Acasă » STUDENT LA DREPT » Studenți pe urmele deținuților care vor liberare condiționată, la Judecătoria Gherla și la Penitenciar
Studenții de la Sapienția și asistent univ. av. Katalin Azzola (în centru)

Studenți pe urmele deținuților care vor liberare condiționată, la Judecătoria Gherla și la Penitenciar

Circa 30 de studenți de la programul de Drept al Universității Sapienția au fost duși de avocata Katalin Azzola, asistent universitar, la Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla și la Judecătoria din localitate, fiind însoțiți de președintele instanței, judecător Mihai Gâlcă.

Avocatul cere să se reducă timpul de 6 luni dispus de comisia de liberare până la următoarea analiză și arată că din cele trei sanciuni disciplinare, una a fost ridicată. ”Are foarte multe recompense, a participat la multe activitati educative, verificare profesionala. E deja in termen de eliberare conditionata. Nu trebuie sa tineti cont că e recidivist. Trebuie sa tineti cont doar de comportamentul din penitenciar. Cand va iesi din penitenciar va avea loc de munca la o firma de transport. Daca nu veti admite, solicităm sa reduceti intervalul de 6 luni până la următoarea cerere”, a spus avocata.

Ilie: ”Vă rog să reduceti intervalul sau sa admiteți. Am muncit in folosul penitenciarului, sa tineti cont de caracteriarea de la primarie, sunt operat pe inimă, am tinut legatura cu familia”

Anton. Procurorul propune respingerea pe motiv că  a fost sancționat disciplinar pentru abateri foarte grave. Deținutul către judecător: Rămâne la aprecierea dumneavoastră”

Ioan Aurel. Procurorul cere respingerea cererii pe motiv că a comis infractiuni de acelasi tip, a fost sanc disciplonar și este la a doua analiza. Avocatul considera ca poate fi eliberat condiționat Deținut: ”Am fost recompensat, nu am fost sancționat disciplicar, va rog sa admiteti”

Pavel Alin. Procurorul: ”Solicităm respingerea cererii avand in vedere procesul-verbal al comisie de liberare, care a deci amânarea analizei 4 luni”. Deținutul: „Consider ca termenul e foarte mare. Am depus eforturi pentru a ma reintegra, am muncit”

Bianca. Procuror a propus admiterea cereri și să se descontopească pedeapsa: infractiunile comise pe perioada minoritatii să se schimbe cu măsuri educative. Deținuta a precizat că are o fetita de 7 ani care ”nu are mamă, nu are tată”.

sediu nou judecatoria gherla (18)

După procese, studenții au făcut un tur al Judecătoriei care s-a încheiat la arhivă, unde două grefiere le-au explicat cum aranjează dosarele pe rafturi pentru a ști fiecare unde se află când cineva îl solicită și cum ajungi să lucrezi ca și grefier. De asemenea, un judecător cu o vastă experiență, Ioan Georgiu, a venit în arhivă și a răspuns întrebărilor studenților.

Judecătorul Ioan Georgiu alături de grefieră și de studenți
Judecătorul Ioan Georgiu alături de grefieră și de studenți

Judecătorul a fost întrebat dacă a avut reumușcări după unele condamnări. ”Nu am avut, în principiu, remușcări când am pronunțat condamnări penale. Întotdeauna trebuie să dăm hotărârea pe baza probelor de la dosar. Dacă nu sunt probe suficiente se aplică principiul ”in dubio pro reo” și se achită inculpatul”

Ce aspect contează la individualizarea pedepsei? ”Aspectele care trebuie avute în vedere sunt stabilite de lege. Pentru mine, cel mai important este comportamentul inculpatului, atât înainte, cât și după săvârșirea faptei. Adică, noi facem o adresă la poliție și ne trimite o caracterizare: dacă lucrează, dacă își asigură mijloacele de existență în mod legal, care este anturajul lui, dacă consumă băuturi alcoolice, comportamentul în familie, ne interesează și dacă a fost sancționat contravențional, dacă mai este urmărit pentru alte fapte penale.”, a răspuns judecătorul Ioan Georgiu.

Georgiu a fost rugat să comenteze soluțiile diametral opuse între instanțe de fond și de apel: ”Nu pot să spun că sunt soluții diametral opuse. Diametral opus ar însemna că eu pronunț condamnare și instanța de apel pronunță achitare. Sau invers. Nu sunt asemenea situații. Mai sunt situații când se casează hotărârea și rejudecând se reduce pedeapsa sau se majorează. La mine, de obicei, se reduce (zâmbește). Mai sunt cazuri de exemplu când uit să mă pronunț pe o chestiune. Să zicem că eu dau pedeapsă cu motivare că ar fi cicumstanțe atenuante, dar în dispozitiv uit să menționez. Pot fi așa numite erori materiale. E evident că am hotărât într-un fel, dar am uitat să menționez. E normal să fie așa, căci judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, adică eu de la prima instanță sunt independent, dar și cel de la instanța superioară e independent și dă o soluție după convingerile sale. Uneori poate că ni se pare o soluție incorectă sau chiar nelegală dar e ultima instanță. Judecătorul de la prima instanță nu are cale de atac”.

Cum își poate da seama că un martor minte? ”Sunt două aspecte aici: aspectul psihologic și aspectul legal. Psihologic eu pot să bănuiesc sau chiar să fiu sigur că acel martor minte. Mai e aspectul legal: trebuie să am dovezi, să coroborez declarația respectivă cu alte probe – înscrisuri, alte declarații și altele. Dacă există certitudine că un martor minte, de regulă se sesizează procurorul. Și noi ca instanță ne putem sesiza din oficiu, dar procurorul se sesizează din oficiu. Au fost câteva situații. În majoritatea cazurilor, martorii au revenit asupra declarațiilor dat în instanță și au spus fie că au fost amenințați, fie că nu și-au amintit. De regulă, aceste soluții s-au pronunțat înainte de judecarea la noi a acelui dosar. Atunci, martorii au venit din nou in instanță, după ce procurorul a propus reaudierea lor, și au spus că mențin declarațiile date în faza de urmărire penală. Dacă revin înainte să se dea soluția în cauza respectivă, scapă de pedeapsa pentru mărturie mincinoasă”.

in fata la penitenciarul gherla (1)

in fata la penitenciarul gherla (5)De la Judecătorie, studenții au mers, alături de președintele Mihai Gâlcă și avocata Katalin Azzola, să vadă cum trăiesc deținuții pe care îi văzuseră în sala de judecată. Vizita la Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla a început prin lăsarea telefoanelor și a genților la intrare și trecerea printr-un filtru de metale. Nu s-a putut intra pe secția de deținere din cauză că se pun termopane la geamuri, astfel că unii deținuți erau pe coridor, dar studenții au putut vedea sectorul de vizite, inclusiv cele două camere pentru vizite conjugale, baza sportivă, sălile pentru clasele I-X unde învață deținuții, atelierul de creație cu picturi premiate, biserica și magazinul de unde deținuții își fac cumpărături cu un card special cu poza lor, pe care au depuși bani.  vizita penitenciar gherla (11)

Un moment special al vizitei de la Penitenciar a fost accesul în micuțul muzeu, o încăpere în care plouă și este apă pe jos, dar în care sunt mărturii ale trecerii deținuților politici pe la Gherla în perioada comunistă. Chiar în respectiva încăpere este locul unde deținuții erau executați prin împușcare.

vizita penitenciar gherla (6)

Comments

comentarii

Lasă un răspuns