Acasă » AVOCATURA » S-a schimbat modul de recrutare a stagiarilor buni. Anda Prunea are maestru de top dinainte de a intra în Barou

S-a schimbat modul de recrutare a stagiarilor buni. Anda Prunea are maestru de top dinainte de a intra în Barou

Dacă acum zece ani, tinerii care luau examenul pentru Barou umblau disperați să-și găsească un maestru, acum societățile mari de avocatură își găsesc cu greu oameni noi. Asta deoarece nu toți care sunt admiși întrunesc cerințele firmelor importane, susține avocatul Mihai Lăpușan, manager SCA Lăpușan & Partners. Acesta a adoptat strategia de a lua în firmă tineri încă din timpul facultății, așa cum este cazul Andei Prunea, care lucrează din anul III de facultate și are al treilea punctaj din Baroul Cluj la examenul din 1 septembrie.

Întrebat cum de noul avocat stagiar Anda Prunea lucrează de doi ani la el în firmă și ce părere are despre asta, avocatul Mihai Lăpușan, specializat pe drept comercial, ne-a spus:

”De câțiva ani am simțit o schimbare în modalitatea în care se raportează tinerii avocați care intră în Barou la angajator. Să explic: Acum 10 ani era o luptă în primul rând din partea absolvenților să-și găsească un maestru de valoare. De câțiva ani, e un pic altfel. Absolvenții admiși la examen sunt mai puțini, cei buni sunt și mai puțini. Societățile de avocatură sau cabinetele relevante în Cluj, vorbim de 20-30, care vor să-și caute stagiari și își caută în fiecare an, eu nu știu dacă fiecare își poate lua doi. Nu sunt 60 de admiși buni, poate nu există 60 de admiși în Barou în total. Poate nu sunt nici 30 buni, deci este o luptă pentru ei, luptă care poate fi utilă atât pentru tineri, cât și pentru noi. Concurența însemnă progres, însă pentru noi a fost preferabil să încercăm să căutăm o colaborare din timpul facultății.

Anda Prunea este un exemplu foarte bun în acest sens. A ajuns la noi printr-un concurs fericit de împrejurări: Se cunoștea de la concursurile de debate cu un fost coleg de-al nostru, care și-a deschis cu alții o societate. Mi-a fost recomandată, a venit la noi și a văzut că suntem compatibili. Prin firma noastră s-au perindat mulți tineri și au rămas puțini pentru că e foarte importantă și compatibilitatea, chimia între stilurile de lucru. Sunt convins că lucrul în timpul facultăți îi va folosi foarte mult și ne va folosi noua foarte mult pentru că azi nu este la nivelul unei persoane care de-abia și-a luat examenul. Eu zic că este la nivelul unui stagiar de anul II.”, a spus Mihai Lăpușan, manager SCA Lăpușan & Partners.

După București (319 stagiari), Clujul, cu 70 de noi stagiari, este al doilea oraș din țară la numărul de admiși în Barou, la distanță mare de următoarele: Timiș (27) și Iași (25). Și tot nu sunt destui pentru firmele de avocatură.

”Păi nu sunt din următorul motiv: Nu știu dacă 70 sunt buni sau buni la nivelul la care există pretenții în piață. 30-40 pe an este numărul minim de care este nevoie în piață. Și ceilalți se vor descurca. Sunt mulți care au început de mai jos și și-au revenit pe parcurs și au devenit avocați deosebiți. Fiecare moment al vieții este un tren în care poți urca dacă vrei, nu e final.

Dacă raportăm proporțional numărul populației din Cluj și cel din București cu numărul de avocați, mai avem loc. Dacă raportăm la cifra de afaceri care este în Cluj, iar mai este loc. Totdeauna este loc pentru persoane bine pregătite în avocatură! La fel ca și în alte domenii.”, a explicat avocatul Lăpușan.

Am stat de vorbă cu tânăra Anda Prunea pentru a afla de ce a optat să lucreze, în loc să te distrezi prin cluburi ca alți studenți și să lașse munca pe mai târziu?

”M-am și distrat, nu pot să zic că nu am profitat de anii de studenție. Am început să lucrez pentru că vroiam să-mi confirm că vreau să fac asta și după facultate. Vroiam să văd dacă chiar îmi place și dacă mă potrivesc. Ideea era că o să încerc asta pentru câteva luni, dar mi-a plăcut foarte mult acolo, așa că am rămas până la sfârșitul facultății. Orarul de la facultate e destul de lejer. Eu cred că-ți permite să te implici și în alte activități și să te și distrezi. Dacă îți organizezi bine timpul, cred că reușești să le faci pe toate.”, a răspuns Anda Prunea.

Acesta nu a făcut practică în alte profesii, dar a luat contact cu ele: ”Am rămas axată de la început că vreau să fac practică într-o casă de avocatură, dar am fost în instanță, am asistat la procese și am interacționat și cu alte profesii. Nu pot să zic că nu am văzut cum se lucrează în alte profesii, dar asta mi-a plăcut.”

Tânăra spune că nu ar fi putut lucra la un cabinet individual: ”Mi se pare important să fie mulți oameni, care practică mai multe domenii și cu care să poți să colaborezi.”

Ce a lucrat la început? ”Nu pot să spun că am avut un parcurs gradual, să zic că la început făceam doar chestiuni administrative ca pe urmă să redactez acte procedurale. De la început am primit sarcini de dificultate diferită și foarte diverse. Ce pot să spun e că dacă la început mi se delegau chestiuni individuale, câte o sarcină pe zi, după câteva luni am primit și proiecte, noi așa le numim, atribuții periodice ale mele de care să mă ocup doar eu lunar, de exemplu. Nimeni n-ar trebui să se aștepte ca în prima lună să nu primească de redactat efectiv cereri de chemare în judecată, că la asta se așteaptă toți studenții. Primești de toate și o să faci chestiuni administrative în orice societate, chiar și după un stagiu lung de practică.”, a răspuns Prunea.



Mihai Lăpușan spune că aceasta a fost monitorizată și corectată de avocați mai experimentați din firmă.”A început cu lucrurile de bază: notificări, a lucrat pe formulare tipizate făcute de avocați mai vechi. Tot ce făcea trecea prin mâna unor avocați mai vechi, dar în final a ajuns să facă research pe diverse spețe. Totdeauna lucra prima mâna și era mâna a doua, a treia care o corectau. A ajuns să facă acte în dosare peste nivelul de notificări de la început și, cel mai important, a avut ocazia să stea lângă avocați cu experiență să vadă cum lucrează în dosare. Fiind o persoană studioasă și dotată pentru profesia asta îi va folosi și ne va folosi foarte mult.”

În timpul studenției, Anda Prunea a participai și la concursuri de procese simulate. ”Mi se pare că e o experiență utilă, nu neapărat necesară, pentru că sunt foarte diferite lucrurile când participi prima dată într-un litigiu real. Mă aștept ca ce se întîmplă acolo să fie complet nou. Dar e util că ai voie să vorbești pentru prima dată într-o sală de judecată, nu doar să asiști din bancă. Și cu roba pe tine în cadrul acela formal și să vezi dacă te simți confortabil făcând asta. Asta mi se pare util, nu neapărat că o să te ajute profesional foarte mult, dar e util pur și simplu să fii acolo. Cel mai probabil prima dată nu o să te simți confortabil și natural, dar o să-ți placă. Și dacă îți place, știi că te potrivești. E ceva copleșitor, dar în mod constructiv.”, a spus tânăra avocat stagiar.

Deși deja lucra în domeniu, a avut emoții la examenul pentru Barou, existând o presiune suplimentară tocamai pentru că era deja într-o firmă. ”Există presiuni de diferite tipuri să treci examenul. Nu ai cum să nu ai emoții. Cred că mai degrabă problema se pune cât de tare reușești să-ți gestionezi emoțiile decât dacă există sau nu emoții. Față de alți colegi care nu aveau un îndrumător și nu știau dacă o să profeseze anul acesta, era o presiune suplimentară, dar era constructivă (râde)”, ne-a mărturisit Anda Prunea.

În schimb, mentorul ei, Mihai Lăpușan, nu a avut nicio emoție: ”Sincer nu. Dacă nu intra, aș fi fost surprins. Bine, se pot întâmpla accidente oricând, dar i-am văzut nivelul. Dacă cineva atât de pregătit ca ea nu intră înseamnă că ceva e în neregulă cu examenul.”

Mihai Lăpușan alături de o mare parte din echipa lui

De ce avocatura?  ”În principiu cred că cel mai tare mă atrage la această profesie faptul că pune în evidență, într-o măsură mai mare decât celelalte profesii juridice, propriile tale aptitudini și competențe. Adică până la urmă există legi, reguli, chestiuni standardizate, dar ce-i specific fiecărui avocat e modalitatea sa de gândire și de a încerca să găsească soluții, să dezvolte strategii, să ofere cele mai bune sfaturi, să pună în valoare pentru ce s-a pregătit și să-și dea cât mai mult interesul. Cred că asta mă atrage că contează cel mai mult pregătirea ta și cât de tare încerci să dezvolți tu anumite chestiuni.”, a răspuns Anda Prunea.

I-am cerut să spună părți bune și rele ale profesiei, din câte știe până acum: ”Satisfacția e partea cea mai bună. De a câștiga un proces, dar și pur și simplu satisfacția procesului de avocatură, că ești forțat să găsești, să inovezi, să cercetezi. Până la urmă pui în prim plan ideile tale și să le valorifici, asta cred că e o satisfacție extrem de mare.

Partea rea este volumul de muncă și programul. Probabil că nu o să reușești în primii ani să faci toate lucrurile pe care ți le propui, dar dacă îți place cu adevărat și te dedici, cred că o să fie satisfacția cu atât mai mare.”, a spus tânăra.

Aceasta preferă domeniul civil: ”Civil cu toate ramurile sale, în special partea comercială pe care se lucrează la noi în societate. Îmi place cel mai mult datorită diversității. Sunt mult mai multe situații, cred eu, în dreptul privat cu care poți să te întâlnești zi de zi. Exclude din start rutina. Cel puțin în doi ani cât am făcut practică, în fiecare zi vedeam, găseam și discutam ceva nou cu cineva. Nu prea am cum să știu cum este în celelalte domenii căci nu am făcut practică într-un cabinet de penal. În dreptul privat există mai puține limitări decât normele de drept public, mie așa mi se pare. Tot timpul găsești ceva interpretabil, depinde de cât mult cercetezi tu.”

Mesajul ei pentru colegii care au intrat în Barou anul acesta: ”Le-aș transmite mai ales celor nehotărâți, care încă nu știu dacă au ales bine sau nu profesia, să fie extrem de determinați și să încerce să-și dea interesul cât mai tare, să nu se retragă în umbră, să primească ceva de făcut și să facă doar pentru că au intrat în Barou și n-au ce face. Să încerce să le chiar placă profesia asta pentru că până la urmă poți să încerci să-ți placă!”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!