Consiliul Superior al Magistraturii estimează într-un document oficial că în 2020 vor fi aproape 300 de pensionări din parchete, ceea ce reprezintă aproximativ 12% din numărul actual de procurori. Prin comparație, atâția procurori s-au pensionat în ultimii patru ani.
CSM arată în analiza trimită Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare câți judecători și procurori s-au pensionat în perioada 2015-2018. Dacă în cazul judecătorilor, Consiliul arată că a existat o situație mai grea în 2009 și nu au fost blocaje, cu privire la procurori se anunță penurie în 2020.
Extras din analiza CSM:
”Referitor la aspectele invocate în ceea ce priveşte pensionarea magistraţilor, prin Legea nr. 242/2018 a fost modificat şi alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, după cum urmează:
„(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii.”
Însă, prin art. V din O.U.G. nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, termenul de intrare în vigoare a acestei norme legale a fost prorogat pentru data de 1 ianuarie 2020.
Din perspectiva impactului modificărilor asupra viitoarei structuri de personal a instanţelor şi parchetelor, după cum se cunoaşte, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a existat şi există o preocupare permanentă pentru asigurarea independenţei reale a sistemului judiciar, inclusiv din perspectiva desfăşurării în condiţii optime a activităţii judecătoreşti.
În aceste condiţii, în raport cu nevoile reale ale sistemului, echilibrarea schemelor de personal, prin modalităţile prevăzute de lege şi regulamente – suplimentări de posturi, redistribuiri de posturi între instanţe/parchete, respectiv rearondări teritoriale vor fi analizate, în continuare, în concret, la nivelul Consiliului, urmând a fi formulate propunerile/măsurile corespunzătoare, conform competenţelor în domeniu.
Astfel, având în vedere că, în prezent, nu au intervenit, efectiv, modificări legislative în materia pensionării, s-a apreciat că nu va exista un impact deosebit asupra structurii de personal de la nivelul instanţelor judecătoreşti, prin raportare şi la situaţiile anterioare, când modificări legislative preconizate au determinat un aflux de cereri de pensionare, fără a fi însă nevoie de măsuri tranzitorii. În mod constant, posturile vacante se ocupă prin procedura concursului de admitere sau prin cel de promovare în funcţii de execuţie.
În perioada 2015 – 2017, situaţia eliberărilor din funcţia de judecător prin decret al Preşedintelui României se prezintă astfel:
– în anul 2015 – 104 persoane, din care 86 prin pensionare (circa 83% din numărul total de eliberări);
– în anul 2016 – 149 de persoane, din care 135 prin pensionare (circa 91% din numărul total de eliberări);
– în anul 2017 – 146 de persoane, din care 137 prin pensionare (circa 94% din numărul total de eliberări).
– în anul 2018 – 229 de persoane, din care 226 prin pensionare (circa 99% din numărul total de eliberări).
De asemenea, până la data de 6.03.2019 au fost publicate 41 de decrete de eliberare din funcţia de judecător ca urmare a pensionării.
Raportat la numărul eliberărilor din funcţie prin decret ca urmare a pensionării, din anii precedenţi, se constată că, din totalul judecătorilor care îndeplinesc condiţiile de pensionare, în general, o treime dintre aceştia formulează şi cerere de eliberare din funcţie.
Cu titlu comparativ, un număr foarte mare de eliberări din funcţie prin pensionare s-a înregistrat în anul 2009, când au fost 350 de judecători eliberaţi din funcţie prin pensionare. Din numărul total de judecători din anul respectiv, numărul judecătorilor eliberaţi din funcţie prin pensionare a reprezentat un procent de 9% şi nu au existat blocaje în activitatea instanţelor, în ciuda numărului mare de plecări din sistem.
La data de 6.03.2019, la nivelul parchetelor, dintr-o schemă de 3024 de posturi de procuror (din care 54 posturi sunt din fondul de rezervă), sunt vacante 502 posturi de procuror, repartizate, pe grade de jurisdicţie, astfel:
– Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie și Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) – 108 posturi vacante (gradul de ocupare este de 83,20%);
– parchete de pe lângă curţile de apel – 27 posturi vacante (gradul de ocupare este de 92,05%);
– parchete de pe lângă tribunale – 105 posturi vacante (gradul de ocupare este de 86,94%);
– parchete de pe lângă judecătorii – 231 posturi vacante (gradul de ocupare este de 83,80%);
– parchete militare – 31 posturi vacante (gradul de ocupare este de 66,67%).
În perioada 2015 – 2018, situaţia eliberărilor din funcţia de procuror prin decret al Preşedintelui României se prezintă astfel:
– în anul 2015 – 80 persoane, din care 50 prin pensionare (circa 63% din numărul total de eliberări);
– în anul 2016 – 85 de persoane, din care 62 prin pensionare (circa 73% din numărul total de eliberări);
– în anul 2017 – 138 de persoane, din care 89 prin pensionare (circa 64% din numărul total de eliberări)
– în anul 2018 – 136 de persoane, din care 102 prin pensionare (circa 75% din numărul total de eliberări).
Faţă de numărul eliberărilor din funcţie prin decret ca urmare a pensionării din anii precedenţi, se constată că, din totalul procurorilor care îndeplinesc condiţiile de pensionare, în general, o treime dintre aceştia formulează şi cerere de eliberare din funcţie.
Raportat la numărul actual de persoane care vor avea peste 20 de ani vechime în funcţie la data de 01.01.2020, respectiv 884 de procurori, pe algoritmul menţionat ar putea fi estimat un număr de 295 pensionări, ceea ce reprezintă aproximativ 12% din numărul actual de procurori.”