fbpx

Simpaticul Ionel Sărac va fi rejudecat, la cererea parchetului. Vezi ce acuzații i se aduc”

Ionel Sărac, cunoscut ca ”avocatul romilor”, un personaj simpatic nelipsit de pe holurile Palatului de Justiție Cluj, va fi rejudecat. Curtea de Apel Cluj a desființat sentința din vara trecută, prin care primise o pedeapsă cu amânare și muncă în folosul comunității, fiind acuzat de înșelăciune și exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

Curtea de Apel Cluj a trimis spre rejudecare dosarul la prima instanță, la cererea parchetului, ceea ce nu sună bine pentru Ionel Sărac, căci prima instanță i-a amânat aplicarea pedepsei, potrivit prevederilor Noului Cod Penal, însă procurorii au cerut condamnarea lui la închisoare.

Solutia pe scurt: ”În baza art. 421 alin. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva Sentinţei penale nr. 969 din 17.07.2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o desfiinţează în întregime şi dispune rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă.”

ionel sarac2Ionel Sărac are studii juridice și îi ajută pe romii care ”au treabă” pe la Tribunal să se descurce pe holurie întortocheate, le redactează acte pentru instanță și, potrivit rechizitoriului, le și susține în instanță. Sărac a fost și inspirația avocatului Lucian Cristea pentru o carte ce-l are în prim plan pe un personaj numit Serafimuț.

”Avocatul romilor” a fost trimis in judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, din data de 21 ianuarie 2014, pentru săvârșirea infracțiunii de inselaciune in forma continuată si exercitarea fara drept a unei profesii in forma continuata.

Potrivit rechizitoriului, ”în cursul anului 2010 martorul B. I. care era cercetat într-un dosar penal având ca obiect conducerea unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legală a intenționat să apeleze la serviciile unui avocat prin recomandarea unei cunoștințe martorul s-a întâlnit cu inculpatul Sărac Ionel care i s-a recomandat ca fiind avocat fără însă a-i arăta vreo legitimație. Inculpatul l-a asigurat pe martor că îl poate reprezenta în dosar, că poate să îl apere, spunându-i că va face toate demersurile necesare pentru excluderea răspunderii penale. În perioada 2010-2012 martorul B. I. i-a achitat în repetate rânduri diferite sume de bani în valoare totală de 700 lei cu titlu de onorariu avocațial pentru pretinsa achitare a taxelor aferente acțiunilor intreprinse. Primul act a fost întocmit la data de 17.06.2010 fiind intitulat contestație împotriva  măsurii reținerii permisului de conducere. Acțiunea a fost formulată în numele titularului și pretins semnată de către acesta fiind înregistrată sub nr. … la Tribunalul Cluj. La data de 18.06.2010 inculpatul a înregistrat la același nr. de dosar și o cerere privind eliberarea unui certificat de grefă în numele și cu semnătura martorului B.I..”

Prin hotărârea Tribunalului contestația a fost declinată în favoarea Judecătoriei, iar la dosar Sărac a înregistrat la 15 decembrie 2010 o cerere de preschimbare a termenului redactată în mod similar. ”La data de 15.02.2011, martorul B. I. semnează procura judiciară autentificată sub nr. 263 la BNP M. D.A. S. prin care îl împuternicea pe inculpat să-l reprezinte în fața instanțelor de judecată’ cu titlu gratuit. Procura a fost depusă la dosarul cauzei dar nu a fost folosită în mod efectiv întrucât cauza a fost soluționată definitiv prin Sentința Penală nr. 590/17.05.2011 ca urmare a renunțării petentului la cererea formulată. Inculpatul l-a asigurat pe martor că va întreprinde toate demersurile necesare pentru soluționarea favorabilă a dosarului penal. Martorul a rămas cu impresia că are angajat un avocat în cauza penală până în momentul prezentării materialului de urmărire penală când procurorul de caz i-a adus la cunoștință că la dosar nu există delegație avocațială, iar după descrierea înfățișării inculpatului, martorul a aflat că acesta se numește Sărac Ionell și că nu are calitatea pretinsă. Martorul nu a formulat pretenții civile.”, se arată în rechizitoriu.

Un alt caz al lui Sărac este descris de procurori: ”La sfârșitul anului 2011 martorul V. T. l-a cunoscut pe inculpat în timp ce se afla în sala de așteptare a UPU Cluj-Napoca, unde acesta i s-a prezenta ca fiind avocat dându-i și numărul de telefon. În acest context la recomandarea unchiului său martorul V. T. partea vătămată Rus Ioana Octavia a apelat la serviciile inculpatului pentru a-i acorda asistență juridică în două procese având ca obiect divorț și perioada paternității aflată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. Partea vătămată se judeca cu reclamantul R. D., fostul soț. În prezența martorului V. T. și a mamei sale G.E., între partea vătămată și inculpat a fost încheiat la data de 2.02.2012 un proces verbal privind achitarea sumei de 600 lei ce reprezenta parte din taxa de timbru judiciar și onorariul de 200 lei dintr-un total de 400 lei pentru înregistrarea acțiunii având ca obiect partajul urmând ca diferența de onorariu să fie achitată până la proces. La data de 1.03.2012 între aceleași părți s-a mai încheiat un proces verbal din care rezultă că inculpatul a mai primit suma de 200 lei pentru activități specifice profesiei de avocat în dosar nr. …. al Judecătoriei Cluj-Napoca, constând în redactare acte, susținere cerere reconvențională, taxă cerere”

Ca urmare a acestor înțelegeri la data de 8.03.2012 inculpatul a formulat acțiunea civilă având ca obiect pretenții prin care solicita obligarea pârâtului R. D. la plata sumei de 15.000 lei reprezentând bani obținuți la nuntă, la plata sumei de 1500 lei reprezentând onorariul avocațial și la plata cheltuielilor de judecată, acțiune care a fost redactată și semnată de către inculpat fiind înregistrată sub nr. … Această acțiune a fost anulată ca netimbrată prin Sentința Civilă nr. …/10.05.2012 a Judecătoriei Cluj-napoca.

La data de 8.03.2012 inculpatul redactează și înregistrează la dosarul nr. .. a Judecătoriei C___-N_____ având ca obiect divorț o cerere reconvențională prin care partea vătămată R. I.O în calitate de pârâtă solicită respingerea acțiunii reclamantului R. D. Această cerere este semnată de către inculpat în calitate de mandatar și avocat al rromilor, însă calitatea de mandatar este dobândită de către inculpat la data de 2.04.2012 când partea vătămată îl împuternicește cu titlu gratuit printr-o procură judiciară autentificată sub nr. 764 la BNP I.D. Acest act a fost depus la dosarul cauzei la data de 20.04.2012.

Situația reală a  inculpatului este descoperită de către partea vătămată R.I.O la data de 17 mai 2012 când inculpatul susținea o cerere de repunere pe rol iar d-na av. Gidro Stanca Ioana, în calitate de decan al Baroului de Avocați Cluj, a intervenit. Instanța a reținut că este de notorietate faptul că reprezentantul pârâtei desfășoară în mod constant activități cu regim specific juridic și a dispus sancționarea acestuia cu amendă civilă de 700 lei.”, au precizat procurorii.

Urmare a celor întâmplate, partea vătămată i-a solicitat lui Sărac restituirea sumelor de bani. Pentru că acesta a refuzat, femeia a depus plângere penală și a formulat pretenții civile pentru suma de 1000 lei reprezentând banii pe care i-a plătit  pentru serviciile juridice.

În tot cursul procesului, Sărac a refuzat restituirea vreunei sume de bani. Acesta a susținut că lumea apelează la serviciile sale nu în calitate de avocat, ci în calitate de mandatar care își desfășoară activitatea în baza unor procuri judiciare inclusiv de redactare a unei acțiuni de divorț. Inculpatul mai arată că nu a făcut activitate specifică de avocat și că are studii superioare de drept. 

Potrivit motivării sentinței din iulie 2015,, ”Instanța apreciază susținerile inculpatului ca fiind de circumstanță și în contradicție cu probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în timpul cercetării judecătorești. În acest sens se evidențiază declarațiile părții vătămate, ale martorului B.I, V.T și G.E, CD-ul conținând înregistrarea convorbirilor telefonice, copiile conforme cu originalul de pe înscrisurile redactate și depuse de inculpat la dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, procurile judiciare, procesele verbale încheiate de inculpat care consemnează natura activităților prestate și onorariul stabilit și încasat.”

Parchetul l-a trimis în judecată pe Sărac în baza vechiului cod penal, care prevedea pedepse mult mai mari pentru înșelăciune: ”Fapta inculpatului Sărac Ioan, care în perioada 2010-2012 a indus-o în eroare pe partea vătămată Rus Ioana Octavia și pe martorul B.I în fața cărora s-a prezentat în calitatea falsă de avocat determinându-i să-i achite diferite sume de bani cu titlu de onorariu în schimbul prestării unor activități de asistare și reprezentare în fața instanțelor de judecată specifice profesiei de avocat,activități care nu au fost îndeplinite sau au fost îndeplinite în mod defectuos cauzând un prejudiciu de 1600 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev.d e art. 215 al. 1,2,3 C.p. cu art. 41 al. 2 C.p. 1969.”

Fapta aceluiași inculpat care în perioada 2010-2012 a exercitat în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, fără drept activități specifice profesiei de avocat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 al. 1 din Lg. 51/1995 pt.organizarea și exercitarea profesiei de avocat precum și elem4entele  constitutive a infracțiunii de exercitarea fără drept a unei profesii în formă continuată prev. de art. 281 C.p., cu art. 41 al. 2 C.p.”, au precizat procurorii.

Instanța Judecătoriei a constatat că ”potrivit criteriului aprecierii globale conform Deciziei nr. 265/6 mai 2014, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, legea penala mai favorabila aplicabila in prezenta cauza, este Noul Cod Penal, sens in care va schimba incadrarea juridica din infractiunile de inselaciune in forma continuata prev. de art. 215 alin. 1,2 si 3 C.penal cu art. 41 alin. 2 C.penal si infractiunea de exercitarea fara drept a unei profesii prev. de art. 281 C.penal cu art. 41 alin. 2 C.penal, totul cu art. 33 lit. a C.penal, in infractiunea de inselaciune  prev. de art. 244 alin. 1 si 2 NCP si infractiunea de  exercitare fara drept a unei profesii sau activitati prev. de art. 348  C.pen. totul cu art. 38 C.penal.”

Prima instanță a stabilit o pedeapsă, conform regulilor concursului de infractiuni,e de un an si o lună inchisoare. ”În temeiul articolului 83 din Codul penal va dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 an si 4 luni închisoare pe durata termenului de supraveghere de 2 ani prevăzut de art. 84 din Codul penal.”, se arată în sentință.  De asemenea, Sărac a fost pus la muncă în folosul comunității timp de 50 de zile și să plătească 1600 de lei părții vătămate și 1000 de lei ca despăgubiri Baroului Cluj

Urmează ca dosarul să fie rejudecat la Judecătoria Cluj-Napoca.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina