrlișua, județul Bistrița-Năsăud.

Redăm mai jos scrisoarea deținutului Gabriel Rus:

Drept urmare a reapariției în mediul online a subiectului privind accidentul în care am fost implicat, doresc să aduc în atenția publică câteva amănunte privind condamnarea și dosarul meu cât și amănunte din spatele grațiilor.

După 2 ani de la producerea accidentului, încă sunt persoane care mă denigrează prin comentarii răutăcioase sau îmi aduc tot felul de acuzații cu privire la viața mea personală total neadevărate, fără să mă cunoască pe mine personal  și drama prin care trec eu cât și familia mea.

Țin să arat că au m-ai fost multe cazuri asemănătoare sau cu consecințe mult mai grave dar cu pedepse mult mai mici decât în cauza mea.

  • Cazul petrecut la Bârgău unde un tânăr minor fără permis în stare de ebrietate a accidentat mortal 3 fetițe.
  • Cazul a lui Răzvanță din Sângeorz Băi, accident în care au decedat după ce autovehicolul a zburat prin cabinele a două tiruri parcate (sentință finala 3 ani cu executare)
  • Cazul tânărului din Feldru, Girigan Ovidiu, accident cu doua decese si alte victime.
  • Sau cel mai recent și de impact în toată țara, cel al tânărului Mario Iorgulescu.

Și șirul de exemple poate continua deoarece oricărei persoane i se poate întâmpla un accident atâta timp cât intervin și mulți alți factori care pot cauza un accident auto.

Toate aceste accidente au fost în atenția publicului și a presei o scurtă perioadă de timp. Nu înțeleg cu ce este mai deosebit cazul meu care a fost readus în atenția publicului la mai bine de 2 ani și încă stârnește.

În social media părerile sunt împărțite, o parte care mă acuză făcând judecăți de valoare, iar cealaltă parte care mă apreciaază lăsând comentarii pozitive la adresa mea pentru implicarea în societate atât cât eram în libertate cât și după intrarea mea în penitenciar.

Probabil cei care mă judecă o fac la prima vedere după aspectul fizic, după freză, după poze de pe conturile de socializare, privindu-mă superficial fără să cunoască omul Gabriel Rus.

De asemenea vreau să precizez faptul că provin dintr-o familie modestă care a muncit perioadă de 20 de ani în străinătate, de asemenea și eu am muncit o perioadă de timp în diaspora după care m-am întors în România, am intrat în lumea antreprenoriatului deschizând diferite business-uri, creând locuri de muncă, cât și participarea mea activă în societatea civilă prin înființarea unui ONG „TINUTUL HAIDUCILOR TIRLISUA” menit să dezvolte și să promoveze întreaga vale a Țibleșului.

Cu privire la nefericitul accident regret nespus de mult și  îmi asum responsabilitatea pentru cele întâmplate.

Referitor la desfășurarea procesului:

La instanta de fond unde mi-am recunoscut în întregime si mi-am asumat fapta am fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate constand în 2 ani și 7 luni, ținându-se cont de circumstanțele atenuante avându-se în vedere și faptul că am rămas la locul accidentului unde am acordat primul ajutor și am sunat de îndată la numarul de urgenta 112 încercând să îi salvez viața.

În opinia mea consider că pedeapsa aplicată a fost una normală raportată unei fapte din culpă și că judecata a fost justă.

La Curtea de Apel Cluj, mi s-a dublat pedeapsa fara a fi aduse alte argumente în plus sau fără a fi aduse alte probe noi care sa nu fie cunoascute la instanța de fond, drept urmare a rămas definitivă pedeapsa de 5 ani si 2 luni cu executare.

În opinia mea si a avocatilor care i-am avut consideram ca pedeapsa aplicata este mult prea mare, fara precedent la tipul meu de infracțiune, nemaintalnita in practica Curții de Apel Cluj și nicăieri în tara. Pe scara de valori a judecatoarei m-a condamnat ca și pe un infractor recidivist, care in orice moment ar fi in stare sa comita o infractiune, fiind dat ca exemplu de tanar teribilist. Ma intreb cum poti sa dai ca exemplu un tanar fara antecedente penale, sa il trimiti in puscarie 5 ani, mentionand motivul reeducării.

Pe parcursul desfășurării apelului mi s-a ingradit si neglijat un drept care era singurul prin care puteam sa imi demonstrez constientizarea faptei, dreptul de a fi audiat în fata completului de judecata.

Ulterior din Penitenciarul Gherla am facut contestatie in anulare pe motiv ca nu s-a respectat dreptul de a fi audiat. Mi s-a admis contestatia in anulare pentru termenul de 24 mai, recunoscandu-se incalcarea dreptului, m-am prezentat la Curtea de Apel Cluj la un alt complet de judecata care m-a audiat si a inchis cazul mentinand aceeasi solutie. Consider ca, completul de judecata doar mi-a oferit ocazia sa imi exercit dreptul audierii, pentru ca ei sa fie acoperiti legal si a imi inchide mie gura. Pur parerea mea este ca in justitia actuala o decizie initiala de condamnare e greu de inlocuit favorabil atunci cand se vrea sa ti se faca rau. Nici un judecator nu intervine, nu are puterea sau curajul sa dea o solutie de achitare sau micsorare a pedepsei fata de o solutie data de colegii lor, mai ales cand observa ca e si ceva dubios la mijloc.

Tocmai din aceasta cauza Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie isi are locul si rolul in societate. Ar trebui lasata sa functioneze si sa traga la raspundere abuzurile comise de catre unii dintre magistrati, nu vreau sa generalizez deoarece printre ei se gasesc si magistrati onesti care isi fac meseria corect si cu demnitate. Pe timpul executării pedepsei am intalnit diverse cazuri sau situatii unde in mod asemanator li s-au incalcat in mod vadit anumite drepturi procesuale. Aceste abuzuri si incalcari a drepturilor le poate intampina orice persoana de buna credinta aflata in libertate care se loveste de sistemul juridic.

Consider ca atat la Curtea de Apel Cluj cat si in Penitenciarul Gherla am fost supus unor abuzuri si incalcarea mai multor drepturi datorita afilierii persoanei mele la Partidul Social Democrat.

Unii agenti din penitenciarul Gherla ii lua gura pe dinainte, strigau dupa mine Pesedistule si pot da si numele lor, am si martori care pot sa certifice cele spuse de mine. In momentul in care ii confruntam spunandu-le sa foloseasca un limbaj adecvat statutului si functiei pe care o au ma amenintau ca pixul si puterea e de partea lor si ca daca vor ei ma trimit pe camere cu cei mai periculosi criminali, unde de altfel m-au si trimis pentru ca acestia sa ma provoace sa imi fac probleme si ca urmare sa eliberez in termenul pedepsei. Mi s-au intocmit m-ai multe rapoarte abuzive cum ca as fi lovit alti detinuti sau ca as fi luat legatura cu mediul extern prin alte modalitati decat cele permise care eu contestandu-le la judecatorul de supraveghere a penitenciarului, aducând probe si martori, dovedind ca faptele nu sunt reale, acesta din urma judecatorul de supraveghere anuland acele rapoarte abuzive. Datorita acestor rapoarte intocmite nu mi s-a dat posibilitatea sa lucrez in interiorul penitenciarului, lungindu-mi perioada de detenție cu 3 luni, neputand sa imi acumulez zile castig din munca.

Consider ca unele penitenciare, in speta penitenciarul Gherla este unul care nu isi atinge scopul de a reeduca detinutii, ba chiar mai mult agraveaza viata si comportamentul celui privat de libertate in sensul ca il dezumanizeaza. Norocul meu a fost ca nu am stat decat o perioada de 6 luni la Gherla, ulterior fiind transferat in penitenciarul Bistrita.

Ulterior dupa ce am ajuns in penitenciarul Bistrita situatia gasita aici a fost una total diferita, in sensul ca atat conducerea cat si personalul penitenciarului este unul calitativ, cu bune principii si calitati umane, unde se respecta drepturile detinutilor, iar programul de reintegrare exista cu adevarat.

Selecția si cazarea detinutilor se face dupa anumite criterii si conditii care trebuiesc indeplinite de catre detinut. Aici ca si detinut am fost selectat si evaluat de catre comisia de munca, acordandu-mi-se post in cadrul compartimentului educativ si reintegrare detinuti. Aici nu doar eu, cat si alti detinuti cu studii, ajutam si sprijinim alte persoane private de libertate in programe de alfabetizare, incurajand lectura si educatia.

In comparatie cu PNT Gherla, aici la  Bistrita, chiar si programele psihologilor si a asistentilor sociali eu personal  le vad eficiente, domolesc comportamentele agresive, ajutand cu adevarat detinutii, pregatindu-i pentru momentul eliberarii, ca acestia sa iasa pe poarta penitenciarului persoane reintegrate, gata sa se intoarca in societate, scazand semnificativ riscurile unor viitoare recidive din partea acestora.

Sunt numerosi detinuti din tara care sunt incarcerati la Penitenciarul Bistrita, toti apreciaza personalul si conditiile de aici fiindca este un penitenciar in care iti poti ispăși pedeapsa în mod civilizat atata timp cat respecti regulile.

Indiferent ca as fi in libertate, sau speta de acum ca sunt inchis, Eu Gabriel Rus, raman aceeasi persoana, verticala, care spune liber ceea ce gandeste si isi asuma atat lucrurile bune cat si cele mai putin bune din viata mea. Consider ca sistemul de detentie mi-a dat o lectie de viata, m-a intarit psihic, mi-a aratat si o alta latura a societatii. Cu toate ca sunt in penitenciar implicarea mea in comunitate continua, imi continui si studiile Universitare si raman aceeasi persoana dornica sa ajute.

Dupa eliberarea din penitenciar imi propun infiintarea unei Fundatii care sa militeze pentru limitarea abuzurilor din sistemul judiciar, mai cu seama ca eu m-am lovit de toate aceste defecte ale sistemului, care trebuiesc corectate, incat sa nu mai ajunga si alte persoane sa treaca prin ce am trecut eu si multi altii.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns