Acasă » PROCESE » Sentință: Primăria Cluj-Napoca a aplicat discriminatoriu cota de impozitare pentru clădirile verzi

Sentință: Primăria Cluj-Napoca a aplicat discriminatoriu cota de impozitare pentru clădirile verzi

Instanțele au sancționat conduita abuzivă a autorităților locale clujene, care nu doar că au reglementat deficitar acordarea unor facilități fiscale, dar au și încercat să aplice în mod discriminatoriu regulile de impozitare. În urma unor litigii inițiate în anul 2014, proprietarul a două imobile din Cluj-Napoca, reprezentat de SCA LĂPUSAN & PARTNERS, a obținut anularea parțială a două hotărâri de Consiliu Local și avantajele fiscale la care era îndreptățit. Practic, Municipiul Cluj-Napoca a fost obligat să aplice cota de impozitare de 0.25% pentru clădirile verzi, în loc de 1% cât au impus firmei reclamante. Diferența de impozit este de circa 50.000 de euro!

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a instituit începând cu anul 2013 reguli speciale de impozitare a ”clădirilor verzi”, calificate astfel în baza unui  certificat de performanta energetica „clasa energetica A” si a unui certificat internațional „Clădire verde”, recunoscut la nivel mondial (LEED, BREEAM sau DGNB). Astfel, prin HCL nr. 225/2012 s-a stabilit o cotă de impozitare de 0,25%, cu condiția prezentării celor 2 certificate, împreună cu o declarație de conformitate care ar fi trebuit să fie emisă de asociația Romania Green Building Council. Aceleași reguli au fost menținute și pentru anul 2014, prin HCL nr. 550/2013.

Mihai Lăpușan

”Reglementarea a fost însă una deficitară, lăsându-se fără nicio justificare la latitudinea discreționară a unei asociații de drept privat emiterea declarațiilor de conformitate, fără să existe condițiile sau procedura aplicabile în acest sens. Astfel, această asociație, având ca membri diverși investitori imobiliari, impunea încheierea unor contracte de adeziune pentru prestarea unor servicii, fără nicio regulă prestabilită și fără a avea competență pentru a verifica valabilitatea unor certificate emise de organisme abilitate.

Pe lângă aceste vicii de reglementare, autoritățile locale au încercat în mod abuziv să schimbe regulile jocului în timpul anului fiscal 2014, susținând că nu ar fi vorba de o cotă specială de impozitare, aplicabilă în privința tuturor ”clădirilor verzi”, ci de un ajutor de stat, în limita unui plafon stabilit. Astfel, în luna aprilie a anului 2014 s-a adoptat o schemă de minimis, pretins aplicabila pentru impozitul pe clădiri deja stabilit pentru acel an și oricum aplicată aleatoriu de către autoritățile locale, fără să se țină cont nici măcar de ordinea cronologică a cererilor depuse de proprietari.”, a arătat avocatul Mihai Lăpușan.

Clientul LAPUSAN & PARTNERS a fost unul din proprietarii care au realizat investiții pentru ca doua imobile de referinta din Cluj-Napoca, un hotel si o cladire de birouri, să îndeplinească condițiile pentru certificarea ca clădiri verzi. Deși era îndreptățită la aplicarea cotei de impozitare de 0,25%, autoritățile locale au aplicat cota standard de 1%, susținând mai întâi că pentru unul din imobile nu exista declarație de conformitate, pentru ca mai apoi să pretindă că ar fi fost epuizată schema de ajutor de stat de 600.000 lei aprobată oricum după emiterea deciziei de impunere.

Multiplele vicii cu privire la cele două HCL-uri și la decizia de impunere au fost invocate în două dosare de contencios administrativ și validate integral de către instanță.

Gabriela Bucătariu

Astfel, pe de o parte, avocații Mihai Răzvan Lăpușan și Gabriela Bucătariu au obținut anularea parțială a celor două hotărâri ale Consiliului Local la Municipiului Cluj Napoca, nr. 225/2012 și 550/2013, instanța confirmând că declarația de conformitate emisă de asociația Romania Green Building Council nu are nicio valoare juridică.

În ceea ce priveste anularea celor două HCL –uri (225/2015 si 550/2013), instanța a dispus, în mod definitiv, anularea în parte a acestora, prin eliminarea condiției constând în prezentarea unei declaraţii de conformitate eliberată de Consiliul Roman pentru Clădiri Verzi.

Astfel, prin sentinta civila nr. 3516/2016 din dosarul nr. 4367/117/2015 s-a retinut in esenta ca „eliberarea de către Asociaţia România Green Building Council a declaraţiilor de conformitate fără să existe o procedură instituită în acest sens, de către autoritatea publică, încalcă atât principiile amintite anterior, dat fiind faptul că nu sunt analizate în mod uniform pentru toţi contribuabilii cu privire la condiţiile de stabilire a obligaţiilor fiscale, dar şi recunoaşterea efectelor conferite de certificatul de performanţă energetică obţinut cu privire la un imobil, dar totodată şi a certificatelor internaţionale pentru clădiri verzi.”

Soluția obținută în acest dosar a pregătit practic terenul pentru anularea deciziei de impunere.

Consecutiv, în cel de-al doilea dosar, au fost valorificate toate criticile reclamantei, dispunându-se anularea deciziei de impunere prin care s-a aplicat cota standard de impozitare, în locul cotei derogatorii de 0,25%, deși s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru calificarea imobilelor ca și clădiri verzi.

Decizia de impunere a fost anulată pentru suma aferentă diferenţei dintre impozitul stabilit prin aplicarea cotei de impozitare de 1 % şi cel efectiv datorat, prin aplicarea cotei de 0,25 % aplicabil clădirilor verzi, aparţinând reclamantei – te rog sa nu-I mentionezi numele. În concret, impozitul pe clădiri a fost stabilit inițial la valoarea totala de 290.053 lei, deși trebuia să fie de fapt un sfert din această sumă, respectiv 72.513 lei. Adică o diferență de 214.480 lei (aproape 50.000 de euro)

Sentinta Tribunalului Cluj nr. 5611/2017 din dosarul 4946/117/2014 analizeaza si valideaza fiecare din sustinerile noastre, dovedind nu doar nelegalitatea deciziei de impunere, dar și conduita abuzivă a autorităților locale care au refuzat în mod discriminatoriu să aplice o reducere de impozit care era aplicabilă raportat la investițiile realizate de proprietar pentru a aduce cele două imobilele la standardele unor clădiri verzi.

Astfel, Tribunalul Cluj a reținut că în ciuda susținerilor autorităților locale, acestea nu puteau modifica în cursul anului 2014 regulile de impozitare deja aplicabile pentru emiterea deciziei de impunere, cel mai probabil în încercarea de a limita numarul proprietarilor care puteau beneficia de cota de 0,25% in locul celei de 1%.

În plus, instanța a confirmat că nu se poate face confuzie între stabilirea unor condiții speciale de impozitare și acordarea unor ajutoare de stat. Practic, autoritățile locale au fost sancționate astfel inclusiv pentru încercarea de a eluda aplicarea reducerii de impozit, prin adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local (nr. 190/2014) după ce noi am început deja demersurile de contestare a deciziei de impunere, dovedind nelegalitatea ei.”, a conchis avocatul Mihai Lăpușan.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!